joi, 20 iunie 2019

Iunie 2019


Profesorul este cineva care vorbeşte în visul unui copil. (W. H. Auden)

Abacul și diversitatea sau despre simplitatea regăsită

Facem parte din generația de profesori care, în copilărie, au învățat să facă operațiile elementare (adunare, scădere) cu ajutorul abacului. în varianta lui simplificată. Instrument de calcul, utilizat din vremuri îndepărtate de egipteni, indieni, chinezi, azteci etc., abacul a fost inventat dintr-o necesitate a oamenilor: aceea de a ține socoteala produselor, fie ele mărfuri sau roade ale pământului. Înlocuit astăzi de calculatoarele electronice sau de aplicațiile digitale, abacul este încă frecvent folosit în țările asiatice, acolo unde există cursuri de învățare a utilizării abacului și competiții dedicate acestui mod de calcul. De ce oare?
Am aflat într-un fel răspunsul la această întrebare în timpul celei de a treia mobilități din cadrul proiectului educațional „Diversitate, Incluziune & Democrație – reconfigurarea culturii și vieții școlare”, finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2014-2021. Această mobilitate a presupus participarea la un job shadow în Bergen (Norvegia), la Brainobrain Norway AS, organizație a cărei misiune este stimularea potențialul ascuns al copiilor și îmbunătățirea logicii și abilității de gândire creativă a acestora. Cum? Printr-un curs de dezvoltare a abilităților, al cărui efect este îmbunătățirea capacităților de concentrare și de învățare a copiilor, stimulându-se ambelor emisfere cerebrale prin folosirea abacului și prin aritmetica mentală.
Așa cum ne-a explicat Vijaia Krishnamoorthy, manager al Brainobrain Norway și formator în cadrul organizației, cursul valorifică modelul stilurilor de învățare VAK, dezvoltat de psihologi și cadre didactice (Fernald, Keller, Orton, Gillingham, Stillman și Montessori) începând cu anii 1920. Aceștia au identificat cele mai frecvente moduri prin care oamenii învață – vizual, auditiv sau kinestezic, chiar dacă, în general, aceste trei stiluri interferează și se ajustează și au propus acronimul VAK pentru a individualiza modelul.
În cele patru zile petrecute la Brainobrain Norway, am avut revelația că, în încercarea noastră de a utiliza cât mai mult tehnologia în demersul didactic, am uitat de simplitatea învățării și de importanța acelor acțiuni care conduc spre învățarea autentică: cititul cu voce tare, prezentarea, cu voce tare, a procesului, „fotografierea” mintală a unei imagini, memorarea și reproducerea ei. Mai mult, am descoperit complexitatea simplității, chiar dacă sună paradoxal, învățând să calculăm folosind abacul utilizat în India, fără să avem imaginea cifrelor. A fost interesant să facem analiza demersului didactic al activităților susținute de Brainobrain Norway și să descoperim în spatele acestuia principiile învățării experiențiale și ale neurolingvisticii, o interesantă alternanță a activităților de vizează logica-matematică și creativitatea, simțurile fizice și emotivitatea și exerciții de tip Brain-Gym, create de Paul E. Dennison, expert în domeniul aptitudinilor cognitive și academice, unul dintre primii cercetători din domeniul kinetologiei educaționale. Aceste exerciții permit sincronizarea sistemului nervos pentru o mai bună comprehensiune, concentrare, organizare, comunicare și sănătate emoțională și sunt utilizate în momentul în care elevul pare a fi obosit.
Nu în ultimul rând, stagiul ne-a făcut să înțelegem că învățarea abacul este un pretext pentru a integra diversitatea în mod democratic într-un mediu de învățare multicultural cum este cel norvegian.
Ați auzit vreodată proverbul Give a man a fish, and you feed him for a day; show him how to catch fish, and you feed him for a lifetime? Cam asta am în învățat în cele patru zile. Cum că școala nu ar trebui să se rezume la a oferi, ci ar trebui să arate.

prof. Cătălina SUCILEA,
Școala Gimnazială Nr. 4 Bistrița
prof. Monica HALASZI,
Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița

Un altfel de club de lectură

O mare provocare a fost lansată elevilor de clasa a VI-a de la Colegiul Național „George Coșbuc” în urmă cu trei săptămâni. Nimic nu părea mai simplu pentru mine, ca profesoară, decât să îi provoc să fie creativi, să scrie o carte, de câteva pagini, dar obligatoriu să însoțească textul cu imagini, cu desene sau alte ilustrații reprezentative pentru conținutul povestirii create de ei. Puteau să aleagă orice temă, orice tip de scriere, libertatea era maximă. Privirile puțin nedumerite și multitudinea de întrebări care a apărut ca o avalanșă la câteva minute (timp în care au procesat cerința), totul m-a făcut să conștientizez că poate e prea complex, prea dificil ceea ce le-am cerut. Dar perseverența este parte definitorie a succesului, așa că i-am convins pe fiecare în parte că activitatea va fi foarte reușită, deoarece încrederea mea în talentul lor este nemăsurată.
Lectura cărților create de elevii clasei a VI-a a fost pentru mine o adevărată delectare. Trebuia să îi conștientizez și pe ei de valoarea muncii depuse, de frumusețea produselor create, așa că am lecturat și promovat cărțile în mireasma primei zile de vară. Entuziasmul a fost foarte mare: și-au adresat laude, au identificat mici erori de construcție a personajelor, unii au fost puțin deranjați de prea multele descrieri inserate în text, alții au apreciat calitatea ilustrațiilor. Am parcurs un adevărat traseu inițiatic, din mici scriitori ne-am transformat în lectori, apoi discret în mici critici (o critică constructivă). Adevărul este că s-au descoperit unii pe alții într-o altă lumină.
A fost o activitate pe care nu o vom uita prea curând, o altfel de activitate școlară, bazată pe elev, pe încurajarea creativității acestuia, pornind de la convingerea că școala, lectura și lumea cărților poate fi o delectare pentru fiecare.

prof. Cristina SUCIU,
Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud

Atelierele de literație în grădiniță

În anul școlar 2018-2019, în grădinițele din județul Bistrița-Năsăud, s-a derulat proiectul educațional județean „Atelierele de literație în grădiniță”, ca urmare a inițiativei Asociației Ovidiu ro în cadrul programului național „Fiecare copil merită o poveste”. Acest program pilot și-a propus stimularea lecturii în grădinițe și acasă, precum și dezvoltarea vocabularului copiilor preșcolari.
În luna septembrie 2018, la Biblioteca Județeană „George Coșbuc”, a avut loc sesiunea de formare „Atelier de literație”, susținută de către reprezentanții Asociației Ovidiu Ro, la care au participat profesorii metodiști de la nivelul învățământului preșcolar din județ. Formarea s-a axat pe predictorii de literație, în acord cu Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani: comunicarea orală, auzul fonematic, conștientizarea alfabetului, înțelegerea conceptului de scriere, scrierea cu ortografie inventată și interacțiunea cu literatura.
În data de 5 octombrie 2018, cu ocazia consfătuirilor județene la nivelul disciplinei, au fost formate toate educatoarele/profesorii pentru învățământ preșcolar din județ din cele 13 centre metodice. De asemenea, fiecare grupă de preșcolari din județ a primit câte o carte de citit (Ursule brun, ursule brun, tu ce vezi?) pentru dotarea centrului Biblioteca. Pe parcursul semestrului I, s-au derulat activități specifice în grădinițe, vizându-se introducerea Momentului de lectură în cadrul Întâlnirii de dimineață de minimum trei ori pe săptămână (sau pe parcursul zilei, la alegerea educatoarei) la fiecare grupă din județ.
La cercul pedagogic de la sfârșitul lunii ianuarie 2019, fiecare comisie metodică a prezentat modul de organizare a Atelierului de literație/ Momentului de lectură, având ca tematică primii doi predictori de literație, respectiv comunicarea orală și auzul fonematic. În fiecare centru metodic au fost expuse prezentări valoroase din perspectiva practicilor educaționale la grupă, vizând: mijloace de realizare a Atelierului de literație/ Momentului de lectură, sugestii de texte/titluri utilizate, secvențe surprinse din timpul activităților derulate, exemple de amenajare a centrului Biblioteca etc.
La cercul pedagogic din 23 mai 2019, cu tema: „Integrarea momentului de lectură în activitatea zilnică din grădiniță”, au fost prezentate activități demonstrative filmate, adevărate exemple de bune practici pentru felul în care educatoarele au reușit să stimuleze interesul copiilor pentru carte și lectură sau a familiilor acestora (de exemplu Grădinița Rebra, proiectul tematic „Fiecare copil merită o poveste” – educatoare Nati Onița)
În urma derulării acestui proiect în grădinițe, putem concluziona că activitățile desfășurate au fost în concordanță cu tematica anului 2019, Anul cărții, iar cel de-al șaselea predictor de literație, interacțiunea cu literatura s-a realizat prin inițierea unor acțiuni educative, precum: lectura unor cărți frumoase și amuzante cu copiii: cărți de ficțiune (povești, poezii) sau cărți de non-ficțiune, primirea unor invitați (părinți, directori, copii mai mari-frați etc.) care să citească cu copiii, amenajarea centrului Biblioteca ca o zonă confortabilă de citit, cu cărți variate, astfel încât copiii să-și poată alege cărțile preferate și să poată „citi” singuri sau cu un prieten, confecționarea unor cărți tematice împreună cu preșcolarii(text și imagini), vizitarea de biblioteci, librării etc.
Notă: Mulțumiri pentru fotografii GPS „Dumbrava minunată” Bistrița!

Inspector școlar pentru educație timpurie,
prof. învățământ preșcolar Crina Luminița CLAPOU,
Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud

Educația outdoor

Educația outdoor este un concept relativ nou în contextul educativ românesc, însă ea începe din ce în ce mai mult să capteze interesul actorilor educaționali din sistemul de învățământ formal. Există numeroase accepțiuni pentru termenul de educație outdoor, însă pentru a da o definiție simplă și pe înțelesul cititorilor, putem spune că această formă de educație se bazează pe învățarea în aer liber. Termenul de educație outdoor, poate include educația pentru mediu, activități recreative, programe de dezvoltare personală și socială, drumeții, aventură etc. Unul dintre primii adepți ai educației de camping (L. B. Sharp, 1943), a oferit următoarele idei fundamentale ale educației în aer liber, respectiv: „Ceea ce poate fi cel mai bine predat în interiorul sălilor de clasă, acolo ar trebui să fie predat, iar ceea ce poate fi cel mai bine învățat prin intermediul experienței, operând direct cu materiale indigene și situații de viață în afara școlii, acolo ar trebui învățat.”
Din vremuri îndepărtate, psihologi vizionari și experți în educație, de la J. J. Rousseau la J. Piaget, au evidențiat faptul că experiențele vieții reale formează bazele învățării. Experiențele de învățare pot fi planificate pentru a se derula în sala de clasă, laboratorul școlar etc., ca spații ale unității de învățământ, precum și în muzee, parcuri sau alte locații din afara spațiului școlii.
Integrarea educației outdoor în curricula școlară reprezintă în prezent un aspect important în asigurarea dezvoltării personale și profesionale a copilului, mai ales contextul actual fiind caracterizat de lipsa interesului și motivației spre învățare ale copiilor, accentuarea gradului de neimplicare în viața școlară, existența unor preocupări care afectează negativ comportamentul copilului, lipsa respectului pentru școală ca instituție, pentru profesor, familie. Educația outdoor împrospătează mediul academic, oferă oportunități interactive de învățare, care dacă sunt implementate corect duc la minimizarea aspectelor negative existente în actualul sistem educațional.
Un prim pas în corelarea educației outdoor cu educația formală l-ar reprezenta legiferarea acesteia, constituirea unor centre de asistență educațională axate pe acest model de educație care, pe de-o parte să susțină implementarea educației outdoor în școli, iar pe de altă parte să susțină formarea profesională și continuă a cadrelor didactice, pentru ca acestea să dobândească o serie de abilități și competențe în domeniu.
Numite „forest schools” sau „nature schools”, programele de acest fel au ajuns la peste o mie în întreaga lume și se adresează, în general, copiilor din mediul urban, care au prea puțin (sau deloc) contact cu natura și realitățile acesteia. În România există, în prezent, instituții de educație private (grădinițe sau asociații de profesori, spre exemplu) care au o astfel de componentă, de experimentare în natură sau chiar promovează acest concept. Cele mai multe grădinițe însă, mai cu seamă din mediul urban, se rezumă la activități cu copiii între ziduri și, poate, o vizită la vreo grădină botanică ori într-un parc.
În grădinițele libere, ale căror „cursuri” se desfășoară în natură, copiii sunt încurajați să sape pământul, să se urce în copaci, să alerge liberi oriunde doresc, să se bucure de ce le oferă natura. Alte programe au chiar cursuri de grădinărit, la care copiii învață cum se plantează legumele, florile, pomii, cum se obține hrana sănătoasă, cum se îngrijește o plantă, cum se păstrează mediul înconjurător curat sau cum pot recunoaște diferite plante ori animale din sălbăticie. Experiența dobândită pe viu este hotărâtoare pentru viitorul lor: lucrurile astfel învățate, la vârstă fragedă, se întipăresc definitiv, iar „lecțiile” deprinse de la natură au un rol în modelarea dezvoltării copilului.
Întrucât educația outdoor se adresează unui public larg, indiferent de vârstă, nevoile sunt similare și pentru cei mici și pentru cei mari, acest tip de educație trebuie să acorde locul cuvenit acestor nevoi, indiferent de vârsta copilului.

Bibliografie:
Ionescu, M., Bocoș M., (2009), Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești;
Preda, V., (2000), Educația pentru știință în grădiniță, Editura Compania, București;
Eagan, K (2007), Predarea ca o poveste, Editura DPH, București;
Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L. (2009), Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești;
Joița, E., (2006), Instruirea constructivistă – o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, București;
http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/este-importanta-educatia-de-dincolode-usa-clasei;
http://www.slideshare.net/primariacatunele/manual-de-educatie-outdoor;
https://www.outdoored.com/;
http://www.aore.org/;
http://www.outdooreducation.org/;
http://www.keyschool.org/our-program/outdoor-education/index.aspx;
http://outdoorlife.ro/servicii/outdoor-education/baze-teoretice/.

prof. învățământ preșcolar Gabriela MAIER,
Grădinița cu Program Prelungit „Căsuța cu Povești” Bistrița

STEM în grădiniță

„Apropie-l pe copil de știință și lasă-l să răspundă singur, să-și întemeieze ceea ce știe, nu pe ceea ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a înțeles el; să nu învețe știința, ci să o gândească. Să-i menținem trează curiozitatea, condițiile de a-l apropia de lumea științei. Să-l stârnim pe copil să observe, să cerceteze și să descopere.”
J. J. Rousseau
La nivel european, preșcolarii sunt puțin atrași de științe și le lipsesc cunoștințele fundamentale privind principiile de bază ale naturii, dar, prin studierea fenomenelor care se petrec în mediul înconjurător, copiii își dezvoltă o înțelegere mai profundă a mediului în care trăiesc. Experimentarea și observarea nemijlocită a realității constituie cei doi stâlpi de susținere ai unei metodologii active în predarea științelor. STEM – prescurtarea din limba engleză pentru Science, Techology, Engineering, Maths: (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) se bazează pe învățarea integrată a tuturor disciplinelor științifice și este o metodă activă, aplicată de „a învăța prin a face”.
Experimentul științific urmează treptele ierarhice ale învățării, conducând copilul de la observarea unor fenomene fizice sau chimice pe baza demonstrației la observarea fenomenelor prin activitatea proprie, apoi la verificarea și aplicarea în practică a acestora când se cristalizează structura formală a intelectului și în continuare, la interpretarea fenomenelor observate care corespunde cu faza cea mai înaltă din treptele ierarhice ale dezvoltării.
Metoda experimentală are mai multă forță de convingere decât oricare altă metodă și, în acest fel, posibilități sporite asupra formării concepției științifice la copii. Dirijându-i pe copii să observe lumea înconjurătoare, să mânuiască materialele și să interpreteze științific fenomenele naturii, îi învățăm să cunoască natura, s-o prețuiască și s-o ocrotească. Preșcolarii învață și înțeleg cel mai bine științele naturii prin experiment și investigație. Chiar dacă învățarea prin experiment consumă mai mult timp, s-a demonstrat științific faptul că gradul de retenție al informației crește până la 80-85% în cazul experimentului desfășurat de copil comparativ cu doar 5-10% în cazul expunerii educatoarei.
Pornind de la premisa conform căreia „copilul se dezvoltă prin exercițiile pe care le face și nu prin acelea care se fac în fața lui” (Marc Gabaude), activitățile de învățare antrenează copiii în acțiuni de observare, în experimentarea unor lucrări practice pe măsura posibilităților lor. Acestea determină copiii să desfășoare o muncă creatoare, formându-le tehnici de investigare a realității înconjurătoare: urmărirea fenomenelor naturii specifice fiecărui anotimp, observarea creșterii plantelor și animalelor, influența factorilor de mediu asupra acestora etc.
Integrarea experimentului în activitățile de învățare solicită atitudine activă și de independență a copiilor, determinându-i să lucreze efectiv cu simțurile, cu mâinile și cu gândirea. Contactul direct cu diverse materiale contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, suscită curiozitatea, stimulează imaginația creatoare a copilului, dezvoltând în același timp operațiile gândirii (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea). Grupând diferite materiale, desfășurând experimente si descriindu-le, copiilor le sunt dezvoltate si capacitățile motrice, abilitățile lingvistice si aptitudinile intelectuale. Materialele care se regăsesc în dotarea centrelor Știință stimulează curiozitatea copiilor cu experimente care explică fenomene din domeniul mediului înconjurător și modalități de conservare a acestuia. Copiii se joacă și fac experimente împreună cu educatoarele, învățând multe lucruri interesante din domenii diferite și chiar mai mult de atât, găsesc răspunsuri la întrebarea ‚de ce?' care îi frământă atât de mult în aceasta perioadă.
Prin intermediu experimentelor desfășurate, preșcolarii se familiarizează cu noțiuni din diverse domenii, sunt introduși ușor în lumea fizicii, a chimiei sau biologiei, se familiarizează cu termeni pe care îi vor întâlni și utiliza ulterior în școală, se pun bazele și se stârnește interesul pentru știință.
Esența învățării prin experiment o constituie provocarea fenomenelor, urmărirea efectelor variabilei/ variabilelor independente asupra celei/ celor dependente în scopul verificării ipotezelor. Copiii acționează în mod conștient, participă activ la procesul de experimentare, se mobilizează într-un efort susținut ceea ce conduce la formarea unei gândiri moderne, algoritmice, modelatoare, problematice, probabiliste.

Bibliografie:
Breben, Silvia și Matei, Elena, Cunoașterea mediului – ghid pentru învățământul preșcolar, Ed. Radical, Craiova, 2001.
Dorea Onorica, Buda Victoria, Experimentul – metodă eficientă în predarea disciplinei Cunoașterea mediului, Revista Învățământ preșcolar, 3/2005.
*** M.E.C.I., Metode interactive de grup, Editura Miniped, București, 2006.

prof. învățământ preșcolar Carmen MUSCARI-SALVAN
prof. învățământ preșcolar Ionela Camelia LAZEA
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița

Atelierele de Vară Șotron

Atelierul de Vară Șotron este un modul educațional care se desfășoară pe durata a două săptămâni, creat și susținut logistic de Asociația OvidiuRo, apărut din nevoia de a face ca educația să fie cât mai accesibilă și mai adecvată pentru toți copiii din România, indiferent de mediul social din care aceștia provin.
Această perioadă de timp, cele două săptămâni, reprezintă călătoria profesorilor și a copiilor, pe insula de nisip. Deschiderea mare a profesorilor voluntari contribuie la susținerea metaforei călătorie pe insula de nisip. De ce? Insula de nisip este locul unde, atunci când corăbiile ce aduceau cai pentru exploatarea acestora în mine, din Europa în Canada, au naufragiat din cauza curenților puternici ai Oceanului Atlantic, aceste animale minunate au reușit să se salveze și să trăiască liber.
Profesorii sunt asemănați cu această insulă de nisip deoarece implicarea lor în organizarea atelierelor poate avea un impact major în viața celor mici, iar experiența celor două săptămâni, poate schimba viața lor. Caii liberi sunt asociați cu educația timpurie de calitate, pentru că profesorii voluntari pot schimba destinul copiilor din mediile defavorizate, prin prisma unei gândiri libere, a unei proiectări atente a activităților, într-un mod practic și creativ.
Profesorii voluntari sunt acei profesioniști care pot întrerupe ciclul perpetuării continue a unui cerc vicios al sărăciei, al marginalizării, al analfabetismului funcțional, în care copiii de vârstă preșcolară sunt personajele principale, și totodată, pot oferi copiilor defavorizați o experiență de învățare de neuitat pe durata verii. Prin intermediul Atelierelor de Vară se poate produce o schimbare de menire a copiilor săraci, datorită faptului că profesorilor li se oferă oportunitatea de a pune în practică activitățile prezentate în timpul training-urilor, utilizând material educațional de calitate, iar părinții din comunități defavorizate sunt familiarizați cu sistemul educațional într-un context mai puțin formal, pe perioada vacanței.
În țara noastră, primele Ateliere de Vară Șotron au fost organizate la începutul anilor 2000 iar până acum, aproximativ 10.000 de copii au frecventat atelierele Șotron.
În anul 2018, 3600 de copii din 250 de comunități sărace au participat la Ateliere de Vară Șotron, cu implicarea voluntară a 630 de profesori din învățământul preșcolar, din 32 de județe, printre care și din județul Bistrița-Năsăud.
În județul nostru, în perioada 1 iulie-31 august 2018, s-au organizat Ateliere de Vară în 10 unități de învățământ, atât din mediul urban, cât și rural, fiind implicați 25 de profesori voluntari și un număr de 161 de copii.
Anul 2019 este anul care stă la baza celei mai mari ediții a Atelierelor de vară, deoarece la nivel de țară, s-au pregătit 700 de echipe formate din 2-4 profesori voluntari, fiecare atelier având înscriși între 10-15 copii. În județul nostru s-au înscris 18 echipe de profesori voluntari.
În urma sesiunilor de formare organizate de OvidiuRo, cadrele didactice sunt echipate cu un set de practici educaționale moderne, practici care pot fi utilizate atât pe parcursul celor două ale cadrelor didactice care au desfășurat Ateliere de Vară Șotron:
„Atelierele de Vară Șotron au reprezentat oportunitatea cadrelor didactice de a întări legăturile cu familiile preșcolarilor, de a explora natura satului și de a colabora activ cu autoritățile locale. Implicarea profesorilor voluntari a determinat o schimbare în amenajarea spațiului educațional, în conceperea momentului de lectură adecvat cu tema activității integrate și includerea a unui număr cât mai mare de experimente în cadrul programului zilnic.
Activitățile derulate au avut un impact benefic asupra dezvoltării complexe a copiilor, ceea ce a determinat un interes crescut din partea preșcolarilor, a părinților și a cadrelor didactice de a derula ateliere de vară și în acest an școlar.”
(Vasilica Găzdac, Salva )

„Motivația de a porni în această călătorie a fost faptul că prin contribuția fiecărui profesor voluntar, oricât de mică ar fi aceasta, putem aduce schimbare în viața acestor copii. Având resursele necesare, nu trebuie decât voință și mult curaj, iar la finalul celor două săptămâni, ai sentimentul că ai reușit! Ai reușit să le spui povești interesante, ai reușit să îi ajuți să își formeze deprinderi de igienă personală și de autoservire, ai reuși să le aduci bucurie pe chipurile inocente. Investiția în acești copii va fi răsplata noastră!”
(Viorica-Adriana Popițan, Bistrița)

prof. învățământ preșcolar Viorica-Adriana POPIȚAN,
Grădinița cu Program Prelungit Căsuța cu povești Bistrița

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița, gazdă în cadrul unui proiect Erasmus+

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița a găzduit în perioada 17 – 23 martie 2019 un grup de 25 de cadre didactice din Estonia, Franța, Lituania, Portugalia, România (Scornicești) și Turcia sosiți în orașul nostru pentru a participa la cea de-a patra activitate de învățare, predare și formare a proiectului Erasmus+ KA2 „Small Scientists Across Europe” (2017-1-FR01-KA219-037465_5). Proiectul european este în al doilea an de derulare și în această mobilitate s-au reîntâlnit profesori din instituțiile de nivel preșcolar partenere: grădinița Ecole Maternelle Tordo, Franța – coordonatoarea proiectului, Lasteaed Põngerjas din Narva – Estonia, Kauno lopselis-darzelis „Giliukas” din Kaunas – Lituania, Agrupamento de Escolas Rainha Santa Isabel din Coimbra – Portugalia, Grădinița cu Program Prelungit Scornicești – România și Huma Hatun Ozel Egitim Anaokulu din Yildirim – Turcia.
Pe parcursul șederii în micul oraș transilvănean, musafirii au vizitat Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 și Grădinița cu Program Normal Nr. 7 din Bistrița, asistând la activități și participând la ateliere de lucru care au constat în aplicarea alături de preșcolari a unor experimente științifice în cele 4 teme ale proiectului: Pământ, Aer, Apă și Foc. În urma vizitei la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Bistrița, partenerii au aflat mai multe informații despre programele educative și recuperatorii de integrare a copiilor cu cerințe speciale în învățământul românesc, iar la Grădinița cu Program Prelungit „Căsuța cu Povești”, partenerii au avut parte de o primire călduroasă și au luat parte la activitățile derulate în cadrul acestei instituții preșcolare renumite în județ.
Pentru a afla mai multe informații despre frumusețea și istoria orașului și județului gazdă, vizitatorii au participat la ateliere de lucru în cadrul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud unde și-au imprimat câte un tricou cu sigla proiectului Erasmus+ sau motive tradiționale românești, au vizitat Pietonalul „Liviu Rebreanu”, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Bistrița, Biserica Evanghelică și Turnul Bisericii Evanghelice, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița Năsăud și au participat la o întâlnire cu reprezentanți ai comunității locale la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. Vizitele tematice în zona noastră au inclus și locații precum lacul Colibița, Mănăstirea Piatra Fântânele și Castelul Dracula, dar și vizite în jud. Cluj pentru ateliere de lucru la Salina Turda și Muzeul de Mineralogie al Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
În data de 20 martie 2019, cadrele didactice din Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița, alături de partenerii din proiectul Erasmus+ „Small Scientists Across Europe” și din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației au fost gazdele Conferinței Internaționale Joaca „de-a știința”. Abordarea multidimensională a Domeniului Științe în cadrul activităților din grădiniță. Aproximativ 250 de cadre didactice din învățământul preșcolar și numai au participat la comunicările în plen susținute de prof. univ. dr. habil. Ion ALBULESCU și conf. univ. dr. habil. Horațiu CATALANO de la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, dr. Maria NISTOR de la Editura Didactică și Pedagogică și de coordonatorii proiectului Erasmus+ „Small Scientists Across Europe”. Invitați speciali și parteneri în derularea conferinței moderată de d-na director a grădiniței cu P.P. Nr. 3, d-na Muscari- Salvan Carmen, au fost și dr. Andras BARTA, director Extensia Universitară Bistrița, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Ciprian CECLAN OPREA, subprefect al județului Bistrița-Năsăud, Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud, Deák ZOLTÁN, inspector școlar general adjunct, Crina CLAPOU, inspector școlar pentru educație timpurie și Daniela HUDREA, inspector școlar pentru monitorizarea programelor de la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud.
O secțiune specială în cadrul conferinței a constat în lansarea setului de 4 cărți cu experimente științifice pe temele: Pământ, Aer, Apă și Foc create în cadrul proiectului Erasmus+ KA2 „Small Scientists Across Europe” și a 2 cărți adresate cadrelor didactice interesate de valorificarea deplină a jocului în activitățile didactice desfășurate în mediul educațional instituțional și neinstituțional: Pedagogia jocului și a activităților ludice (Horațiu Catalano, Ion Albulescu) și Didactica jocurilor (Horațiu Catalano, Ion Albulescu), ambele publicate de Editura Didactică și Pedagogică. Conferința s-a încheiat cu vizitarea expoziției de lucrări plastice „Micii oameni de știință” realizate de preșcolari și școlari îndrumați de cadrele didactice participante la conferință.
Sperăm ca timpul petrecut pe tărâmurile românești să rămână mereu alături de partenerii noștri ca amintiri plăcute alături de prieteni dragi.
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului Erasmus+, noul program al Uniunii Europene în domeniul educației, formării profesionale, tineretului și sportului.
Toate informațiile pe care le furnizăm reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care este folosit conținutul acestor informații.

Coordonator proiect prof. înv. preșcolar Ionela LAZEA,
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița

De ce este nevoie de educația pentru eșec?

Trei factori sunt cei care influențează dezvoltarea emoțional-comportamentală a copiilor și pe care trebuie să-i analizăm: moștenirea lor genetică, cadrul familial și comunitatea în care trăiesc.
Atât familia, cât și ceilalți doi factori amintiți trebuie să-i stimuleze pe copii să aibă obiective, să caute succesul în studiu, în muncă, în relațiile sociale – dar nu trebuie să ne oprim aici. Trebuie să-i ajutăm să nu le fie teamă de insuccese. Nu există podium fără înfrângeri. Mulți nu urcă pe podium, nu pentru că nu au capacități necesare, ci pentru că nu au știut să depășească insuccesele de pe drumul până la podium. Mulți nu reușesc să strălucească în munca lor, pentru că au renunțat în fața primelor obstacole. Unii nu au învins pentru că nu au avut răbdare să accepte un eșec, pentru că nu au avut îndrăzneala de a înfrunta unele critici, nici umilința de a-și recunoaște greșelile.
Aceștia moștenesc un set genetic de la părinți, care poate include trăsături fizice cum ar fi culoarea ochilor si textura părului, precum și trăsăturile comportamentale și emoționale. De exemplu, la copiii cu probleme de concentrare sau tendințe de depresie, e posibil să fi moștenit un set genetic care îi face mai predispuși la asemenea probleme.
Alte caracteristici pe care le pot moșteni sunt temperamentul, gradul lor de sociabilitate sau de extrovertire, firea activă sau emotivă. Unii copii necesită mai multă atenție, în timp ce alții sunt foarte activi sau ocupați, alții plâng și se vaită mult, se obișnuiesc greu cu rutinele. Dar comportamentul depinde nu doar de temperamentul lor, ci și de reacțiile pe care ce le primesc răspuns la un anumit comportament.
Perseverența este la fel de importantă ca și capacitățile intelectuale. Societatea ne pregătește pentru zilele de glorie, dar zilele de frustrare sunt cele care îi dau sens acestei glorii. Un copil cu un nivel scăzut de respect de sine va avea un complex de inferioritate, va fi incapabil să-și asume riscuri și să-și transforme obiectivele în realitate. El ar putea trăi un proces de îmbătrânire emoțională precoce. Tinerețea ar trebui să fie cea mai intensă perioadă a bucuriei, cu toate că își are neliniștile sale. Dar mulți sunt bătrâni, în trupuri de tineri.
A fi în vârstă nu înseamnă a fi bătrân cronologic. De altfel, mulți sunt mai tineri pe plan emoțional decât mare parte din tinerii de azi, pentru că sunt fericiți și motivați.
Caracteristica unei emoții trăite de o persoană îmbătrânită, care nu are trăiri și motivație este o incapacitate de a se bucura de frumos și o înclinație puternică de a se lamenta, căci nimic nu o satisface pe termen lung. Asemenea persoane se plâng de corpul lor, de îmbrăcăminte, de prieteni, de lipsa de bani, de școală-și chiar de faptul de a se fi născut.
Trebuie să le atragem atenția acestor copii ce devin maeștri în a se plânge că au un mare dezavantaj într-o competiție. Cu mare greutate vor reuși pe plan social și profesional, toate lamentările lor fiind însoțite de o stare extrem de tensionată, care este arhivată în mod deosebit în memorie și care distruge, încetul cu încetul, bucuria emoției.
Învățământul actual este lipsit de predictibilitate, de aceea părinților și dascălilor le revine sarcina educării elevilor pentru succes, dar și pentru eșec, luând modelul naturii: după noapte urmează zi, după ploaie apare soarele.

prof. Marinela RUS,
Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița

marți, 21 mai 2019

Mai 2019


„Copiii trebuie să fie educaţi, dar trebuie să fie lăsaţi să se educe şi singuri.” (Abbé Dimnet)

Educație STEM pentru mileniul III

De ce educația STEM?

În deceniile ce vor veni, avertizează World Economic Forum, abilitatea de a efectua sarcini rutiniere nu va mai reprezenta nimic, iar pe piața muncii își vor găsi locul doar cei care vor avea abilitățile pe care roboții nu le vor dezvolta niciodată. Este vorba despre creativitate, despre abilitatea de a lucra în echipă, despre capacitate de a găsi soluții neașteptate la probleme complexe. Aceasta este provocarea la înălțimea căreia încearcă acum să se ridice cele mai bine cotate sisteme de învățământ din lume, care nu-și mai privesc de multă vreme elevii drept beneficiari pasivi ai unor informații transmise de profesori pe care trebuie să le reproducă întocmai. Un sistem de învățământ bazat pe reproducerea informațiilor este unul în care elevii nu pot înțelege cu adevărat informațiile dintr-un text, deși știu să citească, nu își pot explica fenomene simple și nu pot face raționamente elementare, ceea ce va marca viață lor profesională pe termen lung, limitându-le accesul pe piața muncii și limitându-le posibilitatea de a-și însuși în viitor noi cunoștințe.
O soluție pentru aceste provocări este educația STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics), în limba română ȘTIM (științe, tehnologii, inginerie și matematică) o manieră ce poate conduce la progres vizibil pe mai multe planuri, folosind o variantă interdisciplinară și aplicată. Abordarea STEM integrează toate disciplinele implicate într-o paradigmă de învățare coerentă bazată pe aplicații desprinse din realitate. Prin urmare, conceptele de bază în această abordare sunt interdisciplinaritate și aplicare în contexte diferite. Elevii din zilele noastre sunt mult mai motivați pentru învățare dacă subiectele sunt predate din perspective diverse și dacă sunt bazate pe fapte din viața de zi cu zi.

Cum predăm STEM?

Helen Timperley, Judy Halbert și Linda Kaser de la Centre for Strategic Education Victoria, în 2014, publică lucrarea Cadru general pentru transformarea învățării în școli: inovarea și spirala investigației, materiale prin care se recomandă paradigma general valabilă pentru educația STEM. Spirala investigației reprezintă perspectiva elevilor la fiecare oră, profesorul având rolul de a deplasa centrul de greutate de la metodele expozitive spre cele investigative, de la predarea propriu zisă la învățarea efectivă și activă a fiecărui elev la fiecare lecție.
Ce trebuie să „li se întâmple elevilor” într-o oră investigativă?
- etapa de scanare: profesorul își observă elevii, pe fiecare dintre ei, în ce măsură sunt antrenați în realizarea sarcinilor de lucru;
- etapa de focusare: profesorul adresează întrebări deschise din categoria celor care dezvoltă competențele gândirii critice;
- etapa de dezvoltare a conflictului: profesorul generează contradicția între vechile cunoștințe și evidențele noilor informații;
- etapa noilor cunoștințe: elevii identifică ce ar trebui să mai învățăm, să căutăm, să testăm, unde pot fi găsite informații utile?
- etapa acțiunii: profesorul ghidează răspunsurile la întrebările ridicate anterior – greșelile sunt permise, se caută soluții și concluzii la toate variantele propuse de elevi;
- etapa de verificare: elevii concluzionează și eventual explorează alte puncte de vedere.

Cum evaluăm o lecție STEM?

Didactica fiecărei discipline tratează abordarea rațională și coerentă a demersului proiectării, realizării practice și evaluării procesului predării-învățării. Fișele de observare a unei lecții, existente în numeroase variante, jalonează judecățile de valoare pentru ceea ce trebuie să implice o lecție bună. Dincolo de aceste repere metodologice, o evaluare/autoevaluare a spiritului investigativ al unei lecții poate fi cuantificat prin reflecții simple:
1. Cine vorbește? Care este procentul din timpul lecției în care au vorbit elevii versus cel al profesorului?
2. Ce se vorbește ? Conținutul mesajului profesorului este de tipul instrucțiuni sau feedback? Dar elevii, dominant ei întreabă sau răspund la întrebări?
3. Rolul profesorului? Se schimbă rolul profesorului în timpul orei? Care e rolul său dominant: monitor, observator, facilitator, suport sau dictator?
4. Abilitățile contează? În demersul lecției abilitățile elevilor au contat, au fost puse în valoare?
5. Interacțiunea elevilor? Au lucrat elevii împreună? Ce procent din timpul orei elevii au lucrat: individual, în echipă, în grup?
6. Comunicarea elevilor? Elevii au reprodus informații sau a fost o comunicare autentică, ei putând să-și exprime propriile idei?
7. Fiecare elev contează! Alege un elev și înregistrează cât timp a avut șansa să vorbească și ce a spus el?
8. Unde e profesorul? Trasează traiectoria pozițiilor profesorului în timpul orei – a fost el în mișcare?
9. Munca la tablă! Care a fost rolul schiței de pe tablă? A fost conținutul clar și sintetic?
10. Sunetul liniștii! Ce pondere din lecție a fost liniște? De ce a fost necesară/ a fost un obstacol în demersul didactic interactiv al lecției?
Pentru toți, a reuși să faci educație înseamnă să le dezvolți copiilor acele calități care să le permită să reușească în societatea în care își vor trăi viața adultă, într-o lume cu un ritm tot mai alert de schimbare și tehnologizare.

insp. școlar general, prof. Camelia TABĂRĂ,
Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud


Educație pentru viitor

În ultimul timp auzim tot mai frecvent despre educația STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics), educație care în loc să trateze cele patru discipline științifice ca subiecte separate, își propune să revoluționeze predarea lor prin introducerea tehnologiei și ingineriei în activitatea elevilor, problemele fiind rezolvate prin activitati de descoperire, învățare si explorare. Chiar dacă mulți dintre cei din domeniu, mai ales profesori, consideră această abordare mult prea generală, argumentând că se ajunge la o abatere de la logica internă a disciplinelor de studiu implicate (amestecându-se, de exemplu, noțiuni de fizică, chimie sau biologie cu cele de matematică), totuși, această abordare conduce la progres vizibil pe mai multe planuri, folosind o abordare interdisciplinară și aplicată.
Interdisciplinaritatea nu trebuie concepută numai în sensul integrării cunoştinţelor ci şi în sensul de mod de gândire şi acţiune. Perspectiva interdisciplinară, constă în esenţă, în a organiza învăţământul în aşa fel încât să furnizeze elevilor ocazia de a se familiariza cu principii generale sau orientate în contexte cât mai variate posibil.
Promovarea interdisciplinarităţii, în condiţiile unui învăţământ conceput pe discipline şi realizat de profesori cu pregătire monodisciplinară, reprezintă un exerciţiu dificil dar foarte util. Soluţia de aplicat nu este nici interdisciplinaritatea totală, nici învăţământul pe materii conceput tradiţional, ci o combinare între aceste formule. Pentru a realiza legături interdisciplinare şi pentru a evita supraîncărcarea elevilor se poate opta pentru proiecte realizate pe grupe de elevi coordonate de echipe de profesori de diferite discipline.
Formarea și educația prin metoda bazată pe proiect poate crește rezultatele pe termen mediu și lung asupra calității educației din domeniul ingineriei și IT cu aplicabilitate în știință, având o creștere exponențială a motivației elevilor în acest domeniu.
Având în vedere evoluția societăţii actuale, în care noile tehnologii  informaţionale ocupă un loc tot mai important în vieţile noastre, este foarte importantă utilizatarea corectă a Tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, care contribuie la creșterea calității în educaţie precum şi la eliminarea distanţelor într-o societate bazată pe cunoaştere.
Un exemplu de bună practică în acest sens îl constituie activitatea cercurilor de robotică existente la nivelul județului Bistrița-Năsăud, Bolts and Gears, la Colegiul Național Liviu Rebreanu Bistrița, Esentza Robotics la Colegiul Național Petru Rareș Beclean și, mai nou, Cyber Souls la Colegiul Național George Coșbuc Năsăud.
În cadrul acestor cercuri elevii își dezvoltă capacitatea de cooperare, realizează conexiuni inter- şi transdisciplinare, își descoperă diferite abilități de inovaţie necesare rezolvării în mod creativ a problemelor, învață prin descoperire, prin experimentare, prin practică. Reușesc să stabilească strategii, direcţii de acţiune, tipuri de activităţi care să ducă la rezolvarea cerințelor. De asemenea conştientizează impactul pe care ştiinţa şi tehnologia îl au asupra mediului şi societăţii.
Activitatea acestor cercuri a luat amploare odată cu organizarea și în România a competiției globale FIRST Tech Challenge, creată de organizația FIRST și adusă în țara noastră de asociația Nație prin Educație acum 3 ani.
Sistemul educațional românesc are nevoie de astfel de provocări și abordări STEM care ar putea reînvia interesul pentru studierea disciplinelor precum știință, tehnologie, inginerie și matematică. Este necesar ca aceste discipline să devină mai provocatoare, să stârnească imaginația și inspirația elevilor de azi, cetățenii lumii de mâine.

insp. școlar, prof. Vasile ȘTEOPOAIE,
Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud

Educația STEM – prioritate la nivel național

STEM este un concept educațional care se bazează pe procesul de formare și educație al elevilor în patru domenii: știință, tehnologie, inginerie și matematică, folosind o abordare multidisciplinară și aplicată. Abordarea STEM presupune introducerea tehnologiei și ingineriei în activitatea elevilor, problemele fiind rezolvate prin activități de descoperire, învățare si explorare.
Acest concept a apărut că urmare a faptului că în ultimii ani s-a observat la nivel mondial, deci și în țara noastră, o scădere a interesului elevilor pentru domeniul științei. Drept urmare, au fost concepute programe care încurajează elevii să descopere lumea fascinantă a științelor exacte.
STEM este o mișcare în creștere în educație, nu numai în țara noastră, ci în întreaga lume. Programele de învățare bazate pe STEM au rolul de a spori interesul elevilor de a-și continua studiile și carierele superioare în aceste domenii. Învățământul STEM utilizează, de obicei, un model mai nou de învățare integrată, care combină învățământul tradițional realizat în clasă cu învățarea online, oferind elevilor posibilitatea de a experimenta diferite moduri de învățare și de rezolvare a problemelor.
Potrivit Departamentului de Educație din SUA, toți tinerii trebuie să fie pregătiți să gândească profund și să gândească bine, astfel încât aceștia să aibă șansa de a deveni inovatori, educatori, cercetători și lideri care pot rezolva cele mai mari provocări cu care se confruntă națiunea, azi și mâine.
Elevii și studenții de astăzi sunt liderii de mâine. Ocupațiile în profesiile legate de STEM sunt unele dintre cele mai rapide și mai bine plătite din secolul XXI și au cel mai mare potențial de creștere a locurilor de muncă. Pe măsură ce America se străduiește să țină pasul cu cererea actuală de producție STEM, este important ca țara noastră să rămână competitivă în domeniile științei, tehnologiei, medicinei și a tuturor celorlalte domenii STEM. Orientarea elevilor spre STEM le va permite să înțeleagă mai profund problemele legate de viața reală, legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică și să obțină mai ușor un loc de muncă.
Prin implementarea educației STEM în școala din România, aceasta va duce la inovare, la noi produse și procese care vor susține economia viitoare. Pentru a reuși în această societate, ar trebui să fie facilitat un acces mai ușor la noile tehnologii informaționale, la un nivel mult mai ridicat decât cel care fost considerat acceptabil în trecut.
O abordare coerentă a educației STEM presupune fundamentarea prin realizarea de studii și grupuri de lucru din care să facă parte experți în teoria curriculumului, în pedagogie, în psihologie, în evaluare și în organizare, nelipsind evident specialiștii din domeniile reunite sub semnul interdisciplinarității.
În acest sens, consider că este utilă prezentarea concluziilor unui studiu realizat de cercetătorul Vinson Robert Carter, de la University of Arkansas, Fayetteville, care aplică un chestionar către experți din domenii de interes corelate cu STEM, în baza a patru întrebări:
1) Care sunt caracteristicile definitorii care stabilesc curriculumul integrat de tip STEM, în raport cu programele de învățământ disciplinare?
2) Cum ar putea fi stabilit un set de componențe curriculare generale pentru un curriculum integrat STEM?
3) Ce componente sau caracteristici definitorii pot fi folosite pentru a evalua dacă o inițiativă, un proiect sau un curriculum asigură o educație STEM integrată?
4) Există diferențe semnificative între caracteristicile definitorii bazate pe monodisciplinaritate în știință, matematică sau tehnologie și inginerie?
Din interpretarea răspunsurilor, s-a formulat un set de recomandări pentru o abordare coerentă a unui curriculum integrat de tip STEM, defalcate astfel:
1) Curriculumul trebuie să se bazeze pe utilizarea unor practici pedagogice solide, activ-participative și centrate pe elev, și care să vizeze:
– rezolvarea provocărilor din lumea reală, prin cercetare și elaborare de proiecte;
– contexte care să permită formularea și rezolvarea de probleme de tip deschis (non-standard);
2) Curriculumul nu trebuie „rupt“ de abordarea disciplinară, trebuind să se raporteze la standardele curriculare ale fiecărui domeniu conex STEM (standarde naționale).
3) Curriculumul trebuie să fie rezultatul asamblării optime a conceptelor, proceselor și abordărilor din tehnologie și inginerie, care abordează standardele/conținutul educațional corespunzător nivelului fiecărei discipline individuale, diminuând orgoliile disciplinare și potențând utilitatea integratoare a cunoașterii.
4) Curriculumul trebuie dezvoltat de experți care reprezintă o gamă largă de discipline, incluzând atât mediul universitar, cât și reprezentanți din zona pieței muncii; obligatoriu, finisajele unui astfel de curriculum rezultat drept cumul de expertiză din aceste varii domenii trebuie realizate de echipă de experți în abordări interdisciplinare.
În acest context, se impune o reevaluare a valorilor din sistemul de educație românesc, prin încurajarea curiozității naturale a omului față de cunoaștere și dezvoltarea motivației intrinseci pentru a alege și chiar a excela în domenii precum Ingineria sau Matematica. Educația STEM presupune clarificarea așteptărilor elevilor, profesorilor, managerilor, părinților și comunității, formarea adecvată a resursei umane, crearea condițiilor de aplicare a unui astfel de curriculum prin asigurarea tuturor categoriilor de resurse.

insp. școlar, prof. Stela Camelia POP
Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud

CHIMIA ALTFEL

Științele: o provocare? Cu siguranță, da! Atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
Elevii din generațiile actuale, obișnuiți cu tehnologia modernă, sunt curioși, spontani, dornici de afirmare, de implicare, de a participa la ore de științe cât mai atractive, de a fi ajutați să progreseze, de a le fi recunoscute și apreciate realizările.
Profesorii, la rândul lor, au înțeles că este nevoie de o schimbare, o schimbare de paradigmă, o schimbare în modul de predare-învățare-evaluare, de desfășurare a orelor, de trecere de la profesorul „tradițional” la cel de tip „constructivist”:
- Stimulator al curiozității și al motivației;
- Facilitator al dezvoltării structurilor de gândire și al comunicării;
- Constructor al comunității clasei;
- Creator, organizator, manager al timpului, al resurselor, al situațiilor de învățare și al activităților de echipă;
- Practician reflexiv, mentor și colaborator al elevilor, centrat pe realitate
Cei care au făcut primul pas în acest sens au fost profesorii de fizică, începând cu anul școlar 2012-2013, urmând cursul de formare continuă „Metode eficiente de învățare a fizicii”, în cadrul proiectului „FIZICA ALTFEL”. Au acceptat schimbarea în stilul de predare. S-au implicat, ulterior, în continuarea Proiectului național „Consolidarea și extinderea abordării de predare a fizicii bazate pe IBL” – învățarea fizicii prin investigație, implementat și derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), în parteneriat cu Societatea Română de fizică. Odată cu schimbarea programei școlare la gimnaziu, orele de fizică, în special la clasa a VI-a, sunt predate pe baza unor unități de învățare utilizându-se metodele gândirii critice.
În acest an școlar, profesorii care predau disciplina chimie au urmat (o grupă de profesori, nivel liceal, în perioada oct.-dec. 2018) și urmează (o grupă, nivel gimnazial, în perioada aprilie-iunie 2019) cursurile de formare „Învățarea științelor – Abordări metodologice moderne”, în cadrul Proiectului „CHIMIA ALTFEL”, proiect susținut, recunoscut de MEN, implementat și finanțat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE).
Proiectul urmărește schimbarea modului de învățare a chimiei, prin utilizarea metodelor inductive (de exemplu, metoda învățării prin investigație, a cărei utilizare și-a dovedit deja eficiența la fizică). Nimic nou, dar abordat altfel: unități de învățare bazate pe metodele gândirii critice, cu accent pe experiment, munca pe grupe de elevi cu aplicabilitate practică imediată, încurajarea spontaneității și creativității elevilor.
Câteva opinii ale profesorilor, în urma participării la curs și aplicarea unităților de învățare la clasă ar fi: „am înțeles că generațiile actuale de elevi vor schimbare”, „am simțit că tot ceea ce facem și derulăm în aceste activități sunt centrate spre elev, el fiind cel mai important factor; trebuie să-l facem să se simtă important, încurajat și susținut”, „am început cu toții entuziaști, dar apar și momente mai dificile pe care trebuie să le depășim; acest aspect este valabil și la elevi”, „este important să colaborăm, să fim deschiși spre nou”, „ieșirea din zona de confort este dificilă, dar face bine”, „orice început este greu, dar cu răbdare, angajare și perseverență, traseul și finalul activităților vor fi mulțumitoare și benefice, în special pentru elevi, care vor îndrăgi mai mult chimia”.
Desfășurând orele astfel, elevul se simte respectat, valorizat, relaxat, devine activ, implicat, explorator, motivat, angajat în dialog, partener și responsabil de propria învățare, profesor și elev al colegilor lui, evaluator. Își dezvoltă procesele de gândire superioare, capacitatea de a gândi critic, autonomia și inițiativa, capacitatea de a lucra în echipă, abilități superioare de comunicare, care îl vor ajuta să facă față tuturor provocărilor cu care se va confrunta în viață.

prof. Daiana-Camelia BĂLAN,
Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița

Esentza Robotics

Numele meu este Rusu Raluca-Maria și sunt elevă în clasa a 10-a la profilul Matematică-Informatică în cadrul Colegiului Național „Petru Rareș” Beclean. Sunt leaderul echipei de robotică Esentza Robotics, echipă ce participă în competiția globală FIRST Tech Challenge, creată de organizația FIRST și adusă în România de asociația Nație prin Educație acum 3 ani.
Anul acesta am fost aleasă de echipa mea să particip la Dean’s List Award, premiu oferit în cadrul competiției, participanților care au depus eforturi uriașe în timpul sezonului de competiție pentru ca prestanța de la fiecare concurs la care echipa participă să fie una inedită, constantă și de succes, participanților care folosesc și transmit idealurile FIRST în fiecare zi și sunt adevărați ambasadori ai acestei mișcări de a inspira tinerii să se implice și să urmeze o cariera în domeniile STEM prin activități extrașcolare și prin crearea unei echipe capabile de a crea roboți adaptați pentru a concura în sezoanele competiției. Pe lângă munca și dedicarea pe care o au acești elevi, prin concursurile FIRST la care participă ei și-au creat și dezvoltat abilități individuale atât tehnice, cât și non-tehnice.
Povestea mea, poveste în care am ajuns într-o astfel de echipă, ca leader, dar și în care am câștigat titlul de Dean’s List Award Finalist, începe odată cu intrarea mea în liceu, fiind atrasă de materiile reale, am ales profilul matematică – informatică. Pe atunci echipa Esentza era în al doilea an de competiție, iar în toamna acelui an au făcut recrutări pentru noi membri. Îmi plac activitățile extrașcolare așa că am decis să merg la interviu, aflând câteva zile mai târziu că am fost și aleasă în echipă. Am fost capturata în lumea roboticii din prima clipă, deși eu doar observam ce lucrau colegii mei mai mari și documentam totul pentru engineering notebook-ul pe care trebuia sa îl redactăm, mă bucuram de fiecare clipă petrecută în hubul nostru, observam fiecare impas și modul în care reușeam să trecem peste acesta; curiozitatea și pasiunea m-au acaparat. După primul an și mai ales după tabăra de robotică pe care am organizat-o în vara anului 2018, în orașul nostru Beclean, am devenit și mai pasionata de tot ce înseamnă FIRST, crearea roboților și participarea la competiții. Dar în afară de munca pe care o depuneam pentru crearea următorului robot, marca Esentza, pentru sezonul 2019, am fost aleasă de colegi și de mentorul meu sa particip pentru Dean's List Award, premiu oferit pentru prima dată în competiția din România. Mentorul meu a scris un eseu referitor la implicarea mea în echipă, la devotamentul meu în răspândirea misiunii FIRST, modul în care îmi doresc sa rămân în continuare legată de acest concurs chiar și odată cu terminarea liceului, dar și despre reușitele mele personale în concurs și în echipă, dar și în afara acestora. După ce a trimis eseul, a urmat un interviu, în care eu am discutat cu 2 intervieweri aflând mai multe detalii despre mine, despre echipa mea, despre ce conținea eseul, despre contribuția mea în echipă și în acest concurs. Odată ce am susținut interviul trebuia doar să aștept până la etapa națională pentru a afla dacă am primit premiul. Am continuat împreuna cu echipa mea pregătirea pentru competițiile ce aveau să urmeze. Au fost nopți nedormite, idei prea repede gândite, munca grea și mult sacrificiu, au fost impasuri și greutăți, au fost momente de extaz total și de tristețe adâncă, dar am luptat și am ajuns la etapa națională a concursului unde am câștigat premiul Connect Award. La decernarea premiilor când urma să se anunțe Dean’s List Award nu îmi făcusem multe speranțe, sunt aleși cei mai buni dintre cei mai buni, doar primi 3 participanți câștigă titlul de Finalist și participa la Worlds Championship în Detroit. Am oferit totul și m-am dedicat de-a lungul sezonului pentru echipă și pentru mine, nu pentru un premiu, nu eram interesată îndeosebi de răsplată deoarece știam că e totul spre binele meu. Însă poate acesta este motivul pentru care am câștigat, alături de încă 2 elevi din Romania, titlul de Dean’s List Award Finalists și astfel am ajuns la Worlds Championship în Detroit, SUA. După succesul de la națională și implicarea pe care au văzut-o colegii mei în mine, am fost aleasă leaderul echipei, urmând ca în sezonul următor să fiu cea care îi motivează pe colegii mei și menține echipa în picioare, lucrând cot la cot cu aceștia, pentru a asigura un succes mai mare la competițiile următoare.
Worlds Championship reprezintă „faza internațională” a tuturor concursurilor FIRST, anume FTC, FRC, FLL, FLJ. Aici câștigători din toată lumea se adună în orașul Detroit și timp de 4 zile concurează pentru a câștiga ultima etapă a sezonului de competiție. Deoarece am participat ca Dean’s List Finalist, în prima zi am ales sa devin Student Ambassador, asta înseamnă că de-a lungul competiției aveam sarcina de a întâlni oameni importanți precum reprezentați ai diferitelor firme care își doresc sau care deja sponsorizează organizația FIRST, și să îi duc într-un tur al competiției, prezentându-le concursurile, echipele participante, atmosfera de la competițiile FIRST, experiența mea ca participant în concurs sau să le vorbesc despre echipa mea, dar și misiunea pe care o are FIRST în viața elevilor și în viitorul lumii. Trebuia sa aduc esența FIRST aproape de acești oameni, să îi fac să înțeleagă ce reprezintă acest concurs pentru tineri, și cât de multă nevoie are de companii ca ale acestora pentru sustenabilitatea acestei mișcări. Următoarea zi, am fost din nou student Ambassador, dar am avut și timpul necesar de a participa la Innovation Faire în cadrul căruia diferite companii tech, își creează un stand în care reprezentați stau la îndemâna noastră, a elevilor pentru a le adresa întrebări legate de ce oportunități ne oferă compania lor pentru dezvoltarea carierei noastre, cum putem aplica pentru a primi o slujbă sau un internship, dacă oferă internshipuri și pentru elevii din liceu, care sunt condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească un posibil angajat, care sunt etapele alegerii unui angajat.
Am avut ocazia sa înțeleg modul în care pot aplica pentru o slujbă, ce trebuie sa știu și cum trebuie sa aleg o companie la care să lucrez, am realizat câte oportunități există, mai ales în domeniul tehnologiei, și cât de norocoasă sunt că prin concursul meu devin pregătită pentru ceea ce înseamnă un loc de muncă: învățând în cadrul echipei despre munca în echipa și despre seriozitate, dar și învățând și aplicând concepte fizice și matematice în construcția robotului nostru, programarea orientata pe obiecte pentru a crea un robot care se mișca atât autonom cat și tele-operat, realitate argumentată observând modelarea 3D robotul, pentru a testa sisteme gândite, a verifica și calcula succesul sau eșecul acestora, și nu în ultimul rând am învățat cum să ne promovăm echipa și valorile concursului, cum sa vorbim deschis în public și să ne conturam discursuri pe moment. În fiecare sezon realizăm o documentare completă în engineering notebook, a robotului și a ceea ce reușim să realizam pe partea non-tehnică: evenimente, platforme online prin care inspirăm și motivăm elevi să se implice și să își construiască viitorul zilnic.
Următoarea zi din cadrul campionatului am participat la un lunch organizat pentru participanți la Dean's List Award, unde au fost prezenți și câștigători ai premiului din sezoanele anterioare, doi dintre președinții USA Air Force, reprezentanți importanți ai facultăților de elită din SUA, precum MIT, YALE sau WPI. De-a lungul lunchului, fondatorul Dean Kamen, inginer și inventator contemporan, a ținut un discurs, probabil cel mai real discurs pe care l-am ascultat vreodată, ne-a vorbit despre modul în care FIRST a inspirat și continuă să inspire atât de mulți studenți pasionați, a alterat viitorul acestora într-un mod incredibil, ne-a dat „one homework assignment”, o temă de a continua să inspirăm oamenii prin ceea ce învățăm în această competiție și să nu ne oprim aici, să păstrăm aceeași energie și același devotament concursului și nouă înșine, să continuăm participarea în FIRST și după liceu și să folosim tot ce acumulăm acum pentru a ne construi viitorul. Pe lângă acesta, ne-au vorbit și câștigători ai premiului Dean’s List din anii trecuți, care continuă sa participe la Worlds ca voluntari și să fie mentori ai diferitelor echipe ce participă în competiții FIRST, care au folosit cu succes titlul cu care au fost onorați și continuă sa învețe și să inspire zilnic tineri să devina leaderi și cunoscători în știință și tehnologie, în timp ce își creează și ei o carieră de succes. La sfârșitul discursurilor am vorbit cu fondatorului FIRST, Dean Kamen față în față, a fost cu adevărat o onoare. Am avut ocazia sa vorbesc și cu Președintele FIRST, Don Bossi, și cu Woodie Flowers, profesor la MIT și președinte FIRST despre cum reușesc sa susțină continuitatea programului FIRST, despre România, cum a evoluat de când concursul a fost adus în licee și cum vedem noi viitorul studenților români acum, dar și viitorul nostru după experiența de la Worlds. Cele mai importante discuții au fost cu profesori și președinți ai universităților de prestigiu din SUA, anume de la MIT și YALE. Cu aceștia am discutat despre pasiunile mele și despre oportunitățile pe care le oferă facultatea de a-mi dezvolta în continuare pasiunea și a o transforma într-o carieră, despre modul în care studenții sunt aleși pentru a intra la facultate și cât de pregătit și laureat trebuie să fie un student pentru a avea șansa sa aplice la aceste facultăți, mai ales pentru elevii internaționali. Deși sunt costisitoare, aceste facultăți oferă o multitudine de burse studenților, iar oportunitățile pe care le ai la îndemână pentru a-ți perfecționa capacitățile sunt impresionante. În ultima zi am făcut o vizită la Central Michigan University, unde studenții au la îndemâna ateliere dotate cu numeroase aparate și piese necesare pentru realizarea diverselor proiecte pe care le gândesc sau cu care participă la competiții, imprimante 3D, CNC, spații special amenajate pentru testarea invențiilor pe care le realizează. Printre aceste invenții se numără: roboți, avioane de dimensiuni mai mici, o mașina solară, o mașina cu un consum aproape neimportant de combustibil pentru parcurgerea unei distanțe lungi, o barcă de ciment care plutește și realizează anumite task-uri autonom, un robot-schelet uman.
Ce am realizat și eu și mi s-a dovedit și acum prin aceasta experiență este că liceul este perioada cea mai adecvata pentru a acumula cât mai multe informații și a experimenta și crea orice ne putem imagina. E perioada în care avem tot timpul necesar pentru a deveni extrem de buni la ceea ce ne dorim să facem în viitor și nu trebuie să ne limităm și să așteptăm să învățăm doar în facultate ce avem nevoie pentru a realiza asta, nu degeaba multe companii multinaționale nu mai angajează doar pe baza studiilor finalizate, ci a competentelor demonstrate de aplicant. Este nevoie de muncă și efort pentru a ajunge ce iți dorești, și nu e niciodată ușor, pasiunile și visele sunt cele mai greu de urmat și adesea se pierd în încercarea de a fi realizate, însă perseverența și efortul, dedicarea și motivația fac diferența în viața unui elev cu un singur vis.
Invit fiecare elev interesat, să participe în competițiile FIRST sau să se implice în activități școlare sau extrașcolare care îl ajută în definirea viitorului ce și-l dorește, în dezvoltarea a noi abilități sau îmbunătățirea celor deja avute. Ușile pe care le deschide implicarea în astfel de activități și dorința de a realiza ceva ca elev, m-au schimbat și m-au maturizat, sunt extrem de recunoscătoare pentru șansa pe care am primit-o, șansa de a îmi dezvolta cunoștințele în domeniile viitorului dar și de a-mi construi propriul viitor și al celor din jur, și consider că fiecare elev trebuie sa își dorească sa trăiască această șansă.

elevă Raluca-Maria RUSU
Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean

Educația este mâna invizibilă care salvează

Anul școlar 2018-2019 este al doilea an consecutiv în care Agenția Națională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud implementează, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud, proiectele naționale „Cum să creștem sănătoși „și „ABC-ul Emoțiilor”.
Centrul de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud este reprezentantul în teritoriu al Agenției Naționale Antidrog, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, instituție care are ca principală atribuție implementarea politicilor antidrog în județul Bistrița-Năsăud.
Proiectul ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI” presupune formarea de deprinderi de viață sănătoasă în rândul copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică (clasa pregătitoare), punând accent pe importanța adoptării unui stil de viață sănătos (alimentație, igienă, mișcare), a comportamentelor sănătoase (fără fum de țigară, alcool și medicamente fără prescripție medicală) și a modalităților adecvate de rezolvare a conflictelor fără violență și de luare a deciziilor.
În perioada educației timpurii, educația pentru sănătate reprezintă una din principalele căi de promovare a cunoștințelor privind diferite aspecte ale sănătății și, totodată, de formare a atitudinilor si deprinderilor specifice unui stil de viață sănătos. La vârsta preșcolară și școlară mică copiii învață comportamente prin observarea și imitarea adulților, își formează reprezentarea stării de sănătate și de boală. Pentru perioada învățământului preșcolar și debutul în învățământul școlar, prevenirea consumului de droguri coincide cu acțiuni de promovare a sănătății, încurajând copiii să adopte un stil de viață sănătos.
Proiectul are șapte activități:
- Activitățile 1-3 vizează adoptarea unui stil de viață sănătos („Să facem cunoștință”, „Cum să ne păstrăm sănătatea”, „Alimente sănătoase”);
- Activitățile 4-6 abordează consecințele pentru sănătate ale utilizării substanțelor periculoase („Substanțe periculoase”, „Să ne ferim de fumul de țigară”, „Alcoolul și medicamentele”);
- Activitatea 7 urmărește dezvoltarea încrederii în sine și prevenirea comportamentelor de risc („Rezolvarea conflictelor, fără violență”).
Activitățile sunt concepute în concordanță cu nivelul de dezvoltare socio-emoțională al copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică, astfel încât să fie atractive și ușor de înțeles. Copii vor învăța prin joc și activități practice (desenat, decupat, scenete, etc.) care sunt comportamentele care îi ajută să se dezvolte sănătos și cum să se ferească de comportamentele periculoase.
Proiectul conține următoarele materiale: ghidul educatorului, caietul copilului, un model de diplomă pentru copii și un model de scrisoare pentru părinți.
Proiectul ,,ABC-UL EMOȚIILOR” este un proiect de formare și consolidare a abilităților emoționale cu rol de factori de protecție în prevenirea consumului de droguri, punând accent pe conștientizarea de sine, abilitățile de comunicare asertivă, gestionarea emoțiilor negative, abilitatea de a face față presiunii grupului și de adoptare a deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă. Proiectul se bazează pe modelul inteligenței emoționale, dezvoltat de Daniel Goleman. Inteligența emoțională din viața adultă își are originea în dezvoltarea competențelor emoționale și sociale în perioada preșcolară și școlară mică, acestea fiind perioade de achiziții fundamentale în plan emoțional, social și cognitiv. Copiii care prezintă deficite la nivelul competențelor emoționale și sociale riscă să dezvolte probleme serioase, atât în timpul copilăriei, a adolescenței cât și a vieții adulte, pe diferite planuri, cum ar fi: sănătatea mentală (anxietate, depresie, tulburări de comportament, delicvență juvenilă, consum de alcool și droguri etc.), dezvoltarea cognitivă (atitudini negative față de școală, lipsa încrederii în abilitatea de a rezolva sarcinile școlare și refuzul acestora), adaptarea școlară (absenteism, abandon școlar, dificultăți în adaptarea la cerințele mediului școlar etc.). În multe cazuri, consumul de droguri compensează incapacitatea de a gestiona, într-un mod mai productiv, sentimentele de tristețe și lipsă de speranță. O deficiență emoțională gravă are ca rezultat incapacitatea oamenilor de „a percepe” semnificația noilor informații și a experiențelor anterioare, ceea ce poate duce la un comportament iresponsabil și un dezechilibru.
Proiectul se adresează copiilor din clasele I si a II-a și se centrează pe 5 teme principale:
1. Autocunoaștere / valorizare personală („Cine sunt eu?”);
2. Exersarea modalităților adecvate de gestionare a emoțiilor negative („Gestionarea emoțiilor negative”);
3. Abilități de comunicare asertivă și de a face față presiunii grupului („Cum să spunem NU în situații dificile”);
4. Adoptarea deciziilor corecte pentru o dezvoltare sănătoasă („Alegeri responsabile”);
5. Importanța relațiilor interpersonale („Lumea mea”).
Proiectul conține următoarele materiale: caietul copilului, un model de diplomă pentru copii și un model de scrisoare pentru părinți.
Implementarea proiectelor presupune desfășurarea cursului de formare teoretică a cadrelor didactice pe parcursul a 5 sau 6 ore, în funcție de fiecare proiect în parte; implementarea programului care însumează 14 ore (7 ore pregătire în vederea desfășurării activităților și 7 ore desfășurarea programului, pentru proiectul ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI” și 12 ore (6 ore pregătire în vederea desfășurării activităților și 6 ore desfășurarea programului) pentru proiectul ,,ABC-UL EMOȚIILOR”; 2 ore reprezentate de evaluarea și prezentarea în cadrul acesteia a portofoliului cu fișele tuturor copiilor prezenți la activitățile desfășurate la grupă sau la clasă și a altor dovezi că activitățile au fost realizate (poze etc.).
Responsabil de implementarea proiectelor este asistentul social Acul Veronica din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud. Pentru desfășurarea componentei de formare din cadrul proiectelor asistentul social Acul Veronica colaborează cu profesorul metodist Bogdan Doina-Marilena din partea Casei Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud, care asigură o parte din suportul tehnic al desfășurării sesiunilor de formare în calitate de responsabil al celor două programe/proiecte.
În anul școlar 2018-2019, au fost planificate două cursuri de formare în cadrul proiectului ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI”, găzduite de către Grădinița din Prundu-Bîrgăului și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud și două cursuri de formare în cadrul proiectului ,,ABC-UL EMOȚIILOR” găzduite de către Școala Gimnazială „Grigore Silași” Beclean și Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița. Aceste cursuri se desfășoară în lunile februarie și martie ale anului 2019, cu participarea cadrelor didactice și a consilierilor școlari care s-au înscris.
Pe lângă aceste două proiecte naționale, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud mai implementează următoarele proiecte naționale: „Necenzurat”, „Mesajul meu antidrog”, „Eu și copilul meu!”, „Fred Goes Net – program de intervenție timpuri pentru consumatorii de droguri”, la care se adaugă și alte proiecte locale și campanii: „Alcoolul și Tutunul sunt tot droguri!”, „Fii lucid – e cea mai tare senzație!”, „Adevărul despre droguri” Campania „31 MAI – Ziua Internațională Împotriva Tutunului”, Campania – „26 IUNIE – Ziua Internațională de Luptă Împotriva Traficului și Consumului Ilicit de Droguri”, „Ziua Națională Fără Tutun!”.
Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud este situat în Bistrița, strada Gheorghe Șincai, nr. 22, tel 0263 231 066; email: cpeca.bistrita@ana.gov.ro; facebook: antidrog Bistrita.

Asistent social Veronica ACUL,
Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud