Octombrie 2010

„Şcoala e făcută numai pentru a servi viaţa socială.” (John Dewey)

EDITORIAL

În ciuda dificultăţilor, cadrele didactice mai găsesc puterea de a‑şi ameliora activitatea prin formare continuă

Oricât de conştiincios ai fi în timpul studiilor universitare, oricât de responsabilă ar fi o facultate în formarea ta iniţială, nu putem spune că, la final de studii, ştim totul despre profesia pentru care ne-am format, că, bazându-ne pe această formare, şi numai pe ea, putem da la clasă randamentul maxim. Timpul aduce şi el continuu schimbări şi înnoiri la nivelul conţinuturilor, dar şi al metodelor de predare. E nevoie de acumulare de experienţă, de studiu individual, de mult studiu individual, dar şi de trecerea unor/altor examene, de parcurgerea unor stagii de formare, care să ne completeze cunoştinţele, să ne amelioreze şi diversifice abilităţile. Gradele didactice, formarea periodică, participările la manifestări ştiinţifice, schimburile de experienţă şi multe altele dau măsura formării noastre continue, contribuie la ameliorarea condiţiei de dascăl şi, în cele din urmă, „oficializează” demersul nostru în domeniul sporirii prestaţiei didactice.

Dacă lucrurile sunt frumoase în intenţie, nu întotdeauna apar astfel în practică. Drumul de la intenţie la practică e afectat de unele disfuncţii. De multe ori motivaţia noastră scade, nu găsim suficient curaj sau chiar... chef să ne angajăm pe o rută sau alta de formare continuă. Poate sunt cazuri când furnizorii de formare nu ne oferă ceea ce am aştepta. Lucrurile se complică în condiţiile crizei actuale. Problema banilor devine acută atât în privinţa ministerului, cât şi a virtualului... formabil. Ministerul nu mai are bani (suficienţi) pentru formare, cadrului didactic nu-i (mai) dă mâna să se înscrie la (orice) cursuri (cu taxă), ca să adune puncte la formare. Din partea ministerului se va manifesta mai multă prudenţă şi mai puţină generozitate în privinţa ofertei de formare, dascălul va deveni mai atent la ceea ce alege. Ceea ce mi se pare grav în această privinţă este că motivaţia salarială a formării se diminuează foarte mult, dascălul constată că o eventuală sporire a calităţii prestaţiei sale, prin muncă în plus, nu e recompensată băneşte adecvat. Furnizorii de programe de formare vor trebui şi ei să-şi reevalueze oferta.

În ciuda acestor dificultăţi, există cadre didactice care găsesc suficiente motivaţii şi modalităţi de ameliorare a activităţii lor didactice. Tot mai mulţi oameni ai şcolii se angajează în proiecte de formare europene, în parteneriate de care beneficiază atât profesorii cât şi elevii, reuşind să cunoască sisteme de învăţământ sau colective şcolare diferite, învăţând din experienţa acestora, observând şi lucruri spre care nu trebuie să tindem, toate – aceste mici ateliere de lucru europene, cum mi-ar plăcea să le numesc – contribuind la compatibilizarea învăţământului nostru cu cel european. Şi aceasta dincolo de toate efectele sau defectele reformei din educaţie.

În sprijinul celor care doresc să-şi îmbunătăţească pregătirea didactică vine şi casa corpului didactic, ca instituţie de profil. În acest sens, Casa Corpului Didactic Bistriţa-Năsăud este: furnizor de programe de formare continuă acreditate şi avizate, centru de resurse, inovaţie şi expertiză în formarea continuă a personalului didactic, didactic auxiliar şi a managerilor educaţionali, de informare-documentare şi de organizare a activităţilor de perfecţionare pentru întregul personal din învăţământul preuniversitar; centru de iniţiere şi organizare a activităţii ştiinţifice, de tipărituri, de mijloace de învăţământ, de activităţi culturale şi de petrecere a timpului liber. Aceasta conlucrează cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bistriţa - Năsăud, cu instituţiile furnizoare de pregătire iniţială, cu filialele judeţene ale societăţilor ştiinţifice, cu diferite instituţii culturale şi ştiinţifice şi cu comunitatea locală pentru realizarea programelor de continuă formare a personalului didactic. Programele CCD-ului, conform Ofertei sale de programe, sunt compatibilizate cu standardele naţionale şi adecvate la specificul învăţământului din judeţul nostru. Cei interesaţi, găsesc aici o ofertă diversă, ca şi cursuri care îi iniţiază în accesarea proiectelor europene. Nu ne rămâne decât să avem puterea de a crede că, prin munca noastră cinstită, vom putea să scoatem învăţământul din criza care îl afectează atât de profund.

prof. Olimpiu Nuşfelean

CCD Bistriţa-Năsăud

FOTOEVENIMENT

COLEGIUL NAŢIONAL „LIVIU REBREANU” BISTRIŢA

1910

2010

Luni, 20 septembrie 2010, Sala Festivă a Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa a fost gazda „saşilor de pretutindeni”, care au participat la a 20-a întâlnire mondială, la Bistriţa, sub mottoul „Educaţia înseamnă viitor”. În prezenţa primarului municipiului, ing. Ovidiu Teodor Creţu, directorul colegiului, prof. Constantin Rus, a adresat cuvântul de bun venit foştilor directori, profesori şi elevi care au învăţat în colegiul centenar.

Se împlinesc 100 de ani de la darea în folosinţă a clădirii la fostul Gimnaziu Evanghelic C.A. şi, în 1911, 100 de ani de la deschiderea oficială a învăţământului la acest gimnaziu. Momentul petrecut la CNLR a însemnat deschiderea oficială a evenimentelor de sărbătorire a centenarului. Au vorbit dr. Hans Franchy preşedintele Asociaţiei Saşilor bistriţeni din străinătate, fost elev şi profesor, prof. Gobbel Horst, fost elev şi profesor, Klein Gunter, istoric, fost elev.

Momentul emoţionant a fost marcat de prezenţa d-nei Elke Flentge, strănepoata primului director, prof. Georg Fischer, cel care a fost timp de 32 de ani director al acestei şcoli, şi de dr. Michael Kroner, fost director adjunct.

Director CNLR, prof. Constantin Rus

Modalităţi de realizare a educaţiei ecologice a elevilor din ciclul primar

Atitudinea omului faţă de natură se formează şi se afirmă în strânsă legătură cu: cunoştinţele ecologice teoretice pe care acesta le posedă, convingerile, semnificaţia morală şi estetică şi activitatea practică în raport cu mediul înconjurător. Educaţia ecologică este menită să permită o înţelegere adecvată şi deplină, să contribuie la soluţionarea şi evitarea corespunzătoare a multiplelor şi complexelor probleme cu care se confruntă în prezent mediul înconjurător.

Educarea ecologică se poate face începând cu satisfacerea intereselor copiilor de cunoaştere a plantelor şi animalelor în condiţii naturale şi continuând cu educarea deprinderii de a închide la timp comutatorul, robinetul, de a ocroti spaţiile verzi sau de a recupera organizat deşeurile de hârtie, metal, materiale sintetice sau sticlă pentru a le reintroduce în circuitul economic.

Orice activitate ce se desfăşoară în afara sălii de clasă înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mediul înconjurător. Aşa cum îi învăţăm pe elevi să vorbească, să se poarte în familie, la şcoală, în societate, tot aşa trebuie să-i învăţăm să se poarte cu mediul în care trăim. Folosirea mediului natural ca sală de clasă sau ca laborator în care elevul învaţă este un pas decisiv în conştientizarea problemelor cu care se confruntă omenirea: degradarea solului, a subsolului, poluarea aerului şi a apei, defrişările masive, dispariţia unor plante şi animale, etc.

Limba şi literatura română este disciplina ce oferă atmosfera adecvată manifestărilor de ordin afectiv ale elevilor. Studierea unor texte literare despre natură; crearea de texte în versuri sau în proză care să ilustreze frumuseţea naturii, legătura dintre plante, animale şi om; elaborarea unor scrisori, mesaje, afişe pe teme de ecologie – sunt mijloace care mobilizează deplin elevii, afectiv şi intelectual. Prin studierea poeziilor cu conţinut ecologic elevii înţeleg deosebirea dintre frumosul artistic şi cel natural. În acest sens ca activităţi extraşcolare se pot întreprinde vizite în parc, la grădina zoologică, drumeţii şi excursii în afara localităţii. Jocurile de rol, de mimică şi gesturi din cadrul serbărilor şcolare urmăresc personalitatea plantelor şi animalelor, făcându-i să înţeleagă cu adevărat cât de importantă este protejarea naturii.

Prin studiul cunoaşterii mediului se ajunge la formarea şi educarea unei conduite ecologice, care presupune acţiuni pentru conservarea, ocrotirea şi protejarea naturii. Elevii învaţă că sănătatea naturii determină sănătatea omenirii în prezent şi pentru generaţiile viitoare.

Ştiinţe este disciplina prin studiul căreia copilul dobândeşte în mod organizat cunoştinţe cu privire la mediul înconjurător, la componentele acestuia, la poluare şi consecinţe pe termen scurt şi pe termen lung, la modalităţile de prevenire a degradărilor şi la acţiunile de ecologizare. Valenţele educative ale unor lecţii precum: „Ce este solul?”, „Ce este apa?”, „Ce este aerul?”, „De ce există vieţuitoare pe cale de dispariţie?”, „Adaptarea plantelor şi animalelor la mediu”, „Medii de viaţă”, pot fi puse în valoare prin diverse modalităţi: plantarea şi îngrijirea plantelor din clasă, din curtea şcolii; activităţi de observare în grădini şi livezi; observarea pădurii în anotimpuri diferite; completarea portofoliilor cu informaţii din mass media prezentând cazuri grave de poluare, de salvare a vieţuitoarelor în împrejurări critice; participarea la acţiuni de ecologizare a unor zone.

Educaţia civică are un rol aparte datorită contribuţiei la dezvoltarea conştiinţei legate de protecţia mediului, la înţelegerea comportamentelor adecvate anumitor condiţii şi situaţii. Elaborarea şi discutarea unor studii de caz care să ilustreze relaţiile dintre om şi plante sau om şi animale; realizarea unor scurte povestiri pornind de la o situaţie dată, de la un comportament potrivit sau nepotrivit faţă de mediu; discutarea încălcării dreptului la sănătate atunci când copiii trăiesc într-un oraş poluat; discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie şi exprimarea părerilor personale – sunt modalităţi de educare în spirit ecologic.

Geografia este disciplina care pune elevii în situaţia de a observa marea complexitate a fenomenelor naturale, legătura şi interdependenţa dintre acestea. Studierea unor aspecte referitoare la poluarea mediului din diverse zone; aplicarea unor modalităţi de prevenire a degradărilor (amplasarea de coşuri în parcuri şi zone turistice, plantarea de arbori, protejarea surselor de apă); întreţinerea zonei în care se află şcoala prin îngrijirea spaţiilor verzi, a copacilor; excursiile, reprezintă activităţi de cunoaştere şi protejare a naturii.

Educaţia plastică şi abilităţile practice oferă posibilitatea refolosirii unor materiale (hârtie, mase plastice, sticlă, deşeuri textile) şi punerea în valoare a creativităţii copiilor prin lucrări cu teme legate de natură. Desenele, colajele, afişele cu mesaj ecologic îmbină informaţia ştiinţifică şi latura estetică.

Educaţia muzicală reuşeşte, prin învăţarea unor cântece despre plante şi animale, să aducă elevii mai aproape de natură, să transforme mediul într-un loc prietenos.

Misiunea noastră, a dascălilor, va fi deplin împlinită numai atunci când elevii pe care-i educăm în spiritul dragostei faţă de mediul înconjurător vor putea să demonstreze prin comportament adecvat aspectele practice ale teoriei dobândite în şcoală şi în viaţa de zi cu zi.

inst. Dana Dumitru,

Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba” Bistriţa

Potenţialul formativ al poeziilor

Dezvoltarea limbajului constituie o preocupare permanentă a cadrelor didactice din învăţământul primar, în atenţia acestora fiind latura formativă dar şi cea informativă, precum şi argumentele de ordin psihologic şi pedagogic.

În dezvoltarea limbajului, poeziile constituie o formă specifică, cu maximă eficienţă formativă, fiind un mijloc preţios nu numai pentru dezvoltarea vorbirii ci şi pentru dezvoltarea sentimentelor estetice şi morale, a cunoaşterii, a exersării memoriei şi stimulării imaginaţiei creatoare.

Ca mijloc de dezvoltare a vorbirii, poeziile îmbogăţesc vocabularul copiilor, îl nuanţează, prin însuşirea de expresii literare, de figuri artistice. Ea oferă ocazia de a-i familiariza cu bogăţia limbii, concretizată în polisemie, în sensurile secundare sau în cele figurate ale cuvintelor.

Ca mijloc de cultivare a sentimentelor estetice, poezia dezvăluie copilului un univers de sonorităţi şi de trăiri diverse. Pornind de la acest lucru, ei pot fi determinaţi să sesizeze nuanţele expresive ale limbii, să cunoască bogăţia de posibilităţi de exprimare şi să-şi concretizeze unele trăiri afective.

Ca mijloc de cunoaştere, poezia este o reflectare a lumii înconjurătoare, prin intermediul formei artistice contribuind la lărgirea orizontului de cunoaştere al copilului, la formarea şi consolidarea unor cunoştinţe despre natură, familie, mediu social etc., mai ales prin asocierea poeziei cu desenul, cerându-li-se acestora să deseneze diferite scene inspirate de conţinutul poeziei.

Este bine ca atunci când copiii şi-au însuşit o poezie, să fie încurajaţi să exprime conţinutul acesteia prin desen sau pictură. Înţelegerea poeziei cu ajutorul desenului poate ajuta la evaluarea dezvoltării limbajului şi a însuşirii cunoştinţelor artistico-plastice, relevând, astfel, puternicul său caracter formativ.

prof. Tatiana Silveşan

CSEI Beclean

Proiect educaţional „Şcoala părinţilor”

Din perspectiva istorică, educaţia părinţilor apare necesară, atât pentru creşterea şi educarea copiilor, cât şi ca o cale de emancipare spirituală şi socială, ca un vector al democratizării educaţiei şi societăţii.

Accelerarea transformărilor sociale, democratice, emanciparea femeii, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, progresele sociologiei şi psihologiei, precum şi alte cauze au dus la înţelegerea faptului că orice sistem de educaţie rămâne neputincios dacă se izbeşte de indiferenţa sau de opoziţia părinţilor.

Obstacolele relaţiei şcoală-familie pot fi de ordin comportamental (întâlnite atât la părinţi, cât şi la cadrele didactice) sau de ordin material (relaţia şcoală-familie cere un surplus de efort material şi de timp).

Date fiind toate aceste probleme şi revenind la necesitatea educaţiei părinţilor, în ideea alinierii la cerinţele şcolii şi cele impuse de idealul socio-educaţional, trebuie remarcate cele trei direcţii de acţiune: sprijinul emoţional (a se da părinţilor ocazia de exprimare a emoţiilor fără critică sau condamnare), sprijinul informaţional (a li se da părinţilor ocazia de a înţelege propria situaţie şi cea a educaţiei copilului lor) şi sprijinul instrumental (ajutor în rezolvarea problemelor care ţin de educaţia copilului).

În acest scop, în calitate de profesor în învăţământul primar la Liceul de Muzică „Tudor Jarda” Bistriţa, am propus părinţilor spre derulare Proiectul educaţional „Şcoala părinţilor”, aceştia exprimându-şi încântarea de a participa lunar la câte o activitate, pe parcursul anului şcolar 2010/2011.

Părinţilor li s-au adus la cunoştinţă scopurile, obiectivele generale şi specifice ale proiectului, precum şi rezultatele aşteptate.

Scopurile:

• Sprijinirea dezvoltării socio-educative a copilului şi familiei;
• Asigurarea accesului şi participării actorilor educaţionali nu numai la intrarea în sistem, ci şi pe tot parcursul instructiv-educativ.

Obiectivele generale:

• Dezvoltarea de activităţi de informare şi formare pentru părinţi;
• Formarea deprinderilor şi practicilor de parteneriat în relaţiile dintre copil, familie şi cadre didactice;
• Dezvoltarea unor atitudini pozitive şi a unor percepţii sociale faţă de problematica creşterii, dezvoltării şi educării copiilor, precum şi eliminarea discriminărilor de orice natură.

Obiectivele specifice:

• Dezvoltarea deprinderilor educative ale părinţilor;
• Identificarea rolurilor parentale şi responsabilizarea părinţilor;
• Identificarea şi derularea unor forme de activităţi de sprijinire a parteneriatului educaţional între şcoală şi familie, familie-şcolar, cadru didactic-şcolar şi părinte-cadru didactic.

Rezultatele aşteptate:

• O mai bună cunoaştere a copiilor de către părinţi;
• Observarea copiilor în activitatea de zi cu zi a şcolii;
• Îmbunătăţirea relaţiilor dintre şcolari şi părinţi;
• Îmbunătăţirea relaţiilor cadru didactic-părinţi, părinţi-copii, elevi-cadru didactic;
• Însuşirea unor aspecte teoretice privind educaţia copiilor (managementul conflictelor, activitatea de relaxare şi recreere a copiilor, tipuri de recompense);
• Implicarea directă a părinţilor în activitatea instructiv-educativă (activităţi curente, jocuri, activităţi extracurriculare, manifestări cultural-artistice);
• Creşterea interesului faţă de copii (criterii de apreciere a activităţii copiilor).

În urma sugestiilor părinţilor am stabilit temele ce vor fi abordate în cadrul activităţilor lunare, cu o durată de nouăzeci de minute şi, care se vor realiza sub diverse forme (lectorat, dezbatere, joc de rol):

• Vârsta şcolară mică: (definirea conceptului de „dezvoltare”, enumerarea etapelor de dezvoltare ale fiinţei umane, identificarea caracteristicilor acestei perioade de dezvoltare (dezvoltare cognitivă, fizică, motorie, socială)) – octombrie 2010;
• Personalitatea copilului: (definirea termenului de „personalitate”, identificarea nivelurilor de abordare ale personalităţii: cognitiv, emoţional, comportamental, analizarea trăsăturilor specifice celor trei nivele) – noiembrie 2010;
• Regimul zilnic de activitate şi odihnă al şcolarului mic: (conştientizarea necesităţii adoptării unui program zilnic specific unui stil de viaţă sănătos, desprinderea avantajelor/ dezavantajelor activităţilor incluse în planul zilnic, sesizarea componentelor regimului zilnic (timp liber, timp profesional şi timp pentru odihnă)) – decembrie 2010;
• Strategii de învăţare eficientă: (identificarea elementelor care structurează o strategie eficientă a învăţării, descoperirea factorilor care contribuie la eficientizarea învăţării, găsirea de soluţii pentru îmbunătăţirea învăţării) – ianuarie 2011;
• Rolul parteneriatului şcoală-familie în dezvoltarea personalităţii şcolarului mic: (stabilirea unor modalităţi de conlucrare între şcoală şi familie, sesizarea importanţei implicării familiei în viaţa şcolii) – februarie 2011;
• Succesul şi insuccesul şcolar: (definirea noţiunilor „succes şcolar” şi „insucces şcolar”, identificarea factorilor determinanţi ai succesului şi insuccesului şcolar) – martie 2011;
• Televizorul-prieten sau duşman?: (enumerarea avantajelor/dezavantajelor vizionării emisiunilor de televiziune, identificarea unor măsuri de prevenire a consecinţelor negative ale abuzului de imagini televizate asupra copiilor) – aprilie 2011;
• ADHD: (definirea tulburării, identificarea unor modalităţi de diagnosticare, enumerarea simptomelor de inatenţie şi hiperactivitate-impulsivitate, găsirea de remedii pentru această tulburare) – mai 2011.

Evaluarea programului de educare al părinţilor se va realiza prin:

• intermediul unor scale de evaluare a satisfacţiei/ insatisfacţiei, chestionare de autoevaluare şi interviuri;
• constatarea schimbărilor calitative produse în relaţia cu copilul;
• efectele observate la nivelul elevului, ca o consecinţă a îmbunătăţirii actului educativ parental.

Desfăşurarea unor activităţi bine concepute şi organizate, participarea interesată a părinţilor sunt câteva din aspectele cărora le voi acorda atenţie sporită pe toată perioada derulării proiectului.

prof. Lucica Râpan,

Liceul de Muzică „Tudor Jarda” Bistriţa

TIC în predare şi învăţare

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, prin Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii, Comenius, oferă cursuri de formare pentru profesorii din întreaga Europă, prilej de a interacţiona, de a face schimb de experienţă, de a afla tehnici şi strategii noi de predare, competitive pe plan European.

Am avut această plăcută experienţă în Malta, unde profesori din nouă ţări europene (Austria, Belgia, Cehia, Germania, Spania, Islanda, Polonia, Marea Britanie şi România) au colaborat împreună la crearea hărţilor conceptuale, podcasting, realizarea de prezentări folosind PhotoStory, utilizarea TIC pentru elevii cu cerinţe educative speciale, realizarea benzilor desenate cu Comic Stories, realizarea animaţiilor utilizând programul MonkeyJam şi prelucrarea acestora cu Windows Movie Maker, crearea propriului Blog şi Wiki, realizarea prezentărilor finale cu Prezi şi expunerea de către fiecare grup de lucru a produselor finale realizate. Am avut ocazia să aflăm mai multe informaţii despre portalul eTwinning, locul unde elevii şi profesorii din majoritatea statelor europene pot colabora, pot schimba informaţii despre modalităţile de predare şi învăţare şi se pot implica în realizarea diferitelor proiecte la nivel internaţional.

Cursurile de formare Comenius au şi o latură culturală. Astfel, am avut ocazia de a vizita templul neolitic de la Hagar Qim, fosta capitală malteză Mdina, actuala capitală, Valletta şi alte locuri deosebit de frumoase (Blue Cave, Azure Window etc.).

Am cunoscut profesori din alte ţări europene cu care am împărtăşit opinii despre sistemele de învăţământ şi sociale din ţările noastre, despre actul didactic prin intermediul TIC şi despre interesul şi motivaţia elevilor în comunicarea cu ajutorul TIC. Am aflat despre tradiţiile culturale ale celorlalte ţări participante, despre locul pe care-l ocupă formarea competenţelor digitale în cadrul programelor lor şcolare; astfel voi aplica în orele mele de fizică şi informatică noile practici achiziţionate în urma schimbului de idei cu aceştia. Mi-am îmbunătăţit şi capacitatea de comunicare în limba engleză.

Prin schimbul de idei şi discuţiile pe care le-am purtat cu ceilalţi cursanţi şi cu organizatorii am atins dimensiunea europeană, care va fi implementată în şcoală prin parte­neriatele Comenius sau eTwinning pe care le voi iniţia cu şcoli din alte ţări.

Accentul pe evaluarea pozitivă şi abordarea rela­xată a actului didactic, învăţarea conştientă într-un mediu tehnologic de vârf creează premisele obţinerii rezultatelor dorite atât de către elevi, cât şi de cadrele didactice. Este o experienţă unică prin care ar trebui să treacă toţi profesorii români.

prof. Andreea Săplăcan,

Şcoala Generală Nr. 4 Bistrița

Viitorul educaţiei europene în epoca TIC

În perioada 4-12 septembrie 2010, am participat în cadrul Acţiunii cheie 1.1- Vizite de studiu pentru specialişti în educaţie şi formare profesională/ Programul Transversal din cadrul Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii, la acţiunea cu titlul „Increase the professional use of digital learning resources” (Folosirea accentuată a resurselor digitale de învăţare). Întâlnirea a avut loc la Universitatea de Ştiinţe ale educaţiei din Göteborg, Suedia şi a fost organizată de Olsson Lena, profesor universitar în Consiliul de Educaţie şi Cercetare pentru formarea profesorilor de la Universitatea din Göteborg şi Monica Sandorf, consilier educaţional pentru dezvoltarea unităţilor de învăţământ din Göteborg.

A fost o experienţă completă, incluzând contactul cu factori de decizie în educaţie, profesori universitari, formatori şi profesori de informatică din 14 ţări europene (Suedia, Anglia, Olanda, Italia, Spania, Irlanda, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Turcia, Islanda, Grecia, Germania şi Romania), discuţii despre managementul educaţiei la diferite niveluri, implementarea tehnologiilor ICT, atât pentru instruire şi perfecţionare profesională, cât şi pentru activităţi de predare-învăţare cu elevii, provocări şi probleme. Participanţii şi-au prezentat reciproc bune practici, informaţii, şi-au expus proiectele ICT utilizate în ţările lor şi au avut ocazia să intre în contact cu noi tehnologii. Sala de conferinţe care a găzduit evenimentul din Göteborg a devenit pentru câteva zile, prin proiectele prezentate, un adevărat spectacol al inteligenţei, creativităţii şi originalităţii.

Programul a cuprins vizitarea mai multor tipuri de instituţii de învăţământ (IT University, unde ne-au fost prezentate de profesori universitari metode moderne de implementare a Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării (ICT) în educaţia tinerilor, Universitatea de Educaţie în matematică, o şcoală cu profil ICT (Munkebäcksgymnasiet), cu o dotare de excepţie, unde întreg procesul instructiv-educativ era asistat de computer (fiecare elev avea în dotare personală un laptop, pe care trebuia să-şi facă temele şi cu care lucra în fiecare zi la şcoală), un liceu cu profil vocaţional şi o şcoala normală (Almåsskolan), dar care implementa cu succes utilizarea tehnologiilor moderne IT în procesul educaţional. Munkebäcksgymnasiet a uimit întreaga delegaţie internaţională care a vizitat-o. Condiţiile ultramoderne de studiu, dotările, aplicarea generală a tehnologiei informatice în actul predării şi al învăţării, calitatea procesului didactic, rezultatele obţinute de elevi, atmosfera liberă, lipsită de tensiuni, toate acestea o recomandă ca pe o „şcoală a viitorului“.

În cadrul schimbului de experienţă din diferitele instituţii de învăţământ, am asistat la lecţii şi am observat cum s-a folosit TIC la diferite materii de studiu: matematica, fizică, limba engleză, franceză şi spaniolă, istoria artei, creativitate şi comunicare grafică, dar şi cum se poate folosi ca instrument pentru managementul de date al şcolii şi comunicarea cu părinţii, reducând semnificativ birocraţia şi facilitând transmiterea de informaţii către aceştia. De asemenea, am văzut portaluri şi aplicaţii concepute în sprijinul profesorilor, fie ca o bază comună de materiale pentru predare la diferite materii, fie pentru evaluarea on-line a elevilor şi evidenţa progreselor acestora – CITO, OKULISTIK, e-School, Moodle, DYNED. Am aflat date despre examinările on-line în vederea accesului la altă treaptă de învăţământ şi despre preocupările legate de e-learning, dar şi cu privire la obiectivele educaţionale ale utilizării TIC şi la stabilirea infrastructurii în domeniu, precum şi date cu privire la modul de acces la internet şi la organizarea portalului educaţional naţional. Acesta cuprinde secţiuni de e-content şi e-management.

Viitorul Europei, atât economic cât şi social, se formează acum de pe treptele şcolii, clasele fiind adevărate laboratoare de cercetare, formare, dezvoltare şi structurare a societăţii de mâine. Elevii şi studenţii de azi trebuie să fie temeinic pregătiţi atât profesional cât şi informaţional. Specialiştii de mâine din orice domeniu de activitate trebuie să fie familiarizaţi cu tehnologia informaţională dacă doresc să participe constructiv şi efectiv la dezvoltarea societăţii informaţionale a viitorului.

prof. Iulia Istrate

Palatul Copiilor Bistriţa

Două-trei experimente creative

După cum am mai spus, ultimii doi ani creativi la Clubul Copiilor Beclean şi Palatul Copiilor Bistriţa mi s-au părut fascinanţi. De fapt şi cei doi ani petrecuţi cu frumoşii din D de la Gene. 6, şi cei şase, îngrijind muguri vermeşeni; de asemenea şi primii patru cu generaţia F de la Lucian Blaga, numai că, în sistemul creativ, am avut mai multă libertate de mişcare; apoi adunările şi scăderile le‑am predat la nivel artistic, poate ceva în genul palatului cifrelor conceput de poetul Gaal Aron şi copiii implicaţi în construcţie. Ne-am jucat, am zburat, ne-am iscodit imaginaţia în fel şi chip. E drept, am inventat cât se poate inventa (sau... nici chiar aşa), ne-am dat peste cap continuu, fără nici o undă de ameţire; e toamnă, mai un pic de magneziu de la o nucă, mai o boabă de strugure, ca o oglindă, în care vedeam vrute şi nevrute, mai un măr ionatan şi avem energie pentru întregul an. Săptămânal, cel puţin o invenţie să ieşim din convenţie. Normal că nu am neglijat anumite experimente creative, de care am aflat pas cu pas. Din liceu, apoi din anii de dăscăliţă, modalităţile de stimulare a creativităţii prin activităţi extracurriculare erau panglicile împletite-n cosiţe (să nu credeţi că doar la nivel de joc, ci chiar lucrarea de gradul I a avut acelaşi resort). S-au tradus în cuvinte imagini plastice sau am potrivit cuvinte unor desene după modelul poetului maghiar amintit adineaori sau al Andreei Gal, care asorta în expoziţii poezii pentru picturi de un abstract liric târziu. Plimbându-ne pe holul palatului, privind din dublă perspectivă o blondă cu nasul negru sau agăţându-ne de fluturii Marei, să nu ne sufle vântul, de asemenea, prin galeriile UAP eram cu caietul de fantezie sub pălărie. Am apelat şi la Roseline Davido, Descoperă-ţi copilul prin desen, la Dorel Zaica, artistul ce a iniţiat peste 100 de experimente creative, dintre care gustate au fost şi problematizările pe cele mai năstruşnice idei. În sensul întrebărilor neaşteptate, l-am lăsat şi pe epigramistul basarabean Efim Tarlapan să-i provoace pe elevi cu... Unde era plecat tatăl iezilor din povestea Capra cu trei iezi? Oarecum, după experimentările colorate ale profesorului de psihologie a artei, Vasile Cioca, Universitatea Ion Andreescu, Cluj-Napoca, am luat pe rând culorile curcubeului şi ne-am înfăşurat din cap până-n picioare în ele, creându-se senin, cu sau fără asemănare. Şi.... după tot acest antrenament, ne-am propus să facem ocolul lumii împreună cu Ana & Mircea Petean prin 50 de jocuri creative – fie prin jocul de-a poezia, jocuri literale, lexicale, ale figurilor retorice, dar mai ales prin cele de imaginaţie. De curând am început să propun câte un exerciţiu creativ iniţiat de Gianni Rodari, în gramatica fanteziei (că tot suntem la acest profesor de italiană, nu uita, fetiţă mică, şi de Aventurile lui Cepelică, lectură delicioasă pentru o zi ceţoasă).

Şi, dacă ar fi să iau din buzunarul inimii o fetiţă, azi o aleg pe cea care mi-a demonstrat cu paşi concreţi că tot datul meu peste cap nu a fost în zadar. De premii am amintit de curând în ziar. Acum, vreau să vă mărturisesc că am fost de-a dreptul şocată, când am aflat de concurenţa ce-o am prin clubul Zig-zag. De atunci aplaud îndelung şi îmi tot stă pe limbă experimentul creativ al unor copii şi mai creativi. Aflu că pe Intrarea Fagului la un bloc, la un număr, pe vreo băncuţă, s-au adunat în atâtea zile de vară profesori suplinitori, propunători de la şcoala de aplicaţie să ţină câte un curs artistic – de teatru, dans, muzică, desen şi de creaţie literară, unde coordonatoare era scumpa de Paula, care îmi ia pâinea din mână s-ar zice sau... mi-o înmulţeşte de zeci şi zeci de ori, fără veste. O iniţiativă lăudabilă! O IDEE nemaipomenită! După ce am prezentat-o tuturor grupelor de teatru şi creaţie, în alte contexte, cu public mai larg, mă gândeam că n-ar fi nesemnificativă o prezentare în ziar, să vedem cum îşi mai petrec copiii noştri faimoasele vacanţe de vară. Paula Suciu, elevă în clasa a V-a D, la Şcoala Generală nr. 3, „Avram Iancu” Bistriţa, a urmat şi anul trecut şcolar activităţile de creaţie literară şi teatru pe care le îndrumam la Palatul Copiilor Bistriţa. Este fără doar şi poate o fetiţă foarte elastică, să-i preiau un termen vehiculat aproape în toate cărţile de vizită ale învăţăceilor ei, şi tare creativă. Ea, dacă nu-l găseşte pe Bobo, căţeluşul ei de pluş, care e drept că e foarte mic, zice că este plecat într-o tabără de creaţie în Franţa. Când vine, are dovezi, lucruri palpabile – un caiet minuscul, cu poezii mari, ghiozdănel mai special şi alte chestiuţe edificatoare. Se înţelege că are înclinaţie de învăţătoare, chiar dacă are alte proiecte pentru perspectivă. E foarte meticuloasă şi organizată, nu neglijează schiţele de lecţie, proiectele, orarul, documentaţia necesară. Dar punctul cel mai special mi se pare a fi faptul că la fiecare întrunire le provoacă imaginaţia copiilor printr-un joc creativ; din largul său portofoliu zboară chiar un avionaş, după mărimea lui Bobo, şi-i invită pe doritori la un zbor; motor, elice are după bunul plac al tuturor. Se poate sta la taifas cu păsările pe câte-un nor. Te miri ce idee fantezistă poate să provoace o asemenea maşinărie. Creaţiile sunt păstrate la dosar, sunt notate în catalogul confecţionat, mult mai viu decât cel împământenit. Lângă catalog – fişe de identificare pentru fiecare copil, care se învârte, plus, minus câţiva ani, în jurul vârstei de 10 ani – spicuiri: Luisa Costea e o fată creativă, inteligentă pentru vârsta ei, elastică şi amuzantă...; dacă vedeţi o fată care poate să-şi pună ambele picioare după cap, înseamnă că aţi întâlnit-o pe Luisa; Alexandra Pătraş e un copil inventiv, plin de idei şi cu simţul umorului din cap până-n picioare; are gusturi bune în materie de frizuri şi de haine şi... participă la toate cursurile; Dora Andreea Negruţi – inteligentă, creativă, o prietenă de neînlocuit, predă actoria la clubul Zig-zag, nume pe care ea l-a dat... Andrei Benţa - pasionat de muzică, talentat, îi plac expediţiile în alte ţări, de aceea anul trecut a fost în Ungaria şi în Austria; anul acesta va pleca în Cehia; Alex Sorin Negruţi, fratele mai mic al Dorei, este energic, un atlet de nota 10; nu prea îşi ascultă sora mai mare, de aceea intră des în încurcături, dar este foarte bun prieten când vine vorba de munca în echipă; Paula Suciu – o fată inventivă, elastică şi amuzantă; îi plac dansul, teatrul, desenul şi multe altele; materiile ei preferate sunt româna, engleza, franceza şi în viitor vrea să devină doctor chirurg cardiovascular. Completez eu - o fetiţă extrem de zglobie şi serioasă în acelaşi timp; puternică, deşi cu o construcţie oarecum mai fragilă; creativitatea ei o las să transpară şi din câteva rânduri de ultimă oră: Ţes cu fir aurit o rochie spectaculoasă!/ E o rochie specială!/ M-a rugat însăşi toamna să i-o ţes;/ mi-a făcut o onoare!/ E atât de greu şi... până mâine trebuie să fie gata./ Să fie strânsă la brâu/ că toamna-i siluetă./ Să aibă presărate bucăţele mărunţele de frunze./ Să fie groasă să nu îngheţe./ Şi toamna e cam pretenţioasă,/ aşa că rochia trebuie să fie foarte frumoasă!/ E greu şi nu am idei!/ Cum să fac totul pe placul ei?/ Cum să ştiu ce-şi doreşte?/ Cum să ştiu ce rochie nu are?/ Ce pot să-i ţes?/ Ce şi-ar dori mai tare?

Aplauze îndelungi, dragi copii de pe Intrarea Fagului! În vara următoare mă înscriu şi eu la acest club. Cum ştiu că veţi fi foarte solicitaţi, mă grăbesc să-mi depun cererea la secretariat.

prof. Ionela-Silvia Nuşfelean

Palatul Copiilor Bistriţa

Parteneri de nădejde în procesul educaţional

Recunoscută prin entuziasmul şi seriozitatea sa, Editura CD PRESS este un partener de nădejde în procesul educaţional. Datorită abordării moderne şi accesibile a informaţiilor necesare atât elevilor, cât şi cadrelor didactice, manualele şi auxiliarele şcolare editate de către CD PRESS se bucură de o reală apreciere.

Succesul obţinut se datorează, în egală măsură, atât unor colective de autori cu experienţă didactică deosebită, bine-cunoscute în învăţământul românesc, cât şi faptului că lucrările se remarcă prin:

- abordarea modernă a conţinuturilor programelor şcolare, în concordanţă cu tendinţele actuale ale învăţământului românesc;

- strategiile de predare şi evaluare centrate pe elev;

- instrumentele de lucru care sprijină atingerea nivelului de performanţă;

- prezentarea modernă, atractivă, care optimizează procesul de învăţare;

- metodele de testare bine elaborate, care conduc la la dezvoltarea de abilităţi creatoare, gândire logică, analitică şi critică.

Oferta editurii acoperă toate nivelurile de pregătire educaţională, de la preşcolari la învăţământ universitar.

Editura CD PRESS activează pe piaţa de profil încă din 1994, numele său impunându-se atât prin cărţile pentru copii şi tineret, cât şi prin cele trei reviste – Terra Magazin (de 15 ani, cea mai citită revistă românească de popularizare a ştiinţelor. Revista conţine articole de fond despre subiecte de actualitate, din domenii diverse: Geografie şi Turism, Biologie, Istorie, Ecologie, Astronomie, Cultură şi Civilizaţie, Arhitectură şi Etnografie, IT. Se adresează tinerilor din gimnaziu, liceu, studenţilor, profesorilor şi cadrelor universitare, cercetătorilor din domeniul ştiinţelor naturii şi, în general, tuturor celor pasionaţi de călătorii, ştiinţă, tehnologie, biodiversitate; fiecare număr al revistei este însoţit de materiale educaţionale suplimentare – hărţi, CD-uri video etc.), Doxi (magazin de cultură generală destinat elevilor din învăţământul primar, în concordanţă cu programa şcolară pentru învăţământul primar, care completează informaţiile stabilite în programă pentru fiecare disciplină; revista este însoţită de un CD video educaţional care conţine un documentar ştiinţific) şi Pipo (proiect educaţional la nivel naţional adresat copiilor de 3-7 ani, educatoarelor şi părinţilor din România şi nu numai. Conţinutul revistei este în concordanţă cu programa pentru preşcolari; revista Pipo se distribuie prin grădiniţe cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Din sumar: jocuri distractive, poveşti, activităţi practice, benzi desenate, concursuri cu premii atractive şi multe alte surprize, auditate BRAT şi SNA, cu un tiraj total de peste 180.000 de exemplare.

Editura CD PRESS acordă o atenţie deosebită activităţilor întreprinse de societatea civilă, cum ar fi protecţia mediului şi educaţia ştiinţifică în rândul tinerilor, prin iniţierea unor proiecte precum Şcoli pentru un viitor verde, care s-a impus încă de la ediţia I (2010) drept cel mai mare program eco educaţional din România.

Editura a iniţiat şi a participat la numeroase simpozioane, ateliere de lucru, întâlniri ale personalităţilor din diverse domenii, ale cadrelor didactice şi elevilor. De asemenea, a sponsorizat mai multe evenimente (Olimpiada Naţionala de Geografie), persoane şi instituţii, a oferit materiale didactice şi sprijin logistic instituţiilor de învăţământ.

Gheorghe Banu

+40728117734; banu.gheorghe@cdpress.ro

www.cdpress.ro

Educatoarea – a doua mamă

Copiii reprezintă cel mai de preţ „patrimoniu uman”, decisiv pentru destinele şi viitorul umanităţii. De aceea, rolul cel mai important în modelarea personalităţii celui mic îi revine educatorului.

„Educator adevărat poate fi numai acela care face din munca şi viaţa sa un îndreptar şi pentru alţii, iar asta nu-i cu putinţă fără acel simţ de armonie interioară, care stăpâneşte în fiecare clipă cugetul şi voinţa educatorului” (Simion Mehedinţi).

Educatoarea este o „mamă” calificată, gata oricând să depene poveşti şi să improvizeze jocuri copiilor atât de dornici şi plini de copilărie.

Având în vedere că anii copilăriei sunt şi anii grădiniţei, iar copilărie fără joc, fantezie şi nebunii chiar nu există, educatoarea trebuie să creeze un climat familial, să înlocuiască prin persoana ei lipsa mamei pe o perioada mai scurtă sau mai lungă de timp. Blândeţea, înţelegerea, răbdarea şi dragostea cu care o mamă se apleacă spre copiii ei sunt sentimente fără de care o educatoare nu se poate apropia de micuţii „elevi”, nu-i va putea înţelege, nu se va putea face iubită.

Activităţile libere, organizate în cadrul grădiniţei, dau copiilor impresia unei familii numeroase, cu mulţi fraţi şi surori ce-şi împart sau dispută jucăriile între ei, ce aleargă, râd, sau uneori se îmbrâncesc, plâng… Şi atunci vin repede la „mama” lor de la grădiniţa, cerându-i ajutorul, plini de încredere şi dragoste. Iar această nouă „mămică” trebuie să ştie să mângâie copilul lovit, să-l dojenească pe cel vinovat, să-i împace, plină de răbdare şi tact.

Răsplata cea mai mare pentru „doamna educatoare” este atunci când copilul se reîntoarce cu drag la grădiniţă. Pavel, un micuţ cu ochişorii mari, care în primele zile de grădiniţă plângea după mama lui, acum spune fericit la întâlnirea de dimineaţă: „Bună dimineaţa, doamnă! Mi-a fost dor de dumneavoastră!”. La început a plâns un timp, dar acum, în fiecare zi, salutul lui este: „Bună dimineaţa, doamnă, o îmbrăţişare şi un sărut pe obraz!” Bucuria mea este fără margini, deoarece am reuşit să devin o a doua mamă pentru copiii din grupa mea.

Educatoarea luptă pentru formarea primelor deprinderi de gândire corectă, de judecată, pentru dezvoltarea anumitor aptitudini, pentru dezvoltarea vocabularului. Tot în cadrul acestor activităţi, educatoarea le trezeşte copiilor dragostea pentru cunoaştere, dorinţa de a realiza diferite lucruri ce cer îndemânare, atenţie şi răbdare.

Bun psiholog şi pedagog, înarmată cu răbdare şi tact, educatoarea îndrumă primii paşi ai copiilor spre viaţă şi cunoaştere. Acum ei vor deveni perseverenţi, atenţi, harnici.

De felul în care educatoarea reuşeşte să formeze sau măcar să schiţeze aceste trăsături la micii săi „elevi” depinde formarea personalităţii viitorului şcolar.

În mod cert, nu există reţete ori şabloane pe care să le aplicăm. Toate acestea izvorăsc din capacitatea de a ne dărui celor ce au nevoie de munca noastră, izvorăsc din pasiunea cu care ne exersăm profesia.

Aşa că, prin joc, înconjurat de multă dragoste şi veselie, pentru copil mersul la grădiniţă poate deveni o plăcere. Atunci când, la sfârşitul programului, copiii au zâmbetul pe buze, sunt bine dispuşi şi se arată încântaţi de ceea ce au realizat în ziua respectivă la grădiniţă, înseamnă că le-am oferit cunoştinţele, ocaziile de dezvoltare şi dragostea la care fiecare dintre ei au dreptul.

Meseria de educatoare este o profesie mare şi frumoasă, care nu seamănă cu nici o alta!

inst. Crina Linul

Şcoala Generală „Tiberiu Morariu” Salva

Casa Corpului Didactic a judeţului Bistriţa-Năsăud

OFERTA DE PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ, PROIECTE ŞI ACTIVITĂŢI
2010–2011

Informaţii suplimentare şi modalitatea de înscriere la activităţi - pe site-ul www.ccdbn.ro.

Cap. I. PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ

I.1.       PROGRAME DE FORMARE CONFORM CERINŢELOR M.E.C.T.S. ŞI ISJ BISTRIŢA-NĂSĂUD

I.1.1.    Elemente de management educaţional

Tipul de program: Tematic

Public-ţintă vizat: Inspectori, directori, profesori metodişti şi cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

I.1.2.    Managementul activităţilor educative formale şi nonformale

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: personal didactic şi didactic auxiliar

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

I.1.3.    Implementarea programei şcolare „Consiliere şi orientare”

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: învăţători, institutori, profesorii diriginţi, cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.1.4.    Utilizarea Sistemului de Operare Linux

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori care predau TIC şi discipline opţionale de informatică.

Durata (nr. total de ore de formare): 40 ore

I.1.5.    Multimedia în educaţie

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice din învăţământul preuniversitar

Durata (nr. total de ore de formare): 40 ore

I.1.6.    Tehnici de lucru cu adulţii – programul „A doua şansă”

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Inspectori de specialitate, directori, învăţători, profesori

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.1.7.    Dezvoltarea competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice (DeCeE)

Tipul de program: Modul mediu. Programe de perfecţionare datorate reformei, conf. Art. 33, alin. (2) litera a din Legea 128/1997, acreditat CNFP prin decizia nr. 46/12.04.2008

Public-ţintă vizat: Profesori evaluatori la examenele naţionale.

Durata (nr. total de ore de formare): 60 ore

I.1.8.    Perspective. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale

Tipul de program: Modul lung

Public-ţintă vizat: Cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi consilieri/psihologi şcolari.

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

I.1.9.    Şcoala incluzivă

Tipul de program: Modul lung. Programul este acreditat de CCD Bistriţa-Năsăud – 25 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 183/26.11.2008

Public-ţintă vizat: Directori, profesori, învăţători/institutori, educatoare, cadre de sprijin.

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

I.1.10.  Iniţiere IT şi utilizare AeL

Tipul de program: Modul lung. Program acreditat CCD Bistriţa-Năsăud, 25 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 218/19.12.2007

Public-ţintă vizat: Cadre didactice

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

I.1.11.  Educaţie pentru informaţie I

Tipul de program: Modul mediu. Program acreditat pe locaţia Bistriţa - 13 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 93/07.07.2008

Public-ţintă vizat: Personalul de conducere, îndrumare şi control, profesorii documentarişti (responsabilii CDI) din unităţile şcolare.

Durata (nr. total de ore de formare): 48 ore

I.1.12.  Educaţie pentru informaţie II

Tipul de program: Modul mediu. Program acreditat pe locaţia Bistriţa - 12 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 94/07.07.2008

Public-ţintă vizat: Profesori documentarişti (responsabili CDI) din unităţile şcolare.

Durata (nr. total de ore de formare): 48 ore

I.1.13.  Vorbirea cu sprijinul semnelor

Tipul de program: Modul lung. Programe tematice sau modulare realizate prin stagii nondisciplinare (2). Program acreditat pe locaţia Bistriţa – 25 credite profesionale transferabile, conform OM nr. 4620 din 05.08.2010 – furnizor CCD Bihor

Public-ţintă vizat: cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare şi personalul nedidactic, care lucrează în învăţământul special

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

I.2.       PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ PROPUSE ÎN URMA IDENTIFICĂRII NEVOILOR DE FORMARE DIN JUDEŢ

I.2.1.    Completarea cererii de finanţare. Management de proiect

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 25 ore

I.2.2.    Metode interactive de grup

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Educatoare

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

I.2.3.    Metoda proiectelor la vârste timpurii

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Educatoare, Învăţători/Institutori

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

I.2.4.    Educaţia incluzivă în grădiniţă

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

I.2.5.    Tehnici moderne de predare-învăţare-evaluare utilizate la clasă

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

I.2.6.    Didactica disciplinei

a)         Calitate în învăţământul preşcolar şi primar

Tipul de program: Tematic

Public-ţintă vizat: Educatoare, învăţători, debutanţi, învăţământ simultan, cadre didactice identificate cu nevoi de formare

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

b)         Învăţarea prin cooperare în învăţământul cu predare în limba maghiară

Tipul de program: Tematic/ scurt

Public-ţintă vizat: Educatore, învăţători/institutori de la grupe /clase cu predare în limba maghiară.

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

c)         Abilitare curriculară – limba şi literatura română

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

d)         Abilitare curriculară - limbi moderne

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

e)         Strategii interactive de instruire şi evaluare – istorie, geografie, socio-umane

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, necalificaţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

f)          Didactici moderne – matematică, chimie, fizică, biologie

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, necalificaţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ.

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

g)         Didactica disciplinelor tehnologice

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, cadre didactice din ÎPT identificate cu nevoi de formare

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

h)         Didactica disciplinei – educaţie fizică şi sport

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, necalificaţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

i)          Abilitare curriculară – muzică, arte plastice

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, necalificaţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ.

Durata (nr. total de ore de formare): 24ore

j)          Abilitare curriculară – învăţământ special

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.2.7.    Cursuri de iniţiere în limbi străine pentru adulţi

Tipul de program: Modul lung

Public-ţintă vizat: Cadre didactice de diferite specialităţi(altele decât limbi străine), adulţi interesaţi în achiziţionarea cunoştinţelor de limbi străine.

Durata (nr. total de ore de formare): 80 ore (2 ore / săptămână)

I.2.8.    Teoria inteligenţelor multiple şi instruirea diferenţiată

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.2.9.    Educaţia pentru drepturile omului şi ale copilului

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 40 ore

I.2.10.  Educaţie economică eficientă

Tipul de program: Modul lung. Program acreditat pe locaţia Bistriţa – 25 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 5/17.01.2007

Public-ţintă vizat: Învăţători/institutori, profesori de discipline socio-umane, istorie, geografie şi educaţie antreprenorială.

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

I.2.11.  Educaţia pentru mediu

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice, personal didactic auxiliar

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.2.12.  Promovarea turismului local

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice, personal didactic auxiliar

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.2.13.  Educaţie pentru sănătate

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice,

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.2.14.  Cercurile de lectură – promovarea lecturii de plăcere în învăţământul preuniversitar

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Învăţători, profesori de limba şi literatura română, profesori documentarişti, bibliotecari

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.2.15.  Redactarea şi editarea revistelor şcolare

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice, persoane din comunitatea locală

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.2.16.  Formarea responsabililor cu formarea continuă şi dezvoltarea profesională

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Responsabilii cu activitatea de formare continuă

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.2.17.  Programe de formare continuă certificate de Centrul Educaţia 2000+

Tipul de program: Modul lung

Public-ţintă vizat: Cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 100 ore

I.2.18.  Perfecţionarea personalului didactic auxiliar şi a personalului nedidactic

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Secretari/contabili din unităţi de învăţământ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

I.3.       ACTIVITĂŢI DE FORMARE PRECONIZATE A SE DERULA ÎN CADRUL UNOR PROIECTE FINANŢATE POS DRU

I.3.1.    Instruirea profesorilor de informatică pe tehnologia .Net

Tipul de program: Modul lung

Public-ţintă vizat: Cadre didactice care predau informatică şi TIC (cl. a XI-a, a XII-a).

Durata (nr. total de ore de formare):

I.3.2.    Şcoala incluzivă

Tipul de program: Modul lung. Program acreditat de CCD Bistriţa-Năsăud, 25 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr.183/26.11.2008.

Public-ţintă vizat: Directori, învăţători/institutori, educatoare, profesori, cadre de sprijin.

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

I.3.3.    „Educaţi aşa” - Program de educaţie a părinţilor

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Educatoarele din grădiniţele judeţului unde nu a fost promovat programul

Durata (nr. total de ore de formare): 20 ore

I.3.4.    Instruirea în societatea cunoaşterii

Tipul de program: Modul lung. Program acreditat CCD Bistriţa-Năsăud, 25 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 132/7.11.2007

Public-ţintă vizat: Cadre didactice; condiţie necesară: o bună cunoaştere a utilizării calculatorului

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

I.3.5.    Activitatea coordonatorului comisiei CEAC din unităţile furnizoare de educaţie

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Coordonatorii CEAC, membri

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Cap. II.            ACTIVITĂŢI METODICO-ŞTIINŢIFICE ŞI CULTURALE

II.1.      SESIUNI DE REFERATE ŞI COMUNICĂRI

II.1.1.   Procesul instructiv-educativ în clasele eterogene

Responsabil activitate: prof. metodist Olimpiu Nuşfelean;

Grup ţintă: Cadre didactice;

Data şi loc de desfăşurare: 16 noiembrie 2010, CCD Bistriţa-Năsăud.

II.1.2.   Lecţiile practice între proiectare şi realizare

Responsabil activitate: prof. metodist Gavril Câmpan;

Grup ţintă: Cadre didactice;

Data şi loc de desfăşurare: 9 decembrie 2010, CCD Bistriţa-Năsăud.

II.1.3.   Între deziderat şi realitate – ce citesc adolescenţii?

Responsabil activitate: prof. metodist Olimpiu Nuşfelean;

Grup ţintă: Cadre didactice şi elevi;

Data şi loc de desfăşurare: 20 ianuarie 2011, CCD Bistriţa-Năsăud.

II.1.4.   Utilizarea surselor de informare în completarea manualului

Responsabil activitate: prof. metodist Gavril Câmpan;

Grup ţintă: Cadre didactice;

Data şi loc de desfăşurare: 24 februarie 2011, CCD Bistriţa-Năsăud:

II.1.5.   Comunicări ştiinţifice ale profesorilor şi elevilor de biologie

Responsabil activitate: prof. metodist Elena-Egreta Marc;

Grup ţintă: Cadre didactice şi elevi;

Data şi loc de desfăşurare: aprilie 2011, CCD Bistriţa-Năsăud.

II.2.      DEZBATERI, COLOCVII

II.2.1.   Casa Corpului Didactic a Judeţului Bistriţa-Năsăud – 40 de ani de activitate

Responsabil de activitate: director CCD, profesori metodişti, bibliotecar, informatician;

Data şi loc de desfăşurare: mai 2011; CCD Bistriţa-Năsăud.

II.2.2.   Holocaustul – tragedie a istoriei

Responsabil de activitate: prof. metodist Elena-Egreta Marc;

Data şi loc de desfăşurare: 9 octombrie 2010; Sinagoga Bistriţa.

II.2.3.   Activitatea didactică în viziunea profesorilor cu experienţă şi a profesorilor debutanţi

Responsabil de activitate: prof. metodist Olimpiu Nuşfelean;

Grup ţintă: Cadre didactice,

Data şi loc de desfăşurare: 7 decembrie 2010; CCD Bistriţa-Năsăud.

II.2.4.   Săptămâna francofoniei

Responsabil de activitate: prof. metodist Elena-Egreta Marc;

Grup ţintă: Cadre didactice;

Data şi loc de desfăşurare: 16-23 martie 2011; CCD Bistriţa-Năsăud.

II.2.5.   Ziua porţilor deschise pentru biologia aplicată

Responsabil de activitate: prof. metodist Gavril Câmpan;

Grup ţintă: Cadre didactice;

Data şi loc de desfăşurare: mai 2011; CCD Bistriţa-Năsăud.

II.2.6.   Scriitorii bistriţeni şi cărţile lor în bibliotecile şcolare din judeţ

Responsabil de activitate: Margareta Pop, prof. metodist Olimpiu Nuşfelean;

Grup ţintă: Bibliotecari şcolari, documentarişti, cadre didactice, scriitori;

Data şi loc de desfăşurare: 11 mai 2011; CCD Bistriţa-Năsăud.

II.2.7.   Biblioteca – un paradis

Responsabil de activitate: bibliotecar Margareta Pop, prof. metodist Olimpiu Nuşfelean;

Grup ţintă: Bibliotecari şcolari;

Data şi loc de desfăşurare: 23 aprilie 2011; CCD Bistriţa-Năsăud.