“Working together for a green,competitive and inclusive Europe”

Teachers as change agents for more inclusive schools.

Fiind inspirați de citatul lui Mahatma Gandhi, „Fii schimbarea pe care tu vrei să o vezi în  lume”, Casa Corpului Didactic a județului Bistrița-Năsăud, a organizat, luni, 28 noiembrie 2022, simpozionul internațional „Teachers as change agents for more inclusive schools”.  Evenimentul s-a desfășurat online în cadrul proiectului „Promoting social inclusion through access to outdoor education”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului de Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul Tinerilor și implementat de CCD BN în perioada martie 2021 – februarie 2023.

Simpozionul a reunit manageri de instituții de învățământ și profesori de pe 3 continente, Europa, Asia, America de Nord, care au prezentat contextul educațional și cultural în care activează, aspecte din experiența lor didactică, exemple de metode și activități pentru clase mai incluzive. Astfel, după deschiderea evenimentului de către directorul Casei Corpului Didactic a județului Bistrița-Năsăud, profesor Manea Angelo Aurelian, au urmat intervenții ale inspectorului școlar general al ISJ BN -profesor Mircea Cristian Nicula, ale coordonatorului proiectului - Cristina Hangea, profesor metodist CCD BN, care a prezentat contextul derulării proiectului, agenda evenimentului continuând cu prezentările profesorilor invitați: Adina C Tira Ondere care a vorbit despre „Școala incluzivă în SUA și CHINA”, Vasile Gâtlan, director adjunct la Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani" din Chișinău care ne-a prezentat date generale despre sistemul de învățământ din Republica Moldova, Anastasia Gosic, profesor la Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani" care a  vorbit despre „Strategii de predare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale”, Iulia Cihărean, profesor consilier școlar la CJRAE BN, care a oferit informații esențiale despre „Lectura terapeutică ca metoda de integrare a copiilor refugiați în unitățile de învățământ din județul BN”, Cornela Sîrdea, educatoare la o grădiniță din Germania care ne-a prezentat aspecte de interes ce țin de „Învățământul preșcolar din Germania”, Valentina Oanța, profesor la Liceul Teoretic "Principesa Natalia Dadiani" care a expus date relevante referitoare la „Mediul incluziv – condițiile pentru asigurarea incluziunii educaționale: principia fundamentale” și Alina PetrI, profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială nr. 1 Bistrița care ne-a oferit o comparație bazată pe experiența profesională între „Provocările clasei inclusive în România vs Irlanda”.

Urmărind prezentările colegilor noștri din diferite țări și sisteme de învățământ, am ajuns la concluzia că, adesea, profesorii acționează ca veritabili agenți ai schimbării pentru a ajuta elevii să facă față provocărilor lumii actuale, să dezvolte abilități și competențe cheie care să le faciliteze integrarea în societatea contemporană.

Mai mult decât atât, a fost suprinzător faptul că profesorii din diferite colțuri ale lumii întâmpină probleme similare în promovarea incluziunii la clasă, simpozionul reprezentând un bun prilej pentru discuții, schimb de idei și de bune practici.

Mulțumim celor peste 100 de cadre didactice pentru participarea la acest eveniment și partenerilor noștri, ISJ BN, CJRAE BN, IPLT ,,Principesa Natalia Dadiani” Chișinău!

Prof. metodist Hangea Cristina Maria

Prof. metodist Chiriac Livia

 

Experiențe ERASMUS+ în Polonia

 

În perioada 9-13 octombrie 2022 a avut loc cea de-a doua mobilitate organizată în cadrul proiectului „Building Bridges through Arts” finanțat prin programul ERASMUS+. Proiectul reprezintă un parteneriat la scară mică între Liceul de Arte „Corneliu Baba” Bistrița în calitate de coordonator, Liceul de Arte „Constantin Brâncuși” din Szczecin, Polonia și Liceul de Arte din Manisa, Turcia, în calitate de parteneri.

Scopul acestei activități de învățare a fost de a familiariza elevii și profesorii participanți cu tehnici de lucru specifice artelor, după metode moderne utilizate de gazdele noaste, Liceul de Arte „Constantin Brâncuși” din Szczecin, Polonia. În acest sens, au fost organizate ateliere de ceramică, pictură sumi-e – tehnica japoneză și grafică utilizând materiale prietenoase cu mediul sau folosind elemente din natură. Participanții au avut oportunitatea de a experimenta aceste tehnici lucrând în echipe mixte de elevi și profesori români, polonezi și turci, dezvoltând astfel  abilitatea de muncă în echipă și competențe de comunicare în limba engleză.

Așa cum este specific programului ERASMUS+, activitățile au vizat și dimensiunea culturală fiind organizate vizite de studiu în orașul Szczecin la principalele atractții turistice care au fost descoperite de elevi printr-un joc de treasure hunt, parcul național Wolin, Marea Baltică și lacul Turkusowe. Mai mult decât atât, am avut plăcerea de a participa la o seară tradițională organizată de elevii și profesorii liceului gazdă unde am degustat faimoasele pirogi – găluște umplute dar și plăcinte cu brânză, cu mere sau prăjituri delicioase. Seara s-a încheiat cu muzică, dans și voie bună.

Finalul celei de-a doua mobilități a fost marcat de o expoziție organizată în școala gazdă cu toate lucrările elevilor și profesorilor realizate la cele trei ateliere. Au fost momente emoționate când participanții noștri și-au văzut lucrările expuse pe holul școlii unde vor putea fi admirate de profesori, elevi și părinți. Tot atunci s-au înmânat certificatele de participare de către profesorii coordonatori din fiecare liceu.

În această mobilitate, Liceul de Arte „Corneliu Baba” Bistrița a fost reprezentat de elevii: Kovacs Cătălin, Moldovan Adriana, Moldovan Ancuța, Patca Bogdan, Tudor Șerban, Sofia Perseca, Urdă Ionică și Guther-Vlad Theodora, profesori coordonatori fiind: Chiș Loredana, Dumitrache Delia și Hangea Cristina.

Ca feedback la final de activitate, menționăm că a fost o experiență de învățare, de descoperire culturală și dezvoltare personală unică, atât pentru elevi cât și pentru profesori, am adus cu noi un bagaj de cunoștințe și metode pe care le vom împărtăși cu ceilalți profesori și elevi și nu în ultimul rând am legat prietenii pe viață.

 

Prof. Hangea Cristina-Maria

Prof. Chiș Loredana

Prof. Delia Dumitrache

 

“Working together for a green,competitive and inclusive Europe”

Educația outdoor – primul pas spre educația incluzivă

Pornind de la nevoia cadrelor didactice de a găsi metode și instrumente inovative prin care să dezvolte conexiuni între elevii provenind din medii sociale, economice, culturale și educaționale diferite, dar și să creeze medii de învățare incluzive atât în școală, cât și outdoor, a luat naștere proiectul „Promoting social inclusion through access to outdoor education”.

Acest proiect este implementat de Casa Corpului Didactic a județului Bistrița-Năsăud, în perioada martie 2022-februarie 2023 cu finanțare prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului de Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul Tinerilor. Activitățile planificate sunt complexe și vizează dezvoltarea profesională a celor 6 experți educaționali – participanți direcți la mobilitățile de formare organizate în Norvegia și Islanda, dar și oportunități de învățare oferite profesorilor din județ în cadrul activităților derulate la nivel local în anul școlar 2022-2023.

Astfel, workshopul „Educația outdoor-primul pas spre educația incluzivă” face parte din agenda activităților organizate la nivel local. Evenimentul s-a desfășurat online, vineri, 4 noiembrie 2022, cu participarea celor 6 experți educaționali, în calitate de speakeri și a unui număr aproximativ de 80 de cadre didactice din județul Bistrița-Năsăud.

Workshopul a debutat cu o prezentare a proiectului susținută de Cristina Hangea, profesor metodist la CCD BN și coordonator proiect.  A urmat apoi intervenția Anei Moldovan, director la Școala Gimnazială Sâmihaiu de Câmpie și expert educațional proiect, cu o prezentare care a pus în prim plan caracteristicile școlii incluzive. Astfel, amintim aici că școală incluzivă se bazează pe un parteneriat funcțional între personalul instituției și familiile elevilor, accesul la educație este permis tuturor elevilor, persoanele din echipa de conducere a școlii sprijină profesorii pentru a se asigura că fiecare elev participă și învață, personalul școlii și elevii se respectă reciproc, fiecare persoană se simte binevenită. Activitatea a continuat cu prezentarea doamnei Alina Petri, profesor pentru învățământ primar și expert educațional proiect, privind particularitățile educației outdoor și exemple de activități deosebite derulate cu elevii în afara sălii de clasă.  O serie de  metode ingenioase utilizate în predarea limbii și literaturii române în sistem outdoor au fost prezentate și de către Roxana Kovacs, profesor de limba și literatura română la Liceul de Muzică „Tudor Jarda” și expert educațional în cadrul proiectului. Astfel, am aflat cât de important este jocul în fixarea unor cunoștințe, învățarea prin mișcare și simțuri, dezvoltarea creativității prin realizarea unui book trailer, dar și cum putem consolida anumite noțiuni de limbă și comunicare chiar în timpul unui…meci de fotbal. Am aflat apoi cum se văd conceptele de educație outdoor și școală incluzivă prin ochelarii unui inspector, în urma intervenției Claudiei Feldrihan, inspector școlar pentru limba și literatura română și expert educațional în cadrul proiectului nostru. La finalul evenimentului, Livia Chiriac, profesor metodist la CCD BN și expert educațional proiect, a prezentat oferta de formare pentru anul școlar 2022-2023 în domeniul educației outdoor și a educației incluzive.

Feedbackul primit de la cadrele didactice participante la acest workshop ne-a indicat faptul că informațiile prezentate au fost relevante, au fost apreciate exemplele de bună practică și oportunitățile de formare anunțate.

Pe lângă activitatea online, în luna octombrie 2022, s-a organizat și o sesiune cu participare fizică la Școala Gimnazială Sâmihaiu de Câmpie, agenda evenimentului fiind similară workshopului online. Organizarea în cadrul școlii și outdoor a presupus o implicare mai activă din partea celor 20 de cadre didactice participante care au avut posibilitatea de a testa unele metode prezentate de Ana Moldovan, facilitatorul acestui eveniment.

Mulțumim tuturor cadrelor didactice pentru participare!

 

SALUTUL ȘI FORMULELE DE ADRESARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

 

Tünde Emese ȘTERȚA

 Liceul Tehnologic „Ion Căian Românul” Căianu Mic

 

Societatea este într-o permanentă evoluție care lasă parcă, tot mai puțin loc manierelor adevărate. Cerințele evoluției determină omenirea, ca în goana ei către împliniri și satisfacții materiale, să nu mai țină cont de ceea ce este cel mai important în funcționarea unei societăți sănătoase, normale. Bunele maniere și-au diminuat foarte mult consistența, aceasta, din cauză că societatea evoluează într-o direcție care ne îndepărtează de idealuri, de bunul simț. „Acum, la început de secol, văzând cum intoleranța câștigă pe zi ce trece mai mult teren, este momentul să ne întrebăm care sunt motivele care au condus la acest individualism agresiv, atât de caracteristic epocii noastre. Situația se datorează în mare măsură faptului că respectul pentru celălalt nu mai este una dintre valorile esențiale. Uneori, respectarea anumitor reguli nici nu mai contează; în multe domenii este foarte ușor – și deseori acceptat – să nu mai ții seama de existența multora dintre ele. În numele libertății, al liberei expresii, suntem pe cale să ne călcăm în picioare unii pe alții” (Chȃtelet 2008: 7).

Bunele maniere fac posibil traiul decent și armonios între oameni, ne ghidează drumul prin viață fără a-i deranja pe semenii noștri. Lipsa lor nu constituie doar o problemă de bun-simț, ci și o problemă de cultură și de mediu. Arta de a te comporta civilizat ar trebui să fie transmisă de la o generație la alta, părinții, școala și biserica ar trebui să fie piloni în însușirea și dezvoltarea acestei forme ale educației. Mai mult decât atât, fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să ne implicăm activ pentru a produce schimbările pe care le dorim în societate.[1] Bunelele maniere nu sunt reglementate prin legi scrise, însă, nerespectarea lor va fi sancționată la un moment dat de cei din jurul nostru, de societate. Prin respectarea acestor legi nescrise, relațiile dintre oameni ar fi mai armonioase, iar unele conflicte ar putea fi evitate.

Un prim pas în stabilirea unor relații corespunzătoare cu cei din jur îl reprezintă salutul. Conform Dicționarului explicativ al limbii române, salutul reprezintă „Cuvânt, enunț sau gest cu care se salută. Cuvântare prin care se salută o adunare, se întâmpină un oaspete oficial etc.” (DEX 1998: s.v.), iar în ceea ce privește acțiunea de a saluta, aceasta face referire clară la politețe și respect, ca părți componente ale bunelor maniere.[2]

 De-a lungul timpului, salutului i-au fost atribuite diverse definiții:

·         „prima manifestare de curtoazie cu care întâmpini pe cineva” (Marinescu 2017: 48);

·         ,,comportament comunicativ, prin care vorbitorul își arată disponibilitatea față de interlocutor” (Felecan 2015/1: 5);

·         „comportamentul comunicațional, gestual sau verbal (ori și gestual și verbal), cu o semnificație cunoscută unui micro- sau macrogrup social, prin care se dă un semn de atenție, de respect, de politețe unei persoane sau unui grup” (Ibidem apud Pietreanu 1984: 29).

A ști să saluți, reprezintă, într-adevăr, o dovadă a bunului simț. Orice interacțiune umană trebuie să înceapă și să se încheie cu un salut. Salutul există din cele mai vechi timpuri, chiar dacă, de-a lungul vremii, formulele de salut au suferit unele modificări de sens sau de nuanță. Aceste formule se diferențiază în funcție de vârstă, de sex, de tipul de relație care există între oameni, dar și de momentele zilei sau de împrejurări. Adresarea verbală poate fi însoțită de gesturi, acestea având rolul de a accentua, de a completa sau de a nuanța sensul salutului. În trecut, descoperirea capului de către domni era considerată o formă de salut foarte importantă și necesară. Astăzi, acest gest se întâlnește din ce în ce mai rar, locul lui fiind luat de salutul verbal. Totuși, există câteva situații care necesită imperios această formă de salut: trecerea unui convoi mortuar, intonarea imnului național, înălțarea drapelului unui stat. La toate aceste acțiuni, descoperirea capului este nu numai o formă de salut, ci, mai mult, evidențierea faptului că respectăm sentimentele semenilor noștri.

            În „Codul bunelor maniere astăzi – Ediție aniversară”, Aurelia Marinescu face o prezentare completă a salutului, referindu-se la semnificație, necesitate și principii de bază ale acțiunii de a saluta, această lucrare ar putea fi considerată un adevărat manual pentru înțelegerea și însușirea regulilor esențiale de comportare civilizată. Unele reguli cuprinse în carte există de mult timp și sunt cunoscute de majoritatea persoanelor, ele au fost transmise din generație în generație, de la bunici și părinți sau învățate la școală. Astfel, există câteva principii după care salutăm:

·         Principiul vârstei primează, întotdeauna o persoană, indiferent de sex,  va saluta prima pe o persoană în vârstă;

·         Al doilea principiu este cel de sex, conform căruia domnii vor saluta mai întâi doamnele;

·         O persoană care vine într-un grup salută prima, pe principiul conform căruia noul-venit salută persoanele deja adunate;

·         Inferiorul va saluta pe superior, după principiul rangului, însă, dacă inferiorul este o persoană de sex feminin, intervine principiul de sex și situația se schimbă, adică tot domnul va saluta primul. Acest principiu se respectă cu strictețe în armată, uniforma fiind cea care impune acestă regulă, dar, pe stradă, la întâlnirea dintre doi angajați, care nu poartă uniforma, unul fiind o doamnă, nu se mai ține cont de grade și se aplică principiul de sex.

Aceste principii au caracter general, întotdeauna pot să sufere modificări, de la caz la caz,

dar și în funcție de obiceiurile locului.

 În ceea ce privește modul de salut, acesta poate fi un simplu gest sau folosirea unui salut verbal, uneori chiar o combinație între cele două acțiuni. Drept gesturi poti fi considerate: descoperirea capului, strângerea mâinii sau sărutatul mâinii de către domni. Aceste gesturi sunt semnul unei mari stime față de interlocutor. Sărutul este un alt gest care face parte din acțiunea de a saluta, însă, acesta este potrivit doar în anumite locuri publice cum ar fi aeroportul sau gara, nu și pe stradă.

Formulele de salut utilizate trebuie alese în funcție de momentul zilei, de vârsta, sexul sau rangul persoanei pe care urmează să o salutăm. Astfel, cele mai uzuale formule de salut, în funcție de momentul zilei sunt: „Bună dimineața!” pentru un interval aproximativ între 24 și 10, „Bună ziua!”, de la ora 10 dimineața până spre apusul soarelui, „Bună seara!”, de la apusul soarelui până spre ora 24, însă aceste intervale nu sunt strict delimitate. În funcție de situație, aceste formule de salut pot fi folosite și în intervale alăturate, deoarece salutul „Bună dimineața!” spre exemplu, nu este potrivit pentru un angajat care vine din schimbul de noapte și care urmează să doarmă sau pentru persoane care se întorc de la o petrecere.

Formulele de salut diferă și în funcție de regiunea georgrafică a țării, în unele regiuni există formule de salut consacrate: bucureștenii folosesc frecvent formula „Bună!”, bănățenii formula „Ciau/Ciao!”, iar ardelenii utilizează „Servus!”. Academicianul și istoricul Ioan Aurel Pop explică semnificația și proveniența cuvântului „Servus”, formulă de salut folosită în mod curent în Transilvania: „Cuvântul este, fără nicio îndoială, latinesc și se poate traduce în românește prin «sclav». (...) La origine, cuvântul modern «servus» este o elipsă (rest al unei expresii, obținut prin suprimarea unor cuvinte care nu sunt indispensabile pentru obținerea sensului dorit) a expresiei Ego servus tuussum!, ceea ce vrea să zică «Eu sunt servitorul tău!», cu sensul «Mă pun la dispoziția ta!», «Sunt gata să te slujesc!» etc.” (Pop 2014). În ceea ce privește persoanele care foloseau această formă de salut în Imperiul Roman, academicianul afirmă că „Salutul acesta era folosit atunci doar între bărbați și el venea doar dinspre inferior spre superior” (Ibidem)[3]. Tot academicianul explică faptul că, deși vine din limba latină, această formă de salut nu are continuitate din Antichitate până în prezent, deoarece în limba română ”servus” a devenit „șerb”. Termenul nu era folosit în mod curent în Evul Mediu, a fost redescoperit în perioada Renașterii și a început să fie folosit în mod curent de nobilii germani, iar de la ei a trecut și la nobilii din Transilvania.

În unele zone ale țării, mai ales rurale, se pot auzi expresii care au rol de salut: „Să trăiești/trăiți!”, „Noroc bun!”, „Bine ai/ați venit!”, „Ce faci?” sau formule de salut cu caracter religios: „Doamne ajută!”, „Pace!”, „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”, „Domnul fie cu voi!”.

Unele formule de salut datează din cele mai vechi timpuri, altele au intrat în limba română mai recent din alte limbi, (anglicisme în principal) ele fiind folosite, mai ales de tineret: „Hello!”, „Hi!”, „Salutare!”, „Pa!”, „Salve!”, „Te sărut!”.

Pentru o stăpânire corectă a bunelor maniere, dar și pentru o schimbare în bine a societății în

care trăim, copiii trebuie deprinși de mici cu regulile salutului și ale folosirii formulelor de adresare, deoarece în această perioadă ei învață ușor, iar prin exercițiu, aceste norme vor deveni o a doua lor  natură. Copiilor, este necesar, să li se explice cum trebuie să salute și cum se cuvine să se adreseze adulților. Dacă în trecut reverența pentru fetițe și înclinarea pentru băieți erau obligatorii pentru a face dovada unui copil bine-crescut, în zilele noastre, acestea pot fi înlocuite cu o înclinare a capului, cu un zâmbet sau cu o strângere de mână, toate aceste gesturi fiind considerate o versiune modernă a reverenței.

În primul rând, copilul trebuie să știe că acțiunea de a saluta se face din poziția ridicat, zâmbind, privind în ochi persoana căreia i se adresează și pronunțându-i numele. „Conform normelor impuse de etichetă, copilul este considerat adult atunci când împlinește 18 ani. Până atunci ar trebui să i se adreseze vecinului pe numele de familie, să îi spună fratelui tatălui său unchi și să evite folosirea numelui mic la adresa oricărei persoane de peste optsprezece ani” (Ebery 2020: 30). Părinților și cadrelor didactice le revine sarcina de a-i învăța pe copii modul în care trebuie să se adreseze adulților, spre exemplu: unui vecin – „Bună ziua, domnule Popescu!”, unui medic – „Bună ziua, domnule doctor Popescu!”, unei persoane nu foarte cunoscute – „Bună ziua, domnule/doamnă!”.  Sfaturi utile pe această temă oferă și scriitoarele Pegy și Cindy Post, care fac parte din cea de-a treia generație a familiei Post din Statele Unite ale Americii, cu experiență în domeniul bunelor maniere: „Te adresezi adulților după titlu și numele de familie, cu excepția cazului când ei înșiși îți cer să folosești prenumele sau altă formulă de adresare” (2007: 27).

O explicație mai detaliată în ceea ce privește formulele de adresare existente în limba română ne-o oferă doamna profesor universitar Daiana Felecan. Domnia sa consideră că salutul reprezintă o formă de politețe, însă, conținutul lui poate exprima grade diferite ale politeții și menționează faptul că limba română este foarte generoasă în privința pronumelor de adresare politicoasă, existând „trei modalități gramaticale de realizare a adresării: familiaritatea (prin tu, pronume personal de persoana a II-a singular + verbul la persoana a II-a singular), politețea medie (prin dumneata, pronume personal de politețe + verbul la persoana a II-a singular) și politețea absolută (dumneavoastră, pronume de politețe+ verbul la persoana a II-a plural)” (1/2015: 4).

Acest aspect al nuanțării politeței pe trei trepte este explicat și de lingvistul G. Gruiță, în comparație cu formele pronominale ale pronumelui de politețe la persoana a III-a: „La persoana       a II-a, expresia lingvistică a politeții pare a fi mult mai stabilă (tu – dumneata – dumneavoastră), cu diferențieri tranșante între termenii care ilustrează cele trei trepte ale politeții (zero – medie – maximă). Dumneata, ca formulă politicoasă de adresare între prieteni sau membri ai aceleiași familii, a cam ieșit din uz, cedând în fața lui tu. El exprimă mai degrabă o atitudine de distanțare, politețea șefului pentru subaltern, a domnului pentru plebeu, pentru necunoscut, nechemat, nedorit, a vârstnicului pentru tânăr. Adevăratul pronume de politețe este dumneavoastră” (Gruiță 2007:68). De asemenea, lingvistul observă o tendință de abandonare a adresării politicoase, fiind preferată o formă de „tutuire” generală. Acest lucru este condamnat, pe bună dreptate, de oamenii învățați dar și de cei de vârsta a treia, cărora li se pare inacceptabilă o astfel de formă de adresare, cu atât mai mult cu cât aceasta invadează spațiul public, fiind întâlnit tot mai des în cadrul emisiunilor de televiziune și radio.

O astfel de tendință putem observa și în relațiile din jurul nostru, cu referire la salut. Din ce în ce mai mulți tineri utilizează, din comoditate sau neștiință, formule de salut nepotrivite în relațiile cu cei în vârstă. Deseori auzim în jur un „Bună!” scurt, spus parcă în grabă și fără contact vizual sau „La revedere!” ca formulă de încheiere a conversației din partea tinerilor sau copiilor. Dacă în urmă cu aproximativ 20 de ani, chiar manualele școlare pentru învățământ primar explicau că astfel de saluturi sunt nepotrivite, în prezent aceste explicații nu se mai regăsesc, ceea ce confirmă faptul că ele tind să fie acceptate și să intre în uz.

Rămâne rolul nostru, al dascălilor în primul rând, să educăm comportamente, să formăm caractere, sperând ca peste câteva zeci de ani măcar, să se producă schimbarea dorită și bunele maniere să primeze, într-o societate normală și civilizată.

 

 

BIBLIOGRAFIE:

Chȃtelet, Sylvie-Anne 2008. Ghidul bunelor maniere. București: Editura Niculescu.

Coteanu, Ion, Luiza Seche, Mircea Seche (coord.) 1998. Dicționalul explicativ al limbii române (DEX).

            București: Editura Univers Enciclopedic.

Eberly, Cheryl, Caroline Eberly 2020. Bunele maniere pentru copii în 365 de zile. București: Grupul     

            Editorial Corint.

Felecan, Daiana 2015.  Modalități lingvistice de adresare convenționale vs neconvenționale. (Formule de

salut vechi și noi în limba română),  în „Diacronia”,  nr. 1/2015, A4,  http://www.diacronia. ro/ro/journal/issue/1/A4/ro. (Accesat la data de 13.04.2021)

Gruiță, G., 2006. Moda lingvistică 2007: Norma, uzul și abuzul. Pitești: Editura Paralela 45.

Marinescu, Aurelia 2017. Codul bunelor maniere astăzi. Ediția a patra, aniversară.  București: Editura

            Humanitas.

Pietreanu, M. 1984. Salutul în limba română. Studiu sociolingvistic. București: Editura Științifică și

            Enciclopedică.

Pop, Ioan-Aurel https://www.clujulcultural.ro/ce-spune-rectorul-ubb-ioan-aurel-pop-despre-cuvantul-servus/.

            (Accesat la data de 22.05.2021)

Post, Peggy, Cindy Post Senning  2007. Codul Emily Post al bunelor maniere pentru copii. București:

            Editura Corint Junior.

 

---

[1] „La nivelul societății, al familiei, al individului, este obligatoriu să stabilim anumite limite precise, peste care să nu acceptăm să trecem. Aceste reguli elementare, care ar trebui să guverneze o societate, o familie, un grup, se referă la politețe, la bună-cuviință, sunt reguli care ne permit să trăim liberi, fără a-i obliga pe ceilalți să ne suporte” (Ibidem: 8).

[2] „SALUTÁ, salút, vb. I. Tranz. și refl. recipr. A face un gest sau a rosti o formulă uzuală de politețe, de respect, de simpatie etc. la întâlnirea cu cineva sau la despărțire. ♦ Tranz. A-și manifesta bucuria, aclamând pe cineva. ♦ Tranz. Fig. A primi cu entuziasm o idee, o acțiune. – Din lat., it. salutare” https://dexonline.ro/definitie/salut.

[3] Precizez că fragmentele  le-am preluat fără modificări din internet.

Aprilie 2022

 „Dacă eşti atent, poţi învăţa câte ceva nou în fiecare zi.” (Ray LeBlond)

 

Ce este Francofonia?

 

Termenul de Francofonie apare prima dată utilizat la 1880 de către geograful Onésime Reclus, referindu-se la regiunile lumii unde limba franceză era vorbită.

Începând cu 20 Martie 1970, la inițiativa președintelui Senegalului, Leopold Sedar Senghor, la nivel mondial, s-a constituit o alianță politică economică și culturală de state și popoare care au în comun limba și cultura franceză!

Cele patru misiuni majore ale Francofoniei sunt:

- Promovarea limbii franceze, multilingvismului și diversității culturale;

- Promovarea păcii, democrației și drepturilor omului;

- Sprijinirea educației, formării, învățământului superior și cercetării;

- Dezvoltarea cooperării economice în serviciul dezvoltării durabile.

Acțiunile OIF acordă o atenție specială tinerilor, egalității de gen și domeniului digital.

Francofonia este despre respectarea drepturilor fundamentale ale omului: dreptul la educație, la PACE și libertate, cooperare economică și culturală în interesul popoarelor celor 88 de state membre ale acestei Organizații care este prezentă pe toate cele 5 continente!

Francofonia este și oportunitatea de a comunica în limba lui Victor Hugo, marele romancier, poet dar și om politic, născut la Besançon, de a avea acces la o cultură majoră care a schimbat lumea, care a promovat de-a lungul istoriei Cultura, Pacea, Libertatea, Egalitatea și Fraternitatea!

Organizația Internațională a Francofoniei/ Organisation internationale de la Francophonie (OIF) numără în prezent 88 de state printre care și România care a devenit membru asociat încă din 1993 iar începând cu 2016 membru cu drepturi depline!

În 2007, România a fost desemnată de către Secretarul General al Francofoniei, „stat-far al Francofoniei” în regiunea Europei Centrale și de Est.

ROMÂNIA este membru activ la toate nivelurile Francofoniei inclusiv în colaborările cu operatorii Francofoniei:

Agenția universitară a Francofoniei/ Agence Universitaire de la Francophonie, TV5MONDE, Universitatea Senghor și Asociația internațională a primarilor francofoni sau la elaborarea documentelor strategice ale OIF.

La București se află sediul Biroului Regional al OIF pentru Europa Centrală și Orientală (BRECO).

Peste 321 de milioane de persoane vorbesc limba franceză în lume, pe cele 5 continente, un creuzet enorm de schimburi culturale, profesionale, economice, în domeniul educației și cercetării. Limba franceză este la nivel mondial a doua limbă studiată în școli după limba engleză și ocupă locul 4 ca limba de lucru pe Internet.

Deviza Francofoniei se inspiră din deviza Franței: Liberté Solidarité Complémentarité!

În 31 martie, ultima zi din luna Francofoniei la Colegiul Național Andrei Mureșanu Bistrița s-a sărbătorit limba și cultura franceză.

Liceenii au descoperit Francofonia prin poezie, muzica franceză, prin joc via aplicațiile digitale Kahoot, proiectare de film francez. Familia Bélier, (2014) un film de succes pentru liceeni și nu numai, pe care îl puteți găsi ușor pe Internet si care transmite valori importante ale vieții de familie, ale prieteniei, valoarea muncii atunci când vrem să reușim!

Mulțumim Asociației Franche-Sylvanie pentru revistele în limba franceză primite de la Besançon, orasul înfrățit al Bistriței, destinate publicului francofon din CN Andrei Muresanu!

Expoziția de desene pe tema Francofoniei și Păcii va călători în Franța la Besançon ilustrând cooperarea dintre cele două comunități înfrățite. Cu ocazia zilei de 9 mai Asociația Franche-Sylvanie din Besançon va organiza o expoziție cuprinzând și desenele elevilor de la Colegiul Național Andrei Mureșanu Bistrița.

Mulțumiri speciale catedrei de limba franceză din CNAM: prof, Coltea Angela, prof. Sîngeorzan Ioana cât și doamnei director prof. Monica Buboly pentru implicare și deschidere spre dimensiunea europeană.

Limba și cultură franceză este o fereastră deschisă spre viitor, spre dezvoltarea personală și profesională a tinerilor. Franța ocupă locul 3 în topul investitorilor din România cu peste 4150 de companii. Există o nevoie importantă de tineri francofoni, de vorbitori de limbă franceză pe piața muncii din România.

Limbă franceză este o șansă: o șansă pentru a obține o bursă Erasmus, pentru a te dezvolta personal si profesional, o șansă pentru a călători și studia în universități francofone datorită Diplomei DELF recunoscută peste tot în lume, o șansă și un atu în plus pentru a obține un loc de muncă într-o lume tot mai globalizată și digitalizată.

#Liberté Egalité Solidarité

prof. Cristina IURIȘNIȚI,
Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița,
responsabil ARPF Bistrița-Năsăud

 

 

Proiectele educaționale – oportunități de finanțare

 

Școala Gimnazială Șieu derulează începând cu data de 1 aprilie proiectul „Sunt ȘI EU absolvent”, finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland Romania și implementat de asociația Act for Tomorrow, fiind desemnată unul dintre cei 14 câștigători ai programului START ONG, ediția 2022.

Plecând de la premisa că „succesul, în mare parte, stă în voința de a învinge; să ne străduim deci și să stăruim” (Seneca), elevii clasei a VIII-a de la școala noastră sunt beneficiarii direcți ai acestui proiect.

Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a se realizează ținând cont de particularitățile psihoindividuale ale elevilor din cadrul unității noastre de învățământ. Finalitățile învățământului au în vedere formarea și dezvoltarea competențelor cheie care îi permit absolventului să atingă potențialul maxim de dezvoltare, reușind să decidă asupra propriei cariere, a dezvoltării sale intelectuale și profesionale în vederea integrării socio-profesionale.

Astfel, din dorința pregătirii unor absolvenți integrați cu succes în învățământul liceal și profesional s-a încercat crearea unui cadru favorabil pregătirii pentru Evaluarea Națională prin reamenajarea spațiului de studiu. În acest context, s-a achiziționat în sala de clasă mobilier modular favorabil învățării colaborative, truse geometrice, cărți de lectură și alte resurse didactice.

Abonamentele pentru utilizarea platformei educaționale eduboom facilitează accesul la instrumente digitale moderne și atractive, fiind o măsură venită în sprijinul viitorilor absolvenți. S-a mizat pe faptul că digitalizarea activităților didactice este una din componentele educației viitorului.

Componenta motivațională a fost și ea atent analizată, acordându-i-se un loc prioritar. Având elevi din medii sociale diferite, cu nevoi și cerințe diverse, pe lângă cele 2 ore de pregătire suplimentară la limba română și matematică, elevii beneficiază de câte 2 ore de consiliere psihologică și pentru carieră. Aceste activități se derulează pe o perioadă de 9 săptămâni, în intervalul aprilie-iunie 2022.

Proiectul se dorește a fi o dovadă a faptului că fiecare elev/ absolvent de clasa a VIII-a este important și că, sprijinit, se poate integra cu succes în societate.

 

director, prof. Simona Monica GERMAN,
Școala Gimnazială Șieu

 

 

„Sărbătoare sub semnul poeziei”

 

La Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, în data de 21 martie 2022, Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud a celebrat „Ziua Internațională a Poeziei” cu bibliotecari școlari și mulți iubitori de poezie – o activitate amplă, care a avut în prim plan structurile infodocumentare.

Ziua poeziei, dincolo de a fi „doar” o întâlnire este o stare de spirit, în special datorită celor prezenți acolo și a atmosferei care animă locul, fiind a patra oară de când se organizează în CDI-ul Colegiului Național „Andrei Mureșanu”. Activitatea face parte din proiectul județean „Ce Carte Dăruiești?” coordonat de Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud și a avut în program: recital de muzică și poezie – din creațiile elevilor implicați în proiect; lansare de carte – Triolein(ă) – autor Bocskai Eliza, Editura Charmides, Bistrița, 2021; prezentarea coordonatorilor și a elevilor din unitățile de învățământ implicate în activitatea 2 din cadrul proiectului; recital de versuri și muzică folk, având ca invitați pe domnul prof. Ciutan Brumărel și colegul Sorin Găzdac, bibliotecar la Liceul Silvic „Transilvania” Năsăud, membru al Grupului folk „Armadia”.

Întâlnirea a fost una de bucurie, de trăire sufletească, de zbor spre artă, spre cultură, spre frumos. În ritm de acorduri de chitară, elevi din mai multe școli înscrise în proiect, sub atenta îndrumare a doamnei profesor Aurelia Hîruța s-au prezentat și au recitat poezii, unii în direct, alții prin intermediul unor filmulețe înregistrate. De la debutul proiectului, care a coincis cu data de 15 februarie, „Ziua Națională a Lecturii”, când în majoritatea unitățile școlare din județ au avut loc activități de atragere spre lectură, până la activitatea dedicată poeziei, în unitățile de învățământ, profesorii îndrumători au selectat cele mai reușite poezii create de elevi. În urma selecției, poeziile vor fi publicate în Revista Didactica Nova din acest număr. Etapa aceasta a implicat 10 instituții de învățământ, 10 coordonatori, 20 profesori îndrumători, 67 de elevi, care au scris 112 poezii.

Evenimentul a cuprins și lansarea cărții Triolein(ă), „un trio lingvistic”, așa cum menționează prefațatoarea volumului, doamna profesor Aurelia Hîruța, care a și prezentat cartea: „ordinea situării textelor în volum reprezentând etapele parcurse de Eliza în comunicare: mai întâi în limba maternă, limba maghiară, apoi în limba română, și ulterior în limba lui Shakespeare” Despre carte a vorbit mai întâi autoarea, care a mărturisit audienței „Despre ce scriu astăzi adolescenții? Mai scriu astăzi adolescenții? Dacă mai scriu, de ce scriu?” prin răspunsurile existențiale date: „Ca să nu uite cine sunt. Ca să-și dea seama cine sunt. Pentru că sunt.” În urma intervențiilor altor cadre didactice, unii care au prezentat-o, alții care i-au subliniat trăsături deosebite, autoarea a recitat apoi trei poezii reprezentative.

Finalul activității a reprezentat o întâlnire admirabilă a poeziei cu muzica. Relația dintre poezie și muzică este aproape imposibil de cuprins, iar recitalul colegului bibliotecar Sorin Găzdac a demonstrat că muzica folk nu are vârstă, ca dovadă că ea continuă să fie gustată și de generația tânără.

Sărbătorirea Zilei Internaționale a Poeziei a avut drept scop susținerea creației poetice și stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației.

 

bibl. Margareta POP,
Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud

 

Selecție de poezii ale elevilor din școlile participante în proiectul „Ce Carte Dăruiești?”

 

Creația

 

Dumnezeu e un chirurg.

Inima mamei a fost un pacient

Cândva, la începuturi.

El a creat cusătură după cusătură,

Petală după petală

Sufletul mamei.

Trupul ei zăcea mai încolo,

pe un nor

și Domnul ascundea cicatricile

în adâncul inimii

ca la exterior să rămână

doar sufletul

frumos, cald și curat.

A compus din piese de lego

într-o noapte de vară,

în Grădina Sa

ligamente de satin

ca să lege

trupul și sufletul pe veci.

A adus apoi nemurirea

și i-a așezat-o pe cap.

Mama își poartă veșnicia

învățând de la El

cum să creeze suflete.

 

Alexandra Moldovan, cls. a IX-a,
C. N. „Andrei Mureșanu” Bistrița,
prof. Aurelia Hîruța

 

 

Dragoste amară

Dragostea nu-i veșnică, ba mai mult e trecătoare,

Acum iubești pe cineva, acum iubirea moare.

Din bucurie în tristețe și în amărăciune,

Sunetele viorii au început să nu mai sune.

 

Și timpul pleacă lovindu-te în cale,

Nimeni nu te înțelege, lumea-i doar o jale.

Săgeata lui Cupidon s-a rupt în drum spre tine,

Vremea a înghețat, vântul șovăie-n suspine.

 

O inimă de plastic, nu e ca una de diamant,

Este slabă și sensibilă ca a unui porumbel șarmant.

Căci dacă perechea lui moare, moare și el după ea.

Inima lui e fragilă ca inima mea.

 

Un suflet de plastilină cotropit de-o neființă

Amară, crudă, o trădătoare fără conștiință,

Ce inimile le unește, dar mai apoi le frânge,

Cu a ei voință, toată puterea ne-o smulge.

 

Flori, ciocolată, toate vor fi în vag,

Căci în mâinile sorții suntem ca mărgelele pe-un șirag.

M-ai distrus dragoste sfântă, dar amară,

Te las în urma mea iubire, cu toată lumea ta neclară.

 

Darius Olaru, cls. a X-a,
C. N. „Andrei Mureșanu” Bistrița
prof. Maria Biligan

 

 

Dulce muzeu

 

Pot să-ți dau o îmbrățișare?

Și-a-nceput timpul să zboare

Iubire, pot să te sărut?

N-a trebuit să fi cerut

Căci voiam cu atâta dor

Să devin al tău actor.

Mă prefac în fantezie...

Cu puțină gelozie

Și-mi doream cu atâta sete

Clipa... să se mai repete

Să te simt încă o dată

În iubirea demodată.

Vreau să mă dorești

Căci mie îmi lipsești...

Și, iubire, vreau mereu

Să fii al meu, dulce muzeu.

 

Gabriela Adriana Szekely, cls. a IX-a,
C. N. „Andrei Mureșanu” Bistrița,
prof. Maria Biligan

 

 

Paradox

 

Cronofagi, ne hrăneam cu timp

Insomnia mă ține azi în viață

Nu pot să rememorez surâsu-ți, alt anotimp,

Prezența ta e foc sau poate gheață

Antiteză în formare, funebru, trist și umed

Uscat, cald și plăcut

Ești tot ce poți, tot ce am vrut

Erai...

Adică nu mai ești.

Adică tu tot trăiești, dar nu mai ești

Cum pot să spun așa ceva?

Doar tu exiști în mintea mea

Prezență indispensabilă ca respirația

Necesară ca senzația

Dar obositoare, dureroasă

De fapt, ție nu-ți pasă.

Și până la urmă,

De ce ți-ar păsa?

Nu ești tu în mintea mea.

 

Sofia Rus, cls. a X-a
C. N. „George Coșbuc” Năsăud,
prof. Cristina Suciu

 

 

Aegri Somnia (Visele nebunului)

 

Stelele se-mpletesc în noaptea asta

Iar eu mă trezesc dintr-un somn febril

Mă trezesc pe-un apus de primăvară

Și pe-acordul chitarei,

Mă trezesc știind că te voi iubi.

Visele nebunului se ceartă de bunăoară,

În mintea mea brăzdată de trăiri,

Iubirea asta mă caută a doua oară,

Dar de data asta are ochii visători

și glasul lin.

Te-ascund între coaste, ca pe

luna amară;

te neg, te uit,

Dar te văd pe cerul roșu,

roșul meu aprins, apoi te desfac dintre oase,

te las să fugi din mine.

 

Nicola Timar, cls. a X-a,
C. N. „George Coșbuc” Năsăud,
prof. Cristina Suciu

 

 

Ce e fericirea...

 

Aș vrea să te întreb ce-i fericirea,

Ce e speranța, sau orice gând care

Îți face chipul împovărat de vreme

Să lumineze asemeni razelor de soare.

 

Aș vrea să te întreb ce-i suferința,

Ce e dorul, sau acel necaz,

Ce face ca din ochii-ți blânzi,

Încet să curgă Lacrimi fierbinți pe al tău obraz.

 

Aș vrea să povestim un ceas sau două

Și aș vrea ca toate tainele să mi le spui,

Să ne pierdem în râsete și bucurie,

Iar ofurile să nu le spunem nimănui.

 

Și după ce sufletele nu mai sunt împovărate,

De grija zilei care va veni,

Să dăm tristețea toată la o parte,

Și să trăim fericiți

Ca-n vremurile în care eram copii

 

Ioana Marica, cls. a X-a,
C. N. „George Coșbuc” Năsăud,
prof. Sofia Harapașcu

 

 

Februarie

 

Tu ești februarie,

Plină de culori pictate

Eu sunt al tău paisprezece

Plin de flori împrumutate.

 

Bomboane de ciocolată

Cu arome de căpșuni.

Te fac astăzi bucuroasă,

Căci de astăzi vream să-mi fii

 

Brațele ce mă cuprind,

Buzele ce mă ating,

Motivul pentru care râd

Atunci când vreau să plâng.

 

Și mă săruți cu poftă

În lăcașul nostru gol,

Unde patimile fură

Iubirea pură din subsol.

 

Și te văd cum radiezi

Cu un zâmbet de neuitat.

Și mă privești cu ochii mari,

Sigur luna te-a pictat.

 

Tu pe mine m-ai ales.

Ca să bucuri lumea mea

Și atunci când m-ai atins

n-am vrut să mai plec din ea.

 

Te ador, iubito, veșnic

Și te vreau ca un păgân.

Vreau ca rodul meu angelic

Să îl ai mereu la sân.

 

Andreea Alexandra Neamț, cls. a XII-a,
Liceul cu Program Sportiv Bistrița,
prof. Călina Fiscutean

 

 

Lumea noastră dărâmată

 

Vântul te-a adus la mine

Și tot el te-a luat-napoi,

Poate afară arăt bine,

Dar în suflet e război.

 

Ploaia ne-a spălat de lacrimi

Și tot ea ne plânge acum

Lacrimi pentru două inimi

Uitate de mult în drum.

 

Soarele ne-a luminat,

Dar tot el ne arde acum

Arde amorul neîncheiat

De inimi pierdute-n drum.

 

Teiul care ne-a umbrit,

A căzut pe noi acum

Amintiri ce ne-au zdrobit

Dragostea din amândoi.

 

Luna care ne veghea,

A uitat de mult de noi

Cercul ei de tinichea

A căzut pe noi greoi.

 

Steaua noastră norocoasă,

A pierit înăbușită.

Zace-n valea-ntunecată

Lumea noastră prăbușită.

 

Ana Maria Nedelea, cls. a XII-a,
Liceul cu Program Sportiv Bistrița,
prof. Niculina Dedean

 

 

Prietenia

 

Prietenia este ca o floare

Care se rupe și moare,

Dacă nu ai grijă de ea

Oricând poate dispărea.

Dar, uneori e ca un mucegai

Care te urmărește și-n rai

Îl poți șterge cu orice găsești la mână

Că tot el îți va fi ca o lună.

Așa e și cu prietenii

Dacă te comporți frumos

Oricând îți va fi de folos!

 

Adelina Ujică, cls. a IX-a,
Liceul cu Program Sportiv Bistrița,
prof. Luminița Șiman

 

 

Emoțiile (Caligramă)

 

Mi-am auzit inima cântând,

Mâinile tremurând,

Iar din ochi o lacrimă lin curgând,

Chipul meu firav atingând.

 

Nu știam cum să o numesc

Suspans, fericire, iubire ?

Sau poate că glumesc,

Căci nu știu ce gândesc.

 

Am auzit întâmplător

Două vorbe care mă dor ,

Apoi m-am gândit simțind un gol,

Că emoțiile se simt trecător.

 

Amalia Florentina Pop, cls. a VIII-a,
Liceul Tehnologic Lechința,
prof. Costelia-Maria Gherman

 

 

Joy

 

What is joy?

Maybe it's something others can simply destroy.

Maybe it's something we get if we are lucky.

Does it matter if we are thin or chubby?

 

Does it matter where we live?

Or is it just something hard to believe,

That we can just look at us in our mirrors

And accept what we are, without feeling the need to cut with scissors,

Pieces of ourselves thinking,

That s how we are gonna start living

A life without any problems, full of happiness;

But can you define that in a world full of sadness?

 

Some people think you can buy that joy

Aren't they being played like a toy?

Can you really solve with money,

Something that's not just temporary?

 

Maybe it's an illusion,

Made without any conclusion.

Maybe it’s just something we can feel or create,

Maybe it's just our fate.

 

Corina-Maria Iliuță, cls. a VII-a,
Liceul Tehnologic Lechința,
prof. Costelia-Maria Gherman

 

 

O zi specială

 

Vine-o zi specială.

În fiecare primăvară,

În luna lui Mărțișor,

Ziua tuturor mămicilor

 

Ziua asta-i însemnată

Pentru că-i lăsată-odată,

Cu-n Florea pomilor

Și a floricelelor

 

Ghiocei și zambiluțe

Toporași și panseluțe

Parcă toate prind culoare

Mamelor să li se-ofere-n dar.

 

Adina Ana-Maria Bornemisa, cls. a V-a,
Liceul Tehnologic Lechința,
prof. Costelia-Maria Gherman

 

 

Un vis numit copilărie

 

Of, copilărie dragă,

Cât de dor îmi e de tine,

Basme dragi cu Feți-Frumoși

Și păsări din poezii.

 

Of, tărâm al bucuriei,

Mereu viu, mereu prezent,

Pentru-a face-un suflet tânăr

Să trăiască-aici pe veci;

 

Să se plimbe printre rânduri

Ca-mpăratul printre oști,

Și să zică: „Asta-mi place!”,

Și să fim toți bucuroși.

 

Of, ce dor îmi e de basme,

Și de vise de copil,

De Ilene Cosânzene,

Și de zâmbet de copil!

 

Dar acum stai și privești,

În albume ferecate,

Cum erai și tu copil

Și zâmbești ca altădată…

 

Angel Todoran, cls. a-VI-a,
Liceul Tehnologic Telciu,
prof. Domnica Homei

 

 

Pur și simplu….

 

Nimeni și nimic nu mai contează

Când mâinile tale mă imobilizează.

Suflarea ta o simt ușoară

Ca un vânt ce mă doboară.

Chipul tău finuț, sculptat,

Ce mă privește înfiorat…

Ochii mici, în care privesc zarea,

Acel albastru uimitor ca marea,

Nuanța în care mă pierd iar și iar

Și la auzul vocii tale, tresar.

Încep să tremur și să zâmbesc

Și nu mai pot nici să clipesc.

Ce mai pot să îmi doresc

Când îmi șoptești… TE IUBESC?

 

Florina Telcean, cls. a-X-a,
Liceul Tehnologic Telciu,
prof. Mihaela Vlașin

 

 

Un Săgetător….

 

Sunt singuratic câteodată,

Sunt norocos, mă plictisesc,

Am și orgolii, totodată,

N-arăt mereu ce mult iubesc.

 

Sunt și romantic, amuzant,

Decid din mers, trăiesc frumos,

Pot fi rebel, dar și galant,

Nativ nechibzuit, copilăros.

 

Spontan și sufletist mereu,

De multe ori nerăbdător

Și optimist. Ăsta sunt eu,

Pentru că sunt... Săgetător.

 

Cristina Georgiana Morar, cls. a-X-a,
Liceul Tehnologic Telciu,
prof. Mihaela Vlașin

 

 

Stelele ard

 

Sunt un poet, dulceață.

Asta-i treaba mea.

Să plâng că mama nu e blondă,

să scriu versuri până când rima nu mai are sens,

să pierd timpul pentru alții,

să mă pierd în pădure,

asta-i viața de poet.

Drepturi de autor să n-am,

justiția să nu fie de partea mea,

norocul greu să-l găsesc,

pe mine să mă umilesc,

asta-i viața de poet.

Din cerneală pe foaie să plângă,

din poeme să empatizeze,

din premii să mă ridice în slăvi,

din cenușă să se adune,

asta-i viața de poet.

Pentru poezie m-am născut,

pentru ea voi muri,

pentru ea am să plâng,

pentru ea am să mă duc,

asta-i viața de poet.

Până la urmă, sunt o stea.

și trebuie să-mi fac treaba:

să ard, până la ultima rămășiță,

asta-i viața de poet.

 

Amalia Levey, cls. a VI-a,
Șc. Gim. Nr. 1 Bistrița,
prof. Crina Slevoacă

 

 

Doi ochi

 

Două sfere

în care s-au adunat

galaxii necunoscute,

Două umbre de abanos

sunt ochii mamei.

Sunt două flori

când primăvara

înflorește în suflet

Și două luni când

noaptea stăpânește peste

Pământul gol.

Sunt două giuvaere,

diamante și safire

Șlefuite de El.

Sunt două doine dulci

când inima mea plânge

Și leagăn călduros

când trupul mi se frânge.

 

Doi Ochi.

Două chemări spre brațele mamei.

 

Andrei Moldovan, cls. a VI-a,
Șc. Gim. Nr. 1 Bistrița,
prof. Crina Slevoacă

 

 

Devenire

 

Ce-ar fi să revenim

În orașul sculptat în lună

Unde să dormim sub salcie

Cu pielea ruginită

Și fum care să ni se scurgă din oase.

Și ce-ar fi să devenim

Una cu pământul rece de Octombrie

Cu spini pe limbă

Și frunze mucegăite sub cap

Și să ne trezim sub Soare

Cu iederă în păr

Și miere pe buze

Să dansăm în dantelă

Și să uităm

Gustul de pământ.

 

Maia Pintea, cls. a VIII-a,
Șc. Gim. Nr. 1 Bistrița,
prof. Carmen Burje

 

 

1.

 

Când luna e pe cer

Și afară este ger,

Când lumina de afară

Se așterne cu povară,

 

Când amintirile se trezesc

Și lacrimile pornesc,

Atunci te simți cel mai în viață

Te simți ca și cum ai face față...

 

Se zice că viața e grea și crudă

Și sincer îi port ciudă

Cum se gândește ea,

Că poate destrăma

Suflet de om bun,

Suflet preabun,

Distruge ca un nebun,

Visele copilului străbun.

 

Copilul din fiecare,

Care caută alinare

Își dorește cu credință

Să nu îi rămână pe conștiință-

Faptul gata împlinit-

Acela de a fi iubit.

 

Iubirea se câștigă, nu se dăruiește...

Păcat dacă ea se veștejește!

Se mai zice că iubirea învinge,

Dar nu și atunci când toată casa îți ajunge.

 

Viața, dușmanul principal

La față te lasă pal.

Singura armă pe care o ai

Poate să fie și un pai.

 

Cu viața nu ai cum să lupți

Poți doar să uiți,

Să conviețuiești cu ea,

Doar ca să uiți ideea

Ideea de a fi special

Ca să nu devii artificial.

 

Azi e important să mulțumești pe altul,

Doar ca să nu îți fure patul

Uiți de inima ta,

Uiți că va exista

O dorință abruptă

Care va fi ruptă

De societatea în care trăim

Și ne mai și smiorcăim,

Că nimic nu iese...

 

În loc de a susține,

Mai rău ai face,

Și lași, că răul coace

Și se adună tot din lume

În mari volume.

 

Stop.

 

Nu mai vreau să fiu snob

Care doar aprob,

Vreau să fac o diferență

Pentru a lumii existență.

 

 

2.

 

Momentul în care știu că voi fi bine,

E atunci când sunt cu tine

Tot ce ai fost pentru mine,

Tot ce ai fost pentru noi,

Încet vine spre noi...

Încet prin noroi...

Toate promisiunile încălcate,

De noi, rupte, dezlegate.

 

Știu că nu va fi la fel,

Sau cel puțin la același nivel,

Nici nu cer așa să fie

Îmi doresc totuși, să mă simt din nou, vie.

 

Lipsa emoției se simte, se aude

Ca și sufletele lor, crude

Îmi doresc să zic că voi fi bine,

Mai ales fără tine lângă mine,

Că voi avea noroc

Și fără un loc

Un loc iubit și izbăvit

În care simt că nimic nu mai strică

Nici măcar un pic de frică.

Tot ce am construit încet

Și cu un sunet înfundat de bocet...

 

Te iubesc la infinit,

Dar de privit?

De a fi prezentă?

Într-o lume absentă?

Nu pot continua iubind orb

Pentru că știu cum absorb

Toată energia negativă

Fără nicio milă.

 

Cezara Șanta, cls. a VII-a,
Șc. Gim. „Artemiu Publiu Alexi” Sângeorz-Băi,
prof. Bazga Oana

 

 

Aș vrea să fiu mereu copil

 

Aș vrea să fiu mereu copil

Să mă renasc din orice floare,

S-admir mălinul înflorind

Și să visez mereu la mare.

 

Și-n iarba moale, mătăsoasă,

S-alerg mereu, fără-ncetare,

Să nu privesc pe nime-n jur,

Să mă rotesc cât pot de tare.

 

Să simt parfumul unui tei,

Mireasma lui îmbietoare,

Să zbor, să mă înalț la cer,

Dar să cobor din neuitare.

 

Ana-Maria Vîntu, cls. a VII-a,
Șc. Gim. Budacu de Sus, Dumitrița,
coordonator prof. Ionela-Maria Drența

 

 

Balul florilor

 

Florile care abia au scăpat de crivățul puternic

Ies la suprafață și se bucură frenetic.

Păsările ciripesc și în zbor încep o joacă.

Primăvara a sosit! Petrecerea să-nceapă!

 

Lalele, zambile și margarete

Se dau drept fete cochete,

Parfumate, colorate

Așteaptă să fie dansate.

Garofițe, viorele

Ar intra în joc și ele.

Ghiocelul înflorit,

Le spune: „Bine-ați venit!”

 

Bucuria este mare,

Pe pământ e doar culoare,

Iar în aer – armonie,

Primăvară tot să fie!

 

Gheorghe Sorin Moldovan, cls. a VI-a,
Șc. Gim. Budacu de Sus,
prof. Ileana Viorica Deac

 

 

Cartea cu picioare

 

În cămăruța mică de tot

Trăia un vrăjitor netot,

Și se vede că avea

Ceva ce nimeni nu știa.

 

Pe-un raft prăfuit și vechi

Era o carte cu povești.

Misterioasă și cam groasă

Însă și cam mofturoasă.

 

Paginile le rupea

Să n-o atingă nimenea.

Parcă și-ar fi dorit să zboare

Dar… vai, cartea are picioare!

 

Vrăjitorul era pregătit

Cu un antidot trăsnit,

Copii, strigăte și veselie

Cartea poate să învie.

 

Irina Sidor, cls. a VII-a,
Șc. Gim. Ilva Mare,
prof. Ana Ignat

 

 

Luna

 

Iat-o, regină a nopții,

Din neant apărută

Dansează cu stelele

Ea, luna, lumina acestui dans nocturn

Aș vrea să pot dansa cu ea,

Să fiu una dintre stele

Dar ceva nu mă lasă

Să mă alătur dansului ei veșnic

Și, iată!

Pleacă încet, încet

Iar eu rămân aici,

Așteptând să vină iarăși

Ca să o privesc dansând.

 

Elena Ioana Popanton, cls. a VIII-a,
Șc. Gim. Ilva Mare,
prof. Ana Ignat

 

 

Pupăza

 

Pupăza din corcoduș

Toată ziua face duș

În vănița din căsuță

Unde stă și o maimuță.

La școală ea mă trimite

Să învăț eu cel mai bine,

Dar când iau o notă mică

Strigă ca o bibilică.

Mălaiul îi place tare,

Toată ziua fac plimbare

Pe ulița cea mare

Ca să-i cumpăr de mâncare.

 

Cătălin Cira, cls. a VII-a,
Șc. Gim. Ilva Mare,
prof. Ana Ignat

 

 

Prietenia

 

Prietenia floare rară,

Ce miroase a primăvară.

Când o găsești,

Încearcă să o prețuiești.

 

Prietenia-i mână întinsă,

Și de Dumnezeu trimisă.

Să ne fie alături mereu,

Și la bine și la greu.

 

Prietenia se cunoaște,

După lucruri, după fapte.

Te ajută să-ți fie bine,

Să nu știi ce-i greul în lume.

 

Dacă ai prieteni ai parte de fericire.

Și mereu zile senine,

Ei te ajută când ți-e greu,

Fiindu-ți alături mereu.

 

Bucură-te de prietenii pe care îi ai,

Că nu ști de cine dai.

De un om mai bun, mai rău,

Dar prietenul e acolo mereu.

 

Alexia Țîra, cls. a VII-a,
Șc. Gim. „Paul Tanco” Monor,
prof. Maria-Crina Năsăudean

 

 

Respectul în vene

 

Să fii bun înseamnă anume

S-ai respectul de pe lume,

Și pe cei din jurul tău

Să-i ajuți, mereu, mereu.

 

Cu respect, sinceritate,

Fapte bune ca la carte,

Și ce-i șapte ani de-acasă

Poți să ai viața frumoasă.

 

Să ajuți pe cineva

Îți surâde inima,

De saluți în preajma ta,

Mintea o vei bucura.

 

Orice faptă bun făcută

Are-o tolbă cu mărgele,

Și pe ea scrie: ASCULTĂ!

„Ai respectul chiar în vene”.

 

Raluca Miruna Drăgan, cls. a VI-a,
Șc. Gim. „Paul Tanco” Monor,
prof. Maria-Crina Năsăudean

 

 

Bucurie

 

Bucuria este zâmbet

Este liniște și cântec

Să te bucuri totdeauna,

Cum se bucură și luna

Printre stele că domnește

Luminează și lucește.

 

Să te bucuri ca o floare

Care zâmbește la soare

Dimineața când răsare!

 

Să ai bucuria ce-o simte pământul

Când șuieră vântul

Și poartă printre crengi, în zare

Glas dulce de privighetoare.

 

Bucurie-i tot ce ne-nconjoară

În zile de primăvară

Cu-alai de fluturi,

Cu zumzet de albine,

Miresme de narcise și zambile

Și pace în lume.

Aceasta-i Bucurie.

 

Camelia Maria Năsăudean, cls. a V-a,
Șc. Gim. „Paul Tanco” Monor,
prof. Maria-Crina Năsăudean