miercuri, 19 noiembrie 2014

Noiembrie 2014

„Cultura înseamnă dezvoltarea perfectă şi egală a omului în toate privinţele.” (John Burroughs)

Exemplu de bune practici:
Avantajele transdisciplinarității în procesul de predare – cursul opţional „Învăţare pentru societatea cunoaşterii”

Tehnologia progresează. Zilnic apar meserii noi. Elevii de azi vor fi muncitorii de mâine. Pentru a face fața schimbărilor gândirea şi cunoaşterea lor trebuie să fie adaptabile, competenţele pe care le dobândesc în şcoală trebuie să le permită ancorarea în lumea reală.
Transdisciplinaritatea ar putea fi o soluţie pentru rezolvarea măcar parţială a acestor probleme.
„Transdisciplinaritatea priveşte - aşa cum indică prefixul trans - ceea ce se află în acelaşi timp şi între discipline, şi înăuntrul diverselor discipline, şi dincolo de orice disciplină. Finalitatea ei este înțelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoaşterii.” (Vezi Wikipedia)
O abordare interdisciplinară presupune în general anumite preachiziţii, o anumită cultură generală, de aceea eficienţa ei sporeşte pe măsura înaintării în vârstă a elevilor .
Este posibil ca un elev educat într-o paradigmă interdisciplinară să nu achiziţioneze un bagaj deosebit de bogat de cunoștinţe, însă este la fel de adevărat că va şti cum să utilizeze ceea ce a învăţat, va şti unde să caute, ce să întrebe și cu siguranţă nu va intra în panică, nu se va da bătut.
Începând cu anul şcolar 2012-2013, a demarat aplicarea la clasă a cursului opţional transdisciplinar „Învăţare în societatea cunoaşterii”. Pilonii programei pentru acest curs sunt conceptul de transdisciplinaritate şi învăţarea bazată pe proiect.
Rolul profesorului va fi mai mult de dirijare a activității elevilor dar o importanță deosebită o are alegerea, din varietatea metodelor de învăţământ, pe cele considerate cele mai eficiente pentru o anumită activitate didactică.
Una din metodele care se pretează în predarea acestui opţional este metoda proiectului. Învăţarea bazată pe proiect transformă învăţarea într-un fapt relevant pentru elevi, prin stabilirea conexiunii cu lumea din afara şcolii. Această metodă implică de cele mai multe ori o alta şi anume: învăţarea prin colaborare. Atunci când elevii sunt împărţiţi pe grupuri de lucru depind unii de alţii, iar această interdependenţă este întotdeauna pozitivă.
Problematizarea este o altă activitate didactică complexă, ce solicită deopotrivă și elevii și profesorul și se pretează foarte bine în predarea acestui curs. Algoritmizarea, brainstorming-ul, instruirea programată, studiul de caz, simularea pot fi și ele cu succes folosite.
Ca profesor am urmat cursul de formare pentru aplicarea la clasa a acestui opțional şi cu îndoială în suflet, cu puţină teamă totodată, trebuie să recunosc, am început să aplic la clasă acest opţional împreună cu alte patru colege: Chișbora Veronica, Onofreiu Mădălina Pop Rodica și Rauca Margit. Acopeream astfel o arie mare de științe: informatică, fizică, chimie, geografie și biologie. Timpul de pregătire fiind scurt am început cu prima temă din cele 12 stabilite în cadrul proiectului. La început elevii au fost reticenţi, oarecum speriaţi şi ei dar în timp au înţeles cam ce vor avea de făcut, s-au mobilizat şi au trecut la treabă. Am lucrat pe grupe de elevi, fiecare grupă având o anumita temă: cutremurele, vulcanii, tornadele etc. Bineînțeles ca au fost îndrumați și ghidați îndeaproape de profesoare în funcție de tema la care lucrau.
O mare importanţă în documentare a avut-o internetul, dar cum din nefericire (sau poate nu) s-au ivit ceva probleme cu conexiunea la internet în școală am fost nevoiţi să găsim şi alte soluţii. Am decis să ne mutăm activitatea la CDI-ul şcolii şi cred că a fost o idee foarte bună.
În acest fel ne-am amintit cu toții ce importantă este cartea în viața noastră, pentru că din păcate, mai ales pentru noile generații lectura a cam trecut pe locul doi după internet sau chiar mai rău.
Deși la început au fost reticenți în final elevii au reușit să realizeze proiecte deosebite: prezentări PowerPoint, machete (reprezentând un oraș în timpul unui cutremur și un vulcan care erupe), afișe.
Ministerul a organizat și un concurs național de proiecte, câștigătorii beneficiind de un laborator multi-touch.
Am participat si noi la concurs și am reușit să obținem locul opt pe regiunea de Nord-Vest. Tema cu care am participat s-a numit O nouă Terra – O nouă șansă la viață.
Scurtă prezentare:
Resursele naturale ale Pământului au fost fundamentul dezvoltării economice a societății din ultimul secol. Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale şi de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor şi apelor de care dispune o anumită ţară.
Pe măsură ce rezervele de petrol se epuizează, e posibil ca ultima soluție pentru alimentarea omenirii cu energie sa fie cărbunele, în condițiile în care procesul de ardere a cărbunelui pune mari probleme mediului și calității aerului. Rezervele de gaze naturale ale lumii, chiar dacă sunt enorme, sunt finite.
Chiar dacă gazele naturale produc cele mai puține emisii de carbon la o unitate de energie produsă, sunt totuși resurse care duc la crearea de gaze cu efect de seră. Creșterea economică din ultimii 30 de ani a dus și la o creștere fără precedent a cererii de energie. Conservarea resurselor naturale este cea mai importantă problemă a omenirii în domeniul protecției mediului, a mișcării pentru ecologie și pentru Partidele Verzi. Așadar va trebui să găsim împreună noi resurse de energie, resurse mai puțin poluante, regenerabile care să ne ajute să prelungim viața pe Terra.
Soluțiile propuse de noi ar fi: identificarea surselor de poluare și găsirea unor metode de combatere a poluării, protejarea pădurilor și reîmpăduriri, combaterea deșertificării, găsirea de noi surse de energie: energia valurilor, energia solară, energia eoliana.

Concluzii:
Utilizarea calculatorului ca mijloc de predare a unor astfel de lecţii prezintă o serie de avantaje, printre care:
- partea teoretică (definiţii, proprietăţi, teoreme etc.) pot fi prezentate prin intermediul calculatorului (putem crea chiar noi, profesorii astfel de prezentări cu ajutorul aplicaţiei Power Point), dublat de folosirea unor fişe pentru elevi;
- creşte motivaţia învăţării (prin prezenţa calculatorului la ore)
- dezvolta creativitatea
- elevii învață să folosească informațiile dobândite anterior la diverse discipline pentru a obține altele noi, pentru a crea conexiuni pentru a înțelege mai profund anumite probleme
Folosirea pe scară largă a calculatoarelor în procesul instructiv-educativ (lucru care, se pare, urmează şi la noi) are şi o serie de dezavantaje:
- forţează gândirea abstractă, intelectuală;
- favorizează lipsa de disciplină (acesta este exact opusul unuia dintre obiectivele principale ale educaţiei);
- forţează utilizarea unor tipuri de raţionamente de tip maşină;
- limitează formarea unui limbaj corect, limbajul folosit la calculator fiind unul formal, de tip maşină;
- poate provoca serioase dereglări de comportament (Internetul le permite copiilor să intre în contact cu informaţii care nu sunt potrivite vârstei lor);
- stimulează doar sentimentul unei provocări (copiii sunt fascinaţi în lucrul la calculator, de fapt, de elementele grafice care au fost create de către programatori, mai puţin de problema în sine);
În consecință, nu cred că se poate generaliza, există lecţii care pot fi realizate foarte bine cu ajutorul calculatorului. Există însă lecţii la care „creta şi tabla”, „creionul şi hârtia” reprezintă, într-adevăr cea mai bună (poate, singura) soluţie corectă de predare. Cred, totuşi, că 2-3 ore pe lună sau chiar pe semestru realizate cu ajutorul calculatorului au efecte benefice în ceea ce priveşte învăţarea continuă la orice disciplină, mai ales acolo unde metodele tradiţionale nu au avut rezultatul dorit.
Punând în balanța avantajele și dezavantajele acestui opțional noi am ales să continuăm aplicarea lui la clasă. Din păcate concursul, unul din factorii motivanți atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice nu se mai organizează.

Bibliografie:
1. Stanciu, D. Managementul, soluţia eficienţei, Editura MatrixRom 2004
2.Andre de Peretti; ş.a. Tehnici de comunicare, Editura Polirom 2001
3. http://www.wikipedia.ro/
4. http://proiecte.pmu.ro/web/transdisciplinarfse/
Prof. Simona MURGU
Colegiul Tehnic „Grigore Moisil” Bistrița

Spațiul îți arată drumul

În fiecare an, începând din anul 1999, săptămâna 4 – 10 octombrie este marcată ca săptămâna mondială a spațiului cosmic. Evenimentul a crescut în amploare an de an, tot mai multe instituții de cultură din întreaga lume desfășurând activități de cunoaștere a spațiului cosmic pentru publicul larg. Totodată, evenimentul își propune să popularizeze beneficiile aduse omenirii de explorarea și cunoașterea spațiului cosmic.
Săptămâna mondială a spațiului cosmic (World Space Week) de anul acesta are ca temă „Spațiul îți arată drumul”, Space: Guiding Your Way”, și atrage atenția asupra importanței sateliților de navigare GPS (Global Positioning Satellite). Aceștia folosesc unde radio, asemănătoare cu lumina, și pot să transmită informații în timp scurt unui corp mobil de pe sol pentru ca acesta să găsească o locație dorită cu o precizie foarte bună (de câțiva metri).
Primii sateliți de navigație au fost lansați de SUA (GPS) și Rusia (GLONASS) după anul 1970 și aveau scop exclusiv militar. Mai târziu, după anul 1995, aceștia au început să fie folosiți și în scopuri civile cu o bună precizie.
Un satelit GPS expus la Muzeul Spațial din San Diego)
Sistemul american (GPS) are în prezent 32 de sateliți, mai vechi sau mai noi, care au acoperit întreg pământul încă din anul 1995 și a devenit cel mai utilizat sistem de navigare din lume.
Sistemul rusesc (GLONASS) are 24 de sateliți în prezent, acesta având de suferit după dezmembrarea URSS, dar a revenit după 2011 sub administrația Rusiei, de asemenea cu o acoperire globală, fiind o alternativă la sistemul american. A treia generație de sateliți GLONASS, GLONASS K, au un timp de viață estimat la 10 ani și o masă de 750 de kilograme, față de predecesorii lor cu un timp de viață de 7 ani și masa de 1450 de kilograme (GLONASS M).
GLONASS K
În prezent, pentru că SUA nu pune la dispoziția altor țări sistemul propriu cu o precizie foarte bună, Europa și-a dezvoltat propriul sistem și în 2011 a lansat primii patru sateliți GALILEO (GNSS – Global Navigation Satellite System) sub patronajul UE și Agenției Spațiale Europene, ESA, sistemul european fiind construit doar pentru scopuri civile, spre deosebire de cel american, care are scopuri preponderent militare. Proiectul GALILEO va avea 30 de sateliți până în anul 2019. Un satelit are un timp de viață estimat la 12 ani și o masă de 675 Kg. În acest program România își va lansa propriul satelit în 2015, numit IRINA, după numele fetiței care a câștigat premiul I la concursul de desene inițiat de UE, The Galileo Children's Drawing Competition.
Desenul Irinei, România
În mod normal pentru determinarea poziției unui corp în spațiu sunt necesare trei coordonate (dimensiuni), deci trei sateliți. Dar pentru a mări precizia, sistemele de navigație prin satelit folosesc patru sateliți. Pentru a putea fi ghidat prin satelit, corpul (vehicul sau persoană) are nevoie de un receptor, care poate fi un laptop, o tabletă, un smartphone etc. Între receptor și emițător (satelit) semnalul se deplasează cu viteza luminii în vid, 300 000 Km/s. Sateliții de navigație sun plasați pe orbite de medie altitudine deasupra Pământului, la aproximativ 20 000 Km. Spre comparație, Stația Spațială Internațională este la 400 Km deasupra Pământului, iar Telescopul Hubble la 550 de Km, deci pe orbite joase.
Cele mai cunoscute sisteme satelitare și distanțele față de Pământ. (1 milă terestră = 1,6 Km) sunt date în desenul de mai jos.
În prezent Sistemul de navigare prin satelit, Global Navigation Satellite System (GNSS), are numeroase aplicații practice:
- pentru automobile, unde pe un ecran apare harta și informații despre locație, viteză direcție și străzi (vecinătăți);
- pentru avioane, unde sistemul de navigare este conectat la pilotul automat;
- pentru vapoare și nave care se deplasează pe lacuri, mări și oceane din întreaga lume;
- pentru mașinile grele folosite în agricultură pentru suprafețe întinse, unde se afișează harta cu felul terenului și alinierea rândurilor;
- pentru cicliști în cursele cicliste, unde aceștia își pot planifica traseul înainte de plecarea în cursă;
- pentru alpiniști sau simpli pietoni în orașe și sate sau în locuri izolate, pentru a-și determina poziția la un moment dat;
- pentru navele spațiale sistemul GNSS le permite determinarea orbitei cu o precizie mare, andocări (cuplaje) cu alte sisteme satelitare cum ar fi Stația Spațială Internațională sau telescopul Hubble.
- pentru supravegherea unor clădiri sau drumuri în construcție;
- pentru diferite măsurători în geografie, geodezie, geologie, arheologie, seismologie, generând hărți în 3D asupra locurilor cercetate;
- pentru operațiuni de salvare și urgențe medicale;
- pentru previziuni meteorologice;
- pentru rețele de socializare etc.

prof. Elena NĂSTASE,
Școala Gimnazială „Avram Iancu”, Bistrița

Parteneriatul educațional – garant al calității actului instructiv-educativ

Institutul de Științe al Educației din Chișinău având ca invitați de marcă Centrul de Excelență Didactică din cadrul IȘE, Ministerul Educației al Republicii Moldova, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport din Chișinău, Instituția Publică Liceul Teoretic Ștefan cel Mare, Chișinău, Casa Corpului Didactic a județului Bistrița-Năsăud, Romania a organizat un Workshopul Internațional cu genericul Educația globală din perspectiva formării competențelor școlare.
Zilele de 24 și 25 octombrie ac. au fost dedicate promovării actului educațional, abordând aspecte care vizau formarea competențelor școlare, curriculum inter- și transdisciplinar, responsabilitatea celui care învață, specifice pedagogiei contemporane, pedagogiei interactive. Vorbim de fapt de schimbarea de paradigmă ce se produce în societatea postmodernă, de noua abordare a curriculum-ului cu accent pe formarea de competențe și aptitudini, transformarea școlii centrate pe profesor într-o școală centrată pe elev, promovarea metodelor interactive de învățare, cultivarea aptitudinilor creative ale elevilor, crearea unor situații de învățare variate.
Moderatorii acestei mese rotunde au fost Ion Achiri, dr. conf. univ. șef CED IȘE, Serafima Roşcovan, specialist principal-metodist, CED IŞE, Alexandru Ciuvaga, director DRİTS Ungheni, Galina Gheorghiță, șef adjunct DRİTS Ungheni, Loredana Anca Zbînca, directorul Casei Corpului Didactic Bistriţa-Năsăud, prof. drd. filosofie.
Domnul Ion Achiri, dr. conf. univ. șef CED IȘE a început dezbaterea accentuând necesitatea integrării și globalizării educației, a sincronizării între dezvoltarea societății și dezvoltarea educației și reconsiderarea rolului elevului care devine subiect al educației.
De noile dimensiuni și tendințe ale educației globale ne-a vorbit și doamna Serafima Roşcovan, specialist principal-metodist, CED IŞE. Învățarea în profunzime, bazată pe acțiunea și responsabilitatea celui care învață, formarea de competențe, predarea interactivă, utilizarea tehnologiilor informatizate în educație, stimularea gândirii critice sunt doar câteva concepte, idei teoretizate în cadrul întâlnirii.
Subiectele supuse dezbaterii au vizat valorificarea educației globale la disciplinele socio-umane, matematică, biologie, geografie, dar și formarea competențelor în clasele primare. Intervenții în cadrul workshopului au avut și profesorii Liceului Teoretic Ștefan cel Mare, Chișinău care au susținut lecții publice, profesori din alte instituții de învățământ, specialiști din cadrul DRÎTS. directori și inspectori din județul Bistrița-Năsăud Angelo Manea, inspector de specialitate, Claudiu Șular, director Liceul de Muzică Tudor Jarda, Bistrița, Dorina Eugenia Manta, director adjunct Colegiul Național Liviu Rebreanu Bistrița, Daniela Hudrea, director CJRAE, Iuliana Vârtic, profesor metodist CCD BN.
În cele două zile de activități am avut plăcerea să-l cunoaștem și pe directorul Liceului Teoretic Ștefan cel Mare, Chișinău, Axînti Sergiu, care se implică activ în procesul de reformare a învățământului preuniversitar și colaborează foarte bine cu profesorii în vederea realizării procesului educațional. Ne-am convins de lucrul acesta participând la orele publice desfășurate la nivel înalt, în majoritatea claselor, cu participarea unor profesori de excepție, printre care am întâlnit-o și pe doamna învățătoare Vangheli Virginia, pedagogul anului.
În încheiere am asistat la spectacolul oferit de elevii liceului, iar cele două instituții partenere Casa Corpului Didactic a județului Bistrița-Năsăud și Institutul de Științe al Educației au perfectat acordul de colaborare existent, ca și garant al promovării în continuare a proiectelor științifice și a reformelor educaționale.

Director Casa Corpului Didactic Bistrița-Năsăud
Prof. drd. Loredana Anca ZBÎNCA

Reţeaua EDU Moodle România

Acest an şcolar a debutat pentru mine cu o mare bucurie, aceea de a face parte din echipa de manageri ai Reţelei EDU Moodle România, ca Manager pentru învăţământ preşcolar.
Anul şcolar trecut am avut o experienţă deosebită în colaborarea mea pe această platformă. Prin intermediul Conferinţelor EDU Moodle am avut onoarea de a cunoaşte o mare personalitate a învăţământului românesc, pe domnul academician Basarab Nicolescu, preşedintele Centrului Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare din Paris (CIRET), cel care a fundamentat teoretic şi a consacrat conceptul de transdisciplinaritate, în plan internaţional. Formarea mea pe Moodle s-a concretizat cu un curs propriu, pe care îl voi susţine periodic, pe această platformă de e-learning. Activităţile platformei sunt diverse, aici am găsit concursuri şi parteneriate deosebite la care am participat şi am obţinut premii importante.
Reţeaua EDU Moodle România este o comunitate şcolară, care dezvoltă un mediu virtual inovativ şi interactiv şi care promovează un învăţământ de calitate, integrat într-o societate europeană a cunoaşterii! Prin crearea şi susţinerea acestei reţele de învăţământ, vom realiza un pas important în alinierea învăţământului românesc la învăţământul european. Înscrie şi şcoala ta GRATUIT! Ne propunem să conectăm mediul educaţional românesc prin activităţi educaţionale care să asigure interactivitate şi colaborarea şcolilor. Vă provocăm să participaţi şi să vă implicaţi în toate propunerile noastre, dar suntem deschişi să propuneţi şi voi alte activităţi. GRATUIT pentru toate şcolile şi liceele din România şi Republica Moldova.

Veţi găsi în reţea:
Conferinţele Web EDU - Ediţia 2014-2015
- Numai FACEBOOK este reţea de socializare?
- Învaţă-mă să învăţ!
- Marea Unire şi Ziua Naţională a României
- Sărbătorile de iarnă - tradiţii şi obiceiuri la români
- Google, nu doar un motor de căutare!
- Dragostea la români în tradiţii populare
- Citesc cărţi sau e-book?
- Uniunea Europeană – istorie şi prezent
- Florile şi bucuria vieţii – prezentare de fotografii
- Vacanţă în România!
Proiecte 2014-2015
- Clubul utilizatorilor Moodle
- e-Scoala Altfel 2015
- Istoria la Castel
- Conferinţe şi simpozioane
Concursuri 2014-2015, perioada de desfăşurare și coordonatorii:
1. PASIUNEA MEA, FOTOGRAFIA, Octombrie 2014, Aprilie 2015 (Simona Murărescu, Viorel Guţu, Carmen Epure, Georgeta Turcu)
2. MILIONARUL CUNOAŞTERII, Noiembrie 2014, Iunie 2015 (Mihaela Bostan, Lenuţa Rad, Carmen Stan, Eugen Şerban, Carmen Epure)
3. SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR, Decembrie 2014, Martie 2015 (Simona Murărescu, Carmen Stan, Antoneta Oruna, Eugen Şerban)
4. TEZAURUL CULTURAL NAŢIONAL, Decembrie 2014 (Olimpia Gheorghe, Adina Băcean, Carmen Stan, Carmen Epure, Georgeta Turcu)
5. ŞTIINŢA ŞI VIAŢA, Ianuarie 2015 (Adriana Petrovici, Ştefan Poka, Ana Avramescu)
6. E-ISTORIA , Februarie 2015 (Viorel Guţu, Ana Avramescu, Georgeta Turcu)
7. ABECEDARUL ASTRONOMIEI, Martie 2015 (Ana Avramescu, Carmen Stan, Georgeta Turcu)
8. CONTIC, decembrie 2014-aprilie 2015 (Mihaela Bostan, Adeline Luchian)
9. ENIGMELE ISTORIEI, Mai 2015 (Viorel Guţu, Adina Băcean, Ana Avramescu, Georgeta Turcu)

Reţeaua EDU Moodle România urmăreşte creşterea calităţii învăţământului preuniversitar, prin crearea, dezvoltarea şi implementarea unor activităţi şcolare şi extra şcolare. Se pune un accent deosebit pe partea aplicativă, utilizând metode inovative de predare şi învăţare. Prin crearea şi susţinerea acestei reţele de învăţământ, vom realiza un pas important în alinierea învăţământului românesc la învăţământul european şi la realizarea unui schimb de experienţă permanent între instituţiile de învăţământ naţionale şi internaţionale, în mediu virtual. Importanţa activităţilor propuse vor aduce un plus valoare mediului educaţional românesc prin suplinirea lipsei cursurilor, testelor, manualelor, lucrărilor practice, profesori şi elevi putând să realizeze, în mod practic, prin sistemul virtual, toate aplicaţiile prevăzute în programele de învăţământ. Reţeaua EDU Moodle România urmăreşte creşterea calităţii actului educaţional în domeniul învăţământului preuniversitar, prin amploarea activităţilor de proiectare, dezvoltare, creare de scenarii finale, testare, perfecţionare, implementare, formare şi educare, de conştientizare a tinerilor, familiilor lor, a profesorilor asupra importanţei deosebite a educaţiei în anii petrecuţi în şcoală. Reţeaua EDU Moodle România sprijină educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere. REMR va pune la dispoziția BENEFICIARULUI platforma de e-learning Moodle, va include servicii şi aplicaţii educaţionale integrate.
Servicii incluse
- Serviciul Afiliere - BENFICIARUL va primi o plachetă cu numele şi numărul de identificare a şcolii în REMR.
- numescoala.moodle.ro - BENFICIARUL va primi un subdomeniu.moodle.ro.
- Serviciul de personalizare a interfeţei cu însemnele şi culorile instituţiei.
- Serviciul Pachete de lecţii - acces la şabloanele standard ale unui curriculum în formatul Moodle.
- Servciul Publicaţii - revista online, publicare articole, promovare activităţi.
- Serviciul Antiplagiat - verificarea temelor / referatelor / sarcinilor de lucru cu un sistem antiplagiat.
- Serviciul WIRIS - aplicaţie pentru predarea şi evaluarea cunoştinţelor matematice online.
- Serviciul GeoGebra - aplicaţie pentru predarea şi evaluarea cunoştinţelor matematice / geometrie / trigonometrie online.
- Serviciul Clasa virtuală / Webinar / Videoconferinţă - O instanţă de clasă virtuală pentru fiecare şcoală disponibilă 24/24.
- Serviciul Training - sesiuni de training a utilizatorilor (5 profesori / şcoală / an).
- Serviciul Pagina Web - pagina web a şcolii.
- Serviciul Alumni - zona de acces a absolvenţilor şcolii.
- Serviciul Suport - suport tehnic oferit profesorilor în utilizarea platforme Moodle.
- Serviciul Conferinţe - Conf WEB EDU, Conf EDU Moodle Romania, participarea la conferinţele organizare în REMR
- Platforma Moodle întreţinută, actualizată, supravegheată funcţională 24/24.
- Apartenenţa la o reţea educaţională modernă.
- Spaţiu virtual de stocare
- Backup zilnic al datelor
- Confidenţialitatea datelor
Proiect susţinut de SC eLearning & Software SRL, Partener Moodle Autorizat pentru România, susţinător al Comunităţii Moodle din România
Pentru detalii contactaţi-mă pe adresa de email: antoneta.oruna@moodle.ro
Vă aştept pe Reţeaua EDU Moodle România!

Prof. înv. preşc. Antoneta Anica ORUNA

Dinamica educaţiei integrate

Un loc aparte în educaţia modernă, contemporană îl ocupă educaţia integrată nu sub forma unui proces impus de terţi factori sau sub aspect propagandistic ci ca act responsabil asumat, ca proces de normalizare a vieţii persoanelor aflate în dificultate, inclusive din acest punct de vedere. Aflându-ne pe câmpul de acţiune al psihopedagogiei speciale la limita stării de normal şi patologic, ideea educaţiei integrate a apărut aşadar ca o reacţie firească a societăţii la obligaţia acesteia de a asigura cadrul necesar şi condiţiile impuse de specificul educaţiei persoanelor cu cerinţe educative speciale. Evoluţia managementului instituţiilor şcolare spre aplicarea practicilor educaţiei integrate, impune transformări radicale în înţelegerea schimbărilor care vor avea loc în şcoală.
Aplicarea principiilor educaţiei integrate nu exclude conceptul de educaţie specială, educaţia integrată fiind tot o formă de educaţie specială care se desfăşoară în alte condiţii decât cele existente în şcoală. Educaţia integrată încercă să înlăture percepţia asupra şcolilor speciale, generalizarea educaţiei integrate în şcolile de masă fiind precedate de aplicarea unor programe şi proiecte pilot pentru evaluarea gradului de acceptare a acestei practici de către personalul şcolii, familiile elevilor din şcoală şi resursele existente la nivelul şcolii/ comunităţii. Cu alte cuvinte educaţia integrată oferă un spaţiu deschis tuturor categoriilor de elevi, şcoala intensificând încă odată mai mult rolul de instituţie publică de formare şi socializare a personalităţii umane astfel încât să răspundă tuturor cerinţelor fiecărui elev în parte funcţie de posibilităţi şi de interesele sale fără a îngrădi dreptul la acces a tuturor persoanelor la oferta şcolii. Se urmăreşte ca toţi elevii să atingă standarde minime de performanţă prevăzute în programele obişnuite, iar în cazul copiilor cu potenţialităţi mai reduse, accentul mutându-se şi pe standarde de performare în plan cognitiv, de socializare, la un nivel minim care se poate atinge, funcţie de posibilităţi. O poziţie complementară este aceea a curriculumului integrat, la problematica acestuia, la elaborarea lui diferenţiată care, alături de o fişă de monitorizare şi programul de intervenţie personalizat pot susţine moduri şi nivele de achiziţie, organizare, reţinere, control, progres în cunoaştere. Există posibilitatea de a crea punţi în plan cognitiv care să aşeze într-o relaţie optimă diferenţele cognitive şi posibilităţile reale ale individului de însuşire a cunoştinţelor. Plecând de la aceste realităţi s-au propus unele modalităţi de instruire diferenţiată prin acţiuni de reorganizare a activităţii didactice, altfel spus prin cerinţele de educaţie specială se confirmă solicitarea abordării actului educaţional de pe poziţia beneficiarului educaţiei adică al elevului şi nu din poziţia profesorului sau a educatorului care îşi desfăşoară activitatea instructiv-educativă în condiţiile unei clase omogene sau pseudo-omogene de elevi.
Termenul de cerinţe educative speciale este utilizat în psihopedagogia specială unde desemnează abordări diferenţiate şi de specialitate a elevilor cu dizabilităţi care, se asociază inclusiv cu integrarea şcolară, profesională, socială, societală şi cu un curriculum adecvat.
Spunem că educaţia integrată deţine un dinamism specific în condiţiile în care susţine integrarea din toate punctele de vedere a elevului cu dizabilităţi, adică o normalizare, o asigurare a unor condiţii de existenţă corespunzătoare pentru persoanele cu cerinţe educative speciale, o implicare sub aspect practic funcţional (fizic, funcţional, social, societal) dar şi din punct de vedere al acceptării din partea societăţii. Educaţia integrată încorporează principii de învăţământ, o terminologie specifică – curriculum adaptat, curriculum diferenţiat, plan de servicii personalizat, program de intervenţie personalizat, cadru didactic itinerant/ de sprijin, cadru didactic tutore, şcoală integratoare, clasă incluzivă, un nou plan de acţiune implicând resurse umane şi financiare, şcoală centru de resursă, un nou tip de educare bazat pe non-discriminare, pe formare de competenţe utile pentru viaţă, normalitate, proiectare-implementare de proiecte educaţionale care au în atenţie marea diversitate a caracteristicilor şi trebuinţelor copiilor incluşi în procesul educaţional, aspecte ale unui curriculum proiectat în educaţia integrată.

Bibliografie:
1. Gherghuţ, A. Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrată. Iaşi, Editura Polirom, 2001.
2. Manual de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale. Ediţia a patra revizuită. DSM-IV-TR. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România. Bucureşti, 2003.

Psih. Gabriel MURESAN-CHIRA