miercuri, 19 iunie 2013

Iunie 2013

Îți trimiți copilul la școală, dar colegii lui vor fi cei care îl educă. (Ralph Waldo Emerson)

ACCENTE
Manualul digital sau iluzia înnoirii

Pe agenda educaţiei naţionale apare o nouă provocare – manualul digital. Acesta vine cu încărcătura aşteptărilor din educaţie, a necesităţii de a înregistra reforme şi progrese. E un lucru nou, tentant, pe care îl abordăm însă, de la bun început, în veşnicul stil autohton, în cheia provizoratului. Manualul digital aduce iluzia înnoirii, a câştigurilor postdecembriste şi postmoderniste, poate oferi un anume suflu discursului politic cu referire la educaţie... Tot atât de bine poate deveni repede o găselniţă – dacă nu a şi devenit aşa ceva – menită să mai uşureze ghiozdanele elevilor sau, cu mai mari rosturi (personale), buzunarele contribuabililor.

Schimbare iminentă

„Povestea” manualului digital trebuie înscrisă însă în condiţia cărţi ca purtător de informaţie (de orice natură ar fi aceasta). E vorba de cartea obiect, formată din foi de hârtie tipărite. Ea se află într-un impas. Deocamdată este vorba de un impas insuficient teoretizat sau problematizat. Impasul se dezvoltă prin raportarea cărţii la lumea digitală – internet, telefon mobil, tabletă... „Mijloacele” de informare/ comunicare digitale îndepărtează lumea de carte, mai ales pe tineri. Aceasta este impresia. Schimbarea e însă iminentă, chiar necesară, vine peste noi chiar dacă ne-am împotrivi. E vorba însă de schimbarea unei percepţii îndreptate în mai multe direcţii. Peste toate astea, „tableta”, oricum s-ar numi sau ar fi concepută/construită aceasta, este un „mijloc tehnic” incomplet, mereu perfectibil. Aplicarea şi dezvoltarea ei atrage sau antrenează procese care trebuie, cel puţin, să o urmeze, dacă nu să o preconizeze. În educaţie, în procesul predării-învăţării, tableta aşteaptă o proiectare care trebuie să o cuprindă, nu să o definească drept o simplă... unealtă. Formarea profesorilor e o altă problemă.
Manualul digital este, desigur, binevenit în procesul educației. El este mai întâi expresia evoluției tehnologiilor. Ține pasul cu progresul tehnologic, cu evoluția unor științe.
Dar ce facem cu procesul în care îl angajăm pe elev? Cum în angajăm pe acesta în propria formare? Avem proiectarea acestui demers pusă la punct?
Se pune întrebarea: cum treci spre această „alternativă” câtă vreme nu ai rezolvat problema „manualelor alternative”, care îşi aşteaptă îmbunătăţirile an de an, fără să le vadă. Toată lumea conchide că „alternativele” sunt imperfecte, că nu-i mare lucru să le consideri pe multe nişte „făcături” menite să aducă în primul rând beneficii financiare, să mângâie niște orgolii... Şi atunci mai poţi crede că manualul digital va seconda manualul clasic, că între cele două va exista o „coabitare”? Cum va continua aceasta, câtă vreme „alternativele” n-au avut norocul să se împlinească? Pe ce bază, pe ce experienţă (verificată) mai construieşti noul manual? S-ar putea întâmpla ca acesta să nu fie decât o palidă oglindă a primului. Cine mi-l mai certifică? Cine mă mai scoate din încurcătură? O simplă copiere a manualului clasic nu ne duce nicăieri.

Până unde mergem cu inovația?

Este totuși exclus ca manualul digital să semene cu manualul clasic. Întrebarea este până unde ne propunem să mergem cu „diferențierea”, în fond cu inovația? Epoca digitală este foarte generoasă cu facilitățile care ar putea să ne captiveze. Putem merge și în această direcție foarte departe. Poate însă școala să țină pasul, prin sistemul ei, cu facilități ce îi pot veni mereu în ajutor, atâta vreme cât școala este „captiva” unui sistem care nu are cum să dezvolte o flexibilitate absolută? Pentru reglarea unui dinamism moderat și eficient al sistemului de învățământ este nevoie de ”suportul” unui eșafodaj pe care educația actuală – așa cum se prezintă ea în momentul de față – nu prea are cum să-l înalțe.
Manualul digital, așa cum ni l-am putea imagina într-un scenariu SF, este chemat să schimbe – în forță – didactica disciplinelor, activitatea de predare-învățare, raportul profesor-elev, finanțarea învățământului... Problema este că acesta nu poate funcționa fără operarea unor schimbări înainte de... implementarea lui. Iar aceste schimbări nu se întrevăd la orizontul învățământului autohton, câtă vreme, de peste douăzeci de ani, reforma sistemului n-a apărut în fața noastră decât sub... forma unui inamic fantomatic, menit să ne sfâșie iluziile.
Nu e vorba de a te conforma aplicării unei simple inovații, ci de a regândi curriculumul, de a opera o reconstrucție curriculară. Unde ne aflăm pe această cale, nu, oh nu ca... înaintare, ci pur și simplu ca exercițiu, ca experiență? Ce am „experimentat” până acum, cu ce rezultat?

Se repetă disfuncții generate de implementarea reformei

Acum, când vine vorba de un nou manual, este pusă la îndoială pregătirea profesorilor pentru o asemenea „implementare”, cât și motivația sau capacitatea în sine ale acestora de a face față provocării. Se repetă situația generată de implementarea reformei: profesorii erau priviți ca deținători ai unor mentalități revolute, iar când s-a luat la cunoștință de prezența tinerilor, s-a observat că aceștia n-ar fi prea bine pregătiți pentru cariera didactică, așa cum era aceasta definită de „promotorii” reformei. O reformă care, prin felul cum a fost pusă în practică și prin rezultate, și-a trădat promotorii!
În ceea ce-i privește pe profesori, îi vom mobiliza în acceptarea și utilizarea noului manual în măsura în care vom putea face o distincție între utilizarea tabletei și proiectarea specifică a activităților care „implică” tableta. Nu va fi greu să-i învățăm pe profesori, pe majoritatea acestora să „acceseze” tableta și chiar să o iubească, să o... manevreze. Problema este să-i pregătești și să-i determini să antreneze în proiectare, în mod real, toate facilitățile oferite de tabletă. Însă ce folos de tabletă dacă nu poți realiza conexiuni, dacă n-ai toate mijloacele cu ajutorul cărora să predai și să înveți interactiv în clasă sau acasă?

Profesionalism sau improvizație?

Problemele de ordin tehnic, strict „tehnologice” nu sunt greu de surmontat. Pregătirea (sau obișnuirea) profesorilor și a elevilor cu un astfel de instrument de învățare nu cred că trebuie să îngrijoreze.
Îngrijorătoare ar putea fi trei aspecte, între altele: calitatea manualului, motivația financiară a implementării lui și, poate, costurile de „întreținere” a proiectului. Graba de a promova un asemenea manual ar putea repeta experiența introducerii manualelor alternative. Și atunci lucrurile au fost făcute în grabă, fără o analiză temeinică a alternativelor și formulelor de realizare, fără o dezbatere publică (în lumea cadrelor didactice) reală. Au rezultat niște „tipărituri” continuu discutabile. În cazul manualului digital, trebuie să observăm că elaborarea lui presupune mai multă expertiză și profesionalism, o activitate complexă, chiar mai mult timp afectat activității. Ar fi păcat să fie finanțată o caricatură de manual.
În ceea ce privește lansarea unui asemenea produs pe piața manualelor, am putea dibui o anumită grabă motivată financiar. Nu e vorba, acum, de discutarea unui... experiment. E vorba de chiar stabilirea unui calendar de... implementare. Faptul că „baronii” manualelor alternative s-au... sesizat trimite cu gândul la anumite motivații financiare care ar antrena subiectul. Dacă punem interesele „materiale” (poate personale, adică ale câtorva persoane – e o supoziție) înaintea acțiunii pedagogice propriu-zise, atunci lucrurile sunt ratate din start. Bani se pot câștiga oricând dintr-o asemenea afacere. Capitalismul sălbatic (care mai funcționează la noi) este interesat să-i câștige cât mai repede și cu orice preț.
Manualul digital este o tehnologie scumpă și în continuă schimbare. O „tehnologie” gândită în această perioadă să secondeze manualul clasic. În situația economico-financiară în care se află țara (și educația), este oare realistă susținerea unui asemenea idei? Sau s-ar putea ca alte domenii ale educației (cu probleme prioritare) să fie neglijate de dragul manualelor electronice.

Starea de provizorat continuă

Noul vine peste noi. Trebuie să-l acceptăm. Dar nu trebuie să-l preluăm oricum. În situația în care reforma din învățământ a înregistrat mai multe eșecuri iar sistemul încă nu este coerent, implementarea manualului digital riscă să nu se ridice la nivelul așteptărilor. Nu e vorba că un asemenea manual nu a fost (încă) introdus în alte țări, după cum se vorbește. Am putea avea și noi o inițiativă bună. Numai că rostul inițiativelor din învățământul nostru e greu de ghicit. Se cam întâmplă să plătim – ca oameni ai școlii – prea mult (bani și trudă) pentru prea puțin. Starea de provizorat continuă.

Olimpiu NUȘFELEAN


FOTOEVENIMENT
Deschiderea Congresului Educației, ediția a II-a, la Palatul Național al Copiilor București.


Inspectori și directori bistrițeni prezenți la Congresului Educaţiei

În perioada 14-15 iunie 2013, la Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti a avut loc cea de a doua ediţie a Congresului Educaţiei, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Bistriţa a fost reprezentată de Inspectorul Şcolar General Camelia Tabără, Directorul Casei Corpului Didactic Loredana Anca Zbînca, Directorul CJRAE Daniela Hudrea, Inspectorii şcolari de specialitate Smaranda Florean şi Balazs Denes. La aceasta întrunire au participat şi reprezentanţi ai sistemelor de educaţie din Europa şi personalităţi din lumea educaţiei româneşti.
Evenimentul a fost organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) în colaborare cu Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (DGEITPV), Direcţia Generală Învăţământ Superior (DGIS), Direcţia Generală Relaţii Internaţionale şi Europene, Direcţia Formare Continuă, Cabinet Secretar de Stat pentru Învăţământ în Limbile Minorităţilor Naţionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), Unitatea de Analiza, Programare si Coordonare Proiecte Europene (UAPCPE), organism al MEN, inspectoratele școlare judeţene şi instituţiile de învăţământ superior din România.
De ce acest congres? De ce acum? De ce în acest format? Ce este educaţia? Ce importanţă îi acordăm? au fost câteva dintre întrebările pe care Remus Pricopie, Ministrul Educaţiei Naţionale, le-a adresat în deschiderea Congresului. Discursul său a fost urmat apoi de Mihnea Cosmin Costoiu, Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Liviu Maior, fost Ministru al Educaţiei în perioada 1992-1996, Ecaterina Andronescu, Preşedinte Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Senatul României, Ionel Haiduc, Preşedinte Academia Română, Angel Tilvar, Preşedinte Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Camera Deputaţilor, Reijo Aholainer, Consilier în educaţie, Ministerul Educaţiei şi Culturii, Finlanda.
Au fost dezbătute diverse teme educaţionale, cele mai importante fiind cele despre învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, dezvoltarea profesională şi evoluţie în cariera didactică, formarea continuă, cercetarea, egalitatea de şanse sau învăţământul superior românesc în context european.
Cred că cel mai interesant proiect prezentat a fost „Clasa viitorului”, unde au fost expuse echipamente digitale, special concepute pentru elevi şi profesori, table interactive şi manuale digitale, toate conectate la Internet. Intel Corporation împreună cu Guvernul României au semnat un protocol de colaborare, prin care se creează cadrul pentru dezvoltarea unui program de învăţământ 1:1 (un copil – un calculator; un profesor – un calculator) în şcolile din ţară, până în 2015. Intel intenţionând să ofere sprijin de specialitate Guvernului în a evalua, concepe şi implementa instrumente educaţionale specifice secolului XXI, constând în echipamente hardware şi software dedicate.
Fiecare elev şi fiecare profesor din România vor deţine, din 2015, câte un calculator, prin intermediul acestui program iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Ministerul pentru Societatea Informaţională, în colaborare cu Intel Corporation. În plus, în cadrul programului, profesorii români vor învăţa cum să integreze tehnologia în lecţii.
La final Remus Pricopie declara că interesul pe care Congresul l-a suscitat în sistem este de fapt interesul pentru educaţie, care trebuie să se construiască pe o fundaţie de normalitate. Trebuie să se asigure o componentă legislativă, să fim predictibili, transparenţi, să identificăm resursele specifice pentru educaţie, să avem calitate și să corelăm politicile publice pe diferite paliere.
MEN a dorit un cadru deschis dialogului, o platformă de dezbatere pentru oamenii şcolii şi pentru toţi aceia care sunt preocupaţi de bunul mers al educaţiei. Potrivit unui comunicat, MEN a dorit să creeze o agora a sistemului de învăţământ românesc, unde să fie expusă şi discutată agenda publică a tuturor sectoarelor din educaţie.

Prof. drd. Loredana Anca ZBÎNCA,
Director Casa Corpului Didactic


Echipa Comenius „Eco-tour 2.0” în Spania

În săptămâna 8-13 aprilie a.c. a avut loc la Mijas, în Spania, a cincea întâlnire din cadrul proiectului multilateral Comenius „Eco-tour 2.0”, realizat de Palatul Copiilor Bistriţa împreună cu opt instituţii de învăţământ din Olanda, Spania, Polonia, Italia, Turcia, Slovacia, Grecia şi Finlanda, la care au participat 30 profesori şi 48 de elevi din şcolile partenere. Palatul Copiilor Bistriţa a fost reprezentat de profesorii Sever Şuteu, directorul instituţiei, Teodor Puşcas şi Iulia Istrate (coordonatorul proiectului Comenius Multilateral „Eco-tour 2.0”) şi elevii Răzvan Ştefan Dologa, Cristina Livia Scurtu, Bianca Alexandra Folfa şi Ionuţ Emilian Chiforescu.
Întâlnirea a avut ca obiective:
- Conştientizarea tuturor factorilor implicaţi în educaţie (cadre didactice, părinţi, comunitatea locală, mass media) de necesitatea realizării unui spaţiu care să permită dezvoltarea armonioasă a copiilor sub toate aspectele.
- Formarea conştiinţei şi comportamentului ecologic al elevilor.
- Formarea competenţelor de voluntariat, de comunicare şi cooperare în grup, la elevi, în scopul implicării în problemele comunităţii.
- Stimularea potenţialului şi sensibilităţii artistice a elevilor.
- Promovarea ecoturismului ca mijloc de educaţie şi odihnă activă, cu abordarea aspectelor legate de biologie, chimie, istorie, etnografie şi folclor, ecologie, sport pentru sănătate;
- Formarea şi exersarea deprinderilor de îngrijire, protejare şi ocrotire a mediului înconjurător pentru educarea atitudinii pozitive faţă de acesta.
- Îmbunătăţirea abilităţilor de utilizarea TIC (tehnologia informaţiei), atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.
- Stabilirea produselor finale comune.
- Pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice, economice şi sociale cu privire la mediu.
Pe parcursul întâlnirii din Spania, echipa din Bistriţa a desfăşurat activităţi ce au vizat educaţia ecologică şi integrarea europeană, gazdă fiindu-le şcoala IES TORRE ALMENARA din oraşul Mijas, care îşi desfăşoară activitatea într-o clădire nouă, cu dotări tehnologice moderne. Aici, elevii din ţările partenere în proiect au aflat despre sistemul de învăţământ din Spania, preocupările lor de a avea o educaţie de calitate şi de a integra pregătirea profesională a elevilor, în conformitate cu cerinţele actuale ale economiei mondiale.
Au fost desfăşurate următoarele activități:
- Realizarea unor materiale multimedia - film tematic (ecoshow), cu privire la activităţile de protejare a mediului înconjurător şi activităţile derulate în cadrul proiectului Comenius. Profesorii coordonatori din fiecare ţară, autori ai scenariilor, au regizat filmările, iar elevii, au interpretat ca actori. Rolurile de protagonişti în filmele ecologice au fost un stimul pentru formarea comportamentului ecologic prietenos cu mediul şi pentru asumarea responsabilităţii tuturor privind protejarea naturii;
- Elevii au participat la activităţi sportive, desfăşurate atât în cadrul instituţiei de învăţământ gazdă, cât şi pe plajă;
- Petrecerea costumelor realizate din material reciclabile;
- Ziua interculturală – Aflarea unor metode creative pentru depăşirea barierelor în comunicarea interculturală;
- Delegaţiile au participat la întâlniri pe teme ecologice în cadrul primăriei din Mijas şi la Inspectoratul şcolar din Malaga cu reprezentanţi ai oficialităţilor locale (primarul şi responsabilii pe proiecte şi educaţie ecologică);
- Vizitarea obiectivelor turistice din zona Muzeul miniaturilor din Mijas, sanctuarul Virgen de la Peña şi complexul format din biserica Parroquial de la Inmaculada Conception, Muzeul Picasso din Malaga, Teatrul Roman, Plaza de Toros, Paseo del Parque, Palatul Episcopal, Nuestra Señora de la Victoria, Castelul Alcazaba, Biserica Santo Cristo de la Salud, Castelul Gibralfaro.
Proiectul „Eco-tour 2.0” este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului Sectorial Comenius – Lifelong Learning Programme.

Prof. Iulia ISTRATE
Palatul Copiilor Bistriţa


Concursul naţional Lectura ca abilitate de viaţă – o marcă de plus valoare pentru învăţământul bistriţean

În perioada 6-9 iunie 2013 s-a desfăşurat la Bistriţa prima ediţie a Concursului naţional Lectura ca abilitate de viaţă. Ideea concursului a pornit în urma derulării unui proiect iniţiat de Ministerul Educaţiei (MECTS) şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC): „Metode inovative în formarea personalului didactic pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale elevilor”. Implementat între anii 2008 – 2011 şi coordonat de inspectorul general MEN, Anca-Denisa Petrache, proiectul a avut ca obiectiv modernizarea sistemul de educaţie şi formare iniţială şi continuă prin îmbunătăţirea formării personalului didactic din învăţământul preuniversitar.
Datorită unei receptări pozitive din partea cadrelor didactice, la finalul proiectului, a fost generat cursul opţional Lectura și abilitățile de viață, cu programă elaborată sub coordonarea profesoarei Monica Halaszi de la Colegiul Național ”Liviu Rebreanu” Bistrița și aprobată de Ministerul Educației. Şi de aici… încă un pas şi cei implicaţi în proiect au considerat oportună lansarea unui concurs naţional, finanţat de Ministerul Educaţiei Naţionale, care să-şi propună, conform Regulamentului specific, „încurajarea abordării de către elevi a lecturii ca abilitate de viaţă, prin intermediul textului ficţional şi nonficţional”. O lectură care presupune nu doar o dimensiune de înţelegere a textului, ci şi o latură reflexivă, de interiorizare a mesajului, de luare a unor decizii vizavi de text, de personaje, de acţiuni, o lectură care să formeze atitudini.
Concursul s-a adresat elevilor de gimnaziu şi de liceu, capabili să folosească lectura în vederea dezvoltării personale şi s-a desfăşurat pe patru niveluri de vârstă (Nivelul 1 – clasele a V-a şi a VI-a; Nivelul 2 – clasele a VII-a şi a VIII-a; Nivelul 3 – clasele a IX-a şi a X-a; Nivelul 4 – clasele a XI-a şi a XII-a).
Participanţii la concurs au apreciat atât ineditul subiectelor – text ficţional, nonficţional şi multimodal (text şi imagine) – cât şi structura probelor (probă scrisă, urmată, pentru cei care s-au calificat, de o prezentare, pentru elevii de gimnaziu sau de o dezbatere de tip Karl Popper, pentru elevii de liceu). Subiectele pentru proba scrisă au fost concepute pornind de la modelul testelor internaționale (PIRLS și PISA) și au vizat capacitatea elevilor de a localiza și de a extrage informațiile vehiculate de text, de a înțelege sensul global al acestuia (fie text ficțional, nonficțional sau multimodal), de a dezvolta inferențe, de a reflecta asupra mesajului pe care îl transmite.
Organizarea primei etape naţionale a concursului a revenit Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bistriţa-Năsăud şi a implicat o consistentă desfăşurare de forţe, sub coordonarea inspectorului de specialitate pentru limba şi literatura română, Ramona Salak. Concursul s-a bucurat de însemne grafice personalizate foarte reuşite. Logo-ul şi afişul au fost realizate de artistul plastic Paul Târziu.
Cei 167 de elevi participanţi, din 39 de judeţe şi din municipiul Bucureşti, alături de profesorii însoţitori, au fost cazaţi la Colegiul Tehnic Infoel Bistriţa şi la Liceul cu Program Sportiv Bistriţa. Probele de concurs s-au desfăşurat la Colegiul Naţional Liviu Rebreanu Bistriţa, iar activităţile cultural-recreative au fost organizate la Biblioteca Judeţeană şi la Sinagoga Bistriţa. Comisia Centrală, formată din 28 de evaluatori din ţară, a fost coordonată de inspectorii generali pentru limba şi literatura română ai MEN, Anca-Denisa Petrache şi Mina-Maria Rusu. La deschiderea festivă, organizată la Sinagogă, a participat Ministrul Secretar de Stat pentru Învăţământul Preuniversitar, Vasilica Ştefania Duminică, alături de oficialităţi locale.
Încă de la sosirea la Bistriţa, participanţii au fost întâmpinaţi de un grup de elevi de la Colegiul Naţional Andrei Mureşanu, realizatori ai revistei concursului, îndrumaţi de prof. Aurelia Hîruţa, care au ţinut o evidenţă a evenimentelor pe tot parcursul derulării lor. Dincolo de fotografii, de mici articole scrise „la cald”, copiii au socializat cu colegii lor din ţară, i-au susţinut atunci când aveau emoţii şi s-au bucurat împreună de momentele organizate pentru ei, cu participarea actriţei Ada Milea şi a scriitorilor Dan Coman şi Olimpiu Nuşfelean.
Concursul are, de asemenea, un site, www.lav2013.cnlr.ro, realizat de elevi ai Colegiului Naţional Liviu Rebreanu, îndrumaţi de prof. Ciprian Mureşan.
Concursul s-a încheiat frumos, au fost acordate premii şi menţiuni, din partea MEN, care au constat în diplome şi bani, iar din partea ISJ BN, a Editurii Charmides, a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi a Editurii Nomina au fost acordate premii speciale constând în cărţi şi diplome. Au mai fost oferite cărţi pentru premii şi de către Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud. De asemenea, a fost acordată ca premiu şi o tabără culturală Bookland.
Ecourile pozitive, despărţirile frumoase, mulţumirile oaspeţilor, fie ei elevi sau profesori, postările pe Facebook au dat o notă favorabilă organizatorilor.
Dacă profesionalismul Monicăi Halaszi a adus un debut de onoare al acestui concurs la Bistriţa, profesoara Ramona Salak a avut de dat un examen important în calitate de inspector, examen pe care l-a trecut cu succes.
Începând din anul şcolar viitor, concursul Lectura ca abilitate de viaţă va avea şi etapă internaţională. Etapa naţională este revendicată, ca locaţie de desfăşurare, de judeţul nostru.

Prof. Simona KONRADI
Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud


Apariții editoriale
„Gânduri ale elevilor din Nimigea”

Motto:
„Ca şi bulgărele de zăpadă, copilul poartă cu sine şi din pulberea drumului pe care îl străbate. De aceea este necesar să veghem asupra influenţelor ce se exercită asupra lui, dar şi să-l învăţăm curajul şi responsabilitatea de a zbura într-o zi. Pentru aceasta este nevoie de ştiinţă, răbdare şi optimism. Dar, mai presus de toate, este nevoie de iubire, de foarte multă iubire. Căci, indiferent de calităţile şi defectele sale, un copil este întotdeauna un cer, adică o perspectivă pe care nu avem voie să o ratăm.”
Anca Munteanu, Psihologia copilului şi adolescentului

Pentru a nu rata aceste „perspective” şi „ceruri”, de care vorbește Anca Munteanu, noi, profesorii, putem încuraja potenţialul creator al elevilor noştri. Redactarea unor compuneri cere un efort care înseamnă asimilarea cărţilor citite, trecerea lor prin mintea şi sufletul copilului cititor. Consider că aceste compuneri sunt o valorizare a lecturii propuse în clasă, sprijinind o bună comunicare cu ceilalţi şi validează integrarea în societate şi armonizarea vieţii noastre afective. Prin aceste exerciţii avem puterea de a ne depăşi şi de a multiplica în mod creator modurile noastre de existentă. Atribuind semnificaţie vieţii noastre vom deschide poarta acelei închisori care este teama, ne vom elibera de complexe, prejudecăţi şi angoase. Compunerile îi ajută pe copii să exploreze forţe lingvistice proprii, să depună un efort intelectual pentru a găsi cele mai potrivite forme de exprimare, contribuind în cele din urmă la construcţia eu-lui propriu. Consider că satisfacţiile imaginarului elimină limitările sărăciei, ale eşecului şi, mai ales, ale suferinţei şi frustrării. Prin scris depăşim orice fel de constrângeri: materiale, psihice sau mentale.
Profesând trei ani consecutiv la Şcoala Gimnazială Nimigea de Jos am propus elevilor redactarea unor compuneri pe diferite teme, cu început sau sfârşit dat, pornind de la o idee, un scurt fragment, proverb sau chiar de la o imagine, respectiv şir de imagini. Am fost impresionată să constat dezvoltarea exprimării lor scrise şi orale, evoluţia surprinzătoare a elevilor mei, capacitatea de a face conexiuni între orele de literatură, gramatică, precum şi înglobarea spontană a cunoştinţelor dobândite la alte discipline de învăţământ.
Cultivarea exprimării nu este posibilă fără compuneri, fără aceste activităţi creatoare care solicită contribuţii personale din partea elevilor, în funcţie de particularităţile vârstei şi de pregătirea lor. Creaţia îi permite elevului să experimenteze anumite sentimente, să trăiască stări afective, să ia atitudini în legătură cu întâmplări şi perso­naje, să se exprime, să problema­tizeze şi să interiorizeze lumea în care trăieşte. La educarea creativităţii sunt importante, deopotrivă, metodele, relaţia profesor-elevi (de cooperare), atitudinea adultului faţă de elev (deschisă şi receptivă faţă de copil şi de valorile creativităţii sale) şi atmosfera pe care cadrul didactic o instaurează în clasă.
Simţul critic, neîncrederea în sine, teama de ridicol, confor­mismul sunt barierele cele mai frecvente ale creativităţii, pe când cutezanţa şi încrederea în forţele proprii o cultivă. Dascălul ar trebui să fie o persoană înalt creativă, pentru a sprijini elevii pe care îi îndrumă să-şi identifice şi să-şi utilizeze propriile resurse creative în demersul învăţării.
Toate aceste exerciţii de creativitate ne provoacă să nu ne uităm menirea atât de bine surprinsă de Constantin Noica: „Nu uita că Dumnezeu te-a trimis pe lume să-L înlocuieşti: să dai sensuri lumii acesteia, să creezi, să duci începutul Său înainte”.

Prof. coordonator Maria GONDA
Clubul Copiilor Năsăud


Impresii de lectură

Cât de natural este pentru un copil să ia în stăpânire lumea prin cuvinte? Să o transforme în text? Am parcurs cu plăcere compunerile scrise de elevii de la Şcoala Gimnazială din Nimigea de Jos. Citindu-le, mi-am adus aminte de momentele de intensă concentrare din vremea când deprindeam eu însămi acest efort mental, acest du-te-vino între realitate şi text. Am avut sentimentul că intru într-un univers în care cuvintele devin instrumente de explorare a lumii, câştigând în acest fel în savoare şi prospeţime. Un univers în care micii autori se plimbă firesc între concret şi imaginaţie, „trecând portalul”, cum zic ficţiunile contemporane, fără ca adulţii „să bănuiască ceva”.
Textele (descrieri, poezii, basme) dau dovadă de virtuozitate jucăuşă. Naivitatea e vecină cu înţelepciunea, dar şi cu clişeele sfătoase împrumutate din limba adulţilor. Se simt uneori cuvintele recent învăţate, reinvestite cu satisfacţie într-o propoziţie. Atunci ele se înşiră ca nişte mărgele a căror principală calitate e strălucirea; ele nu trimit la ceva concret, ci la alte construcţii textuale, la o lume ideală cu anotimpuri minunate şi dimineţi paradisiace pentru descrierea cărora epitetele abundă. Alteori, referinţa la o lume familiară e directă şi savuroasă: de exemplu, câinele cufundat într-un somn matinal înainte de a lătra la sătenii care se îndreaptă spre biserică. Apar şi propuneri specifice legate de cotidianul micilor autori: o „doină” pentru părinţii plecaţi la muncă în străinătate, de exemplu.
Exerciţiul de scriere este cu atât mai important cu cât el aduce pe un teren de reflecţie comun elevi de limbi materne diferite, română şi maghiară. Prospeţimea şi temeritatea lingvistică sunt egal distribuite, semn că limba nu este o frontieră, ci un vector de înţelegere a lumii, în scrierile realizate sub coordonarea entuziastă a profesoarei Maria Rus-Gonda, limba română devine o fereastră înspre şi dinspre lumea copilăriei, cadrul unui joc intelectual împărtăşit şi al unei reuşite colective.

Prof. dr. Monica SALVAN


La Nimigea – trandafiri de cuvinte!

Antologia creativă Gânduri ale elevilor din Nimigea, apărută la editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2013, sub coordonarea doamnei profesor Gonda Maria, s-a lansat marţi, 11 iunie a.c., la Biblioteca Comunală din localitatea Nimigea de Jos, cu sprijinul dnei bibliotecare Sârb Daniela, moderatorul evenimentului. La activitate au participat: din judeţ, ca invitat special – părintele-poet Ioan Pintea, director al Bibliotecii Judeţene BN, doamna profesor Dorina Buia, director al Clubului Copiilor Năsăud şi prof. Ionela-Silvia Nuşfelean de la Palatul Copiilor Bistriţa. Din localitate, elevii – autori de carte şi nu numai, cadre didactice/ intelectuali ai comunei: dl director Szasz Teodor, prof. Dan Aurelia, prof. Purcea Anamaria, prof. Szekely Monica, prof. Şimon Eva, prof. Ţărmure Alexandrina, prof. Szabo Erika, bibliotecar Ţîmbulea Adriana, consilieri locali: Sîrbu Dorel, Salvan Floarea, Kertesz Melinda, doamna doctor Marţian Mariana etc.
În preambul, parafrazându-l pe Napoleon, potrivit căruia “orice soldat are în raniţa sa bastonul de mareşal”, îndrumătoarea cărţii, prof. Maria Gonda, a împărtăşit faptul că această antologie s-a născut din credinţa pedagogică că orice elev poate deveni un poet sau romancier al vieţii sale, având în penarul său peniţa unui mare scriitor. “Gânduri ale elevilor din Nimigea” dovedeşte încercarea profesorului coordonator de a stimula spiritul creativ care există în fiecare elev, ce poate fi trezit doar prin bune provocări literare. Prezentul ne situează într-o lume postmodernă marcată de ,,moartea termică a sentimentelor” şi de întâlniri superficiale în care celălalt devine doar un simplu decor, iar noi suntem atât de absorbiţi de cotidian încât nu-l mai putem vedea sau încercăm să deprindem tehnici de evitare a sa sau poate-l ascultăm, însă suntem cu gândul în altă parte. Această carte dovedeşte însă că întâlnirea dintre dascăl şi elevii săi a fost una autentică.
Domnul director al Bibliotecii Judeţene Bistriţa, Ioan Pintea, a fost invitatul surpriză al acestei activităţi. Cu această ocazie domnia sa a vorbit şi despre activitatea bibliotecilor din teritoriu, despre importanţa bibliotecii ca spaţiu cultural al comunităţii, despre valoarea cărţilor, regăsind biblioteca din Nimigea ca un ambient favorabil unor astfel de manifestări culturale. A reliefat importanţa stimulării creativităţii elevilor, finalizate în publicaţii pentru că astfel este posibilă apariţia altor voci literare şi i-a încurajat pe elevi să persevereze, felicitându-i pentru realizările de până acum, concretizate în cartea de faţă, pe care a propus-o spre lansare şi la Biblioteca Judeţeană BN. I-a îndemnat să continue sa citească/ să scrie, să iubească lectura. A considerat că, prin stimularea creativităţii elevilor, se oferă şanse afirmării unor valori, contribuind în timp la ridicarea zonei, cunoscute azi ca spaţiul cultural-geografic care i-a dăruit culturii române pe Coşbuc şi Rebreanu.
Domnul director prof. Szasz Teodor a făcut aprecieri legate de raportul cu literatura, relaţia cu cartea, doamna director prof. Dorina Buia a conturat în termeni elogioşi personalitatea coordonatoarei, prof. Maria Gonda, entuziasmul şi dăruirea pentru activităţile didactice şi cele nonformale, iar doamna prof. Szekely Monica a opinat pe marginea relaţia dascăl-elev şi a valorificării potenţialului creativ al copiilor.
În continuarea luărilor de cuvânt, am prezentat cartea apărută în ţinută de sărbătoare, mergând pe ideea că, în regia antologiei, „frumosul” fiind pe rol, prin exerciţiul lecturii şi-al scrisului, „frumosul” dobândeşte abilitatea de a merge pe role, creaţiile elevilor căpătând dezinvoltură cu fiecare pagină suplimentară. De asemenea, am întărit gândul că nu se poate ajunge în tărâmul minunat, propus de protagonişti, ca şi cadru de desfăşurare al spectacolului de cuvinte, decât transformându-ne, devenind posibili locuitori într-o nucă, după îndemnul Anei Blandiana. Am remarcat şi experimentele creative propuse de doamna prof. Maria Gonda, exersate cu degajare şi farmec de elevi şi în „Primăvara 1, 2, 3, 4, 5...”, dar şi temele propuse, provocări la reflecţii şi brodări delicate.
În final, vocea autorilor, prin glasul elevului Lucian Lorand Salvan, care a accentuat relaţia fastă profesor-elevi, care l-a marcat, cucerindu-l total pentru lectură şi scris, fiind recunoscător doamnei profesor Maria Gonda pentru sensibilitatea cu care i-a condus în aventura creativităţii. Au fost remarcaţi, printre toţi cei care au colaborat la acest volum, copiii de etnie maghiară care au depus un efort suplimentar, reuşind să creioneze asociaţii originale, foarte interesante. Emoţia şi privirea tuturor copiilor exprimau împăcare dar şi speranţa pentru următoarea pagină.
O iniţiativă lăudabilă de a susţine naturaleţea, inocenţa în plină bulversare cotidiană, de a propune „Gânduri (cuminţi) ale elevilor din Nimigea”, Floreşti, Mogoşeni, Mintiu, Tăure, Mocod. Copii talentaţi şi sensibili au împărţit cu generozitate trandafiri de cuvinte şi primele lor autografe!

Prof. Ionela-Silvia NUŞFELEAN
Palatul Copiilor Bistrița


Olimpiada de geografie – o şansă în plus şi pentru mine!

Când auzi cuvântul „geografie” la ce te gândeşti? O simplă materie? Pentru mine geografia a devenit o pasiune care mi-a oferit cheia multor uşi pe care nu mi-am imaginat niciodată că le voi putea deschide. Ar trebui pentru început să spun despre ce este vorba şi am să prezint totul într-o singură frază: „În Săptămâna Altfel am participat la Olimpiada Naţională de Geografie care avut loc în Târgu Jiu” Ce pot să spun mai mult...? A fost o experienţă frumoasă, în spatele căreia stau zile întregi de pregătire intensă, împreună cu doamna profesoară Marina Pop, dorind să-i mulţumesc pe această cale.
Pot să menţionez faptul că acest efort susţinut a avut şi rezultate pe măsură, obţinând în cele din urmă o menţiune. Eu mă gândesc că este bine având în vedere că este prima mea olimpiadă naţională, pe care, e drept, am luat-o foarte în serios, renunţând la multe. Partea cea mai interesată este că am avut pe lângă proba teoretică, o probă practică prin care am putut să observăm şi să analizăm diverse locuri din apropierea Municipiului Târgu Jiu. Totodată am făcut mai multe excursii în zonă, la diverse obiective culturale/ turistice precum: „Casa Memorială Constantin Brâncuşi”, „Peştera Muierii”, „Cheile Sohodolului”, „Cheile Olteţului” cât şi „Mănăstirea Polovragi”, destinaţii deosebite. În rest, mi-am făcut o mulţime de prieteni (aveai cu siguranţă cu cine să te împrieteneşti deoarece în total am fost 240 de participanţi din toate judeţele ţării, elevi silitori, caleidoscopici). Privind în urmă îmi pun următoare întrebare: „Cu ce am rămas în urma acestei experienţe?” Ei bine ar fi multe de spus, dar cel mai important este faptul că mi-am dat seama că doar dacă dai dovadă de seriozitate în ceea ce faci vei reuşi. Sper să particip din nou la anul la olimpiada de geografie şi să obţin cel puţin aceleaşi rezultat.

Andreea Turcu, clasa a VIII-a A
Şcoala Gimnazială Budacu de Sus


Proiectul multilateral Comenius din Şcoala Gimnazială Nr. 1 Rebra

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Rebra este implicată, alături de Şcoala Sant Josep de Calassanç, Aielo de Malferit, Spania – şcoala coordonatoare, École élèmentaire Antoine Giroust, Bussy Saint Georges – Franţa, École élèmentaire Les Violennes, Bussy Saint Georges – Franţa, East Bergholt CEVC Primary School, Colchester – Anglia şi Vilniaus Jono Basanaviciaus progimnazija, Vilnius – Lituania, în proiectul multilateral Comenius Habitudes et hygiènne de santé et développement durable (2011-2013). Franceza şi engleza sunt limbile de comunicare ale proiectului.
Obiectivele proiectului constau în conştientizarea elevilor, părinţilor, profesorilor, dar şi a întregii comunităţi locale, de necesitatea protejării mediului înconjurător şi adoptarea unor obiceiuri sănătoase de viaţă, precum şi a unui comportament eco-civic.
Subiectele dezbătute şi puse în lucru în cadrul proiectului sunt:
- stil de viaţă sănătos (regim alimentar, odihnă);
- comportamente sănătoase şi sigure (sporturi);
- servicii preventive (servicii sanitare în şcoală);
- dezvoltarea durabilă (variaţii climatice, biodiversitate, energie verde);
- protecţia mediului înconjurător;
- încurajarea diversităţii culturale şi învăţarea limbilor străine.
Temele proiectului sunt:
- cetăţenia europeană şi dimensiunea europeană;
- educaţia pentru sănătate;
- protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.
În primul an al proiectului (2011-2012), s-au realizat activităţi pe tema alimentaţiei şi a sportului. Al doilea an al proiectului (2012-2013) a cuprins activităţi pe tema protecţiei mediului şi a dezvoltării durabile.
Crearea sloganului, logo-ului şi a imnului proiectului au deschis drumul spre realizarea diverselor şi multiplelor activităţi Comenius. Din galeria acestora, fac parte lecţiile despre stilul de viaţă sănătos, igiena personală, grupele de alimente, piramida alimentară, calculul valorii energetice al unui meniu, calculul valorii energetice al unui mic dejun, protecţia mediului, deşeuri şi reciclare, calcularea cantităţii de dioxid de carbon ce poate fi prevenită reciclând aluminiu şi hârtie, cei 3 R, dar şi activităţi precum: micul dejun tipic românesc servit la şcoală în “Săptămâna altfel”, chestionarele despre alimentaţia sănătoasă, mediul înconjurător şi dezvoltarea durabilă, jurnalele alimentare, drumeţiile, plimbările cu bicicleta, calendarul fructelor şi al legumelor în culorile curcubeului pentru anul 2012, reţetele culinare, prezentările PowerPoint, corespondenţa între elevii şcolii noastre şi ai şcolilor partenere, vizitele la brutărie şi la o fermă ecologică, ziua sportivă şi ziua ecologică – zile cu program specific, comune tuturor partenerilor, albume foto, realizarea unor tablouri şi a unor figuri geometrice utilizând diverse deşeuri – capace de PET-uri, hârtie, carton nasturi, fire textile, beţe de frigărui şi lemn, vaze din sticle sau borcane, decorate cu fir de aţă, activităţi de ecologizare, carta mediului. Poeziile, compunerile, eseurile, documentarele, desenele, picturile, posterele (Un pământ curat – Viaţă sănătoasă!, Ştiaţi că? – curiozităţi despre alimente şi sport, Zece reguli pentru un corp armonios, Colaje cu sportivi, Durata de degradare naturală a deşeurilor, Ocrotiţi pădurea, Povestea cadranului solar, 10 Reguli pentru o reciclare corectă, Apa de lângă noi) planşele şi broşurile au încununat maiestuos această călătorie prin labirintul proiectului Comenius.
La CDI a avut loc lansarea cărţilor realizate în primul an al acestui proiect, prilej cu care fiecare elev din echipa Comenius a primit câte un exemplar din aceste cărţi şi o diplomă de excelenţă pentru participarea la activităţile derulate în cadrul proiectului: Sănătatea de la „A” la „Z” - în limba română şi franceză, realizată de elevii clasei a VI-a B şi a VII-a, Alfabetul fructelor şi legumelor – în limba română, franceză şi engleză, realizată de elevii clasei a VI-a B, Alfabetul vitaminelor – realizată de elevii clasei a VI-a B şi a VII-a, Almanah sportiv – realizată de elevii clasei a VIII-a; aceste cărţi au fost realizate prin coordonarea profesorilor Burdeţ Rebeca Crina, Burduhos Măriuca şi Burduhos Leon. De asemenea, au fost lansate şi cărţile realizate în colaborare cu partenerii europeni (produse comune): Dictionnaire multilingue „Les aliments” – un dicţionar alimentar multilingvistic (franceză/ spaniolă/ valenciană/ română/ lituaniană/ engleză); Jeux traditionnels – o culegere de jocuri tradiţionale pentru copiii din ţările participante la proiect, realizată în limba franceză; Compilation illustrée de textes sur l'alimentation – o culegere de texte (poveşti, poezii, ghicitori, proverbe, acrostihuri, cântece, desene, cvintete, caligrame) despre alimente, sport, sănătate, vitamine, create de elevii din ţările participante la proiect; Compilation de recettes – o culegere de reţete tradiţionale din ţările partenere, realizată în limba franceză. Cu această ocazie, biblioteca şcolii a fost îmbogăţită cu câte un exemplar din cărţile Comenius. În holul CDI-lui a fost organizată expoziţia de tablouri „Artă din deşeuri”, realizată de elevii clasei a VI-a B şi a VII-a, coordonaţi de profesorii Burduhos Măriuca, Burdeţ Rebeca Crina, Burduhos Leon. I-am provocat pe elevi să realizeze aceste tablouri din deşeuri (capace de peturi, beţe de frigărui, hârtie, fire textile, lemn), conştienţi de faptul că prin refolosirea deşeurilor contribuim la promovarea dezvoltării durabile. Această activitate a fost organizată sub genericul „Reducem/ Refolosim/ Reciclăm/ Dezvoltarea durabilă o promovăm”. Ochii privitorilor au fost încântaţi şi de expoziţia de fotografie „Diligenţa Comenius la Şcoala Gimnazială Rebra”, o călătorie pe aripile imaginilor, printre culoarele activităţilor proiectului. Sărbătoarea Luna pădurii (15.03. – 15.04. 2013) a fost un bun prilej pentru elevii noştri de a realiza creaţii literare despre pădure, beneficiile pădurii, poluarea şi ocrotirea pădurii, precum: Povestea bradului, De ce plângea pădurea?, Drumul lemnului din pădure până acasă, Pădurea în ochi de copil, Poluarea pădurii, Ocrotiţi pădurea, dar şi picturi pe sticlă şi lemn şi postere. Toate aceste materiale au fost reunite într-o expoziţie realizată la CDI, sub genericul „Ocrotiţi pădurea”.
Aceste activităţi au fost prezentate în cadrul reuniunilor de lucru, organizate de fiecare ţară parteneră. Şcoala din Rebra a fost reprezentată în cele douăsprezece mobilităţi ale proiectului de către cadrele didactice Burdeţ Rebeca Crina, Burduhos Măriuca, Burduhos Leon, Scurtu Cristina şi Călini Liliana.
Prin proiectele de parteneriat european, şcolile româneşti sunt veritabili ambasadori ai României în Europa, contribuind, an de an, la promovarea unei imagini pozitive a României şi a valorilor şcolii româneşti. Aceste parteneriate vizează, în principal, formarea şi dezvoltarea de competenţe-cheie, favorizează crearea unor reţele de parteneri, promovează valorile locale, naţionale şi europene, antrenând elevi, copii, tineri, profesori, părinţi în acest exerciţiu al existenţei împreună, într-o Europă unită. Proiectele vizează educarea tinerei generaţii, în scopul promovării valorilor europene şi integrării valorilor româneşti în contextul european, formează şi schimbă atitudini şi mentalităţi, promovează solidaritatea, diversitatea şi interculturalitatea europeană, schimbul de experienţă, de bune practici, promovează o cultură a excelenţei în spiritul toleranţei, prieteniei, promovării valorii, creativităţii, inovaţiei, comunicării, colaborării şi a frumuseţii de orice tip.

Prof. coordonator Rebeca Crina BURDEȚ
Școala Gimnazială Nr. 1 Rebra


Plan de lecție

Profesor: GETA LĂPUȘTE, ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1,
B-DUL INDEPENDENTEI, NR. 46, BISTRIȚA, ROMÂNIA
Tema: DREPTURILE OMULUI ȘI IMPLICAREA ACTIVĂ A TINERILOR
Disciplina: transdisciplinar
Motivație: Trăim într-o societate postcomunistă, tarată de obișnuințe impuse de regimul totalitar greu de recondiționat, printre care nerespectarea unor drepturi ale copilului și ale omului. În vederea înlăturării acestui neajuns, sau măcar al diminuării sale, așa încât și generațiile în formare din țara noastră să se bucure de privilegiile respectării drepturilor sale în mod egal cu tinerii din țările a căror democrație este cu mult mai avansată, mi-am propus inițierea unui proiect care dezbate multiple aspecte privind drepturile omului și implicarea activă a tinerilor! Am în vedere importanța cunoașterii acestora de către elevi, precum și educarea unor modalități de a se implica în respectarea lor în societatea în care trăiesc. Beneficiul scontat, al acestui demers, îl reprezintă fericirea copiilor, viitori cetățeni, precum și formarea lor corectă de oameni implicați în propria lor devenire, dar și de îmbunătățirea societății în care trăiesc, față de a cărei evoluție va trebui să se responsabilizeze! Fiecare dintre noi avem datoria să ne asumăm lumea în care trăim, fiecare putem face ceva bun pentru ea, pentru semenii noștri! Am în vedere și repunerea în drepturile firești a valorilor umane: demnitatea și onoarea, cel puțin în conștiința elevilor, prin inducerea reflectării la aceste valori!
Obiectiv central: Obișnuirea elevilor să se informeze cu subiecte de mare importanță privind omenirea, dar și propria lor persoană, pentru ca în cunoștință de cauză să ia atitudine, să remedieze ce le stă în putință, să-și asume corect societatea în care trăiesc, să participe la progresul ei, să-și elimine din obiceiuri nepăsarea, comentariile neprincipiale, nemulțumirile nejustificate, atâta vreme cât se pot exprima liber, pot milita pentru devenirea și demnitatea lor și a semenilor!
Obiective: 1. Educarea la elevi a obiceiului de a se informa cu privire la subiecte de mare actualitate și utilitate în formarea lor ca europeni activi, precum și la reflectarea asupra acestor informații
2. exersarea realizării de schițe sintetice (ciorchine) din materialele informative parcurse, în vederea obișnuirii elevilor să învețe singuri
3. exersarea altor metode de lucru învățate la clasă – sigla, haiku/cvintet, slogan, tabel T etc.
4. obișnuirea elevilor cu un sistem coerent de argumentare și susținere a propriilor păreri
5. educarea lucrului în echipă cu toate beneficiile pe care le comportă comunicare corectă, distribuirea de sarcini, asumarea unei producții reprezentative pentru echipă, dar și a notei/calificativului
6. reflectarea serioasă la găsirea unor soluții valabile și originale la problemele identificate
7. asumarea unor atitudini față de respectivele probleme!
Grup țintă: grupe de câte 4 elevi , clasa a VIII-a E, 14 ani
Relația cu curricula școlară: - la toate clasele la lecțiile de dirigenție
- la educație moral-civică
- la geografie – la capitolul populație (clasele V – Geografie generală; la clasa VI la capitolul „Populația Europei”; la clasa VII la Geografia continentelor, la capitolele privind populația Asiei, Africii, Americii; la clasa VIII la capitolul Populația României);
- la opționalul intitulat: „Probleme fundamentale ale lumii contemporane”, la care una dintre temele/problemele identificate de elevi este „Nerespectarea drepturilor omului”
Mod de lucru
Argumentez importanța dezbaterii și tratării cu maximă seriozitate a unei teme ce privește omenirea, deci pe fiecare în parte: DREPTURILE OMULUI, scriu tema pe flip-chart;
Propun realizarea unor proiecte prin lucru în echipă de câte 4 elevi, care fie se aleg după afinități, fie se trag la sorți, după cum votează elevii după ce le-am propus cele două alternative de realizare a echipelor; s-au ales după afinități.
Se dă fondul comun de cerințe pentru toate echipele, care sunt concurente între ele, care se notează pe flip-chart, anume: definirea/clarificare noțiunilor, în ce context au apărut drepturile omului, ce alte drepturi ar trebui sa mai aibă oamenii, care se încalcă cel mai des acasă, la școală, în societate, cum se încalcă, de către cine? Ce urmări are acest fapt? Ce pot face eu? (elevul),/ ce se poate face în general? concluzii; haiku/cvintet; slogan; siglă; altele.
Timp de documentare/informare 2 săptămâni de la anunțarea temei, atelier 2 săptămâni, în care se realizează posterul.
Posterele afișate, se prezintă oral de către echipe, se analizează și se notează ținând cont de criteriile de notare afișate și cunoscute de către elevi.
Criteriile de evaluare sunt următoarele:
1) Corectitudinea: adică toate aspectele incluse pe poster se refera la temă; 2) complexitatea: să cuprindă cât mai multe aspect legate de subiect; 3) originalitatea: are idei deosebite, interesante, reține atenția, uimește, îmi dă de gândit etc. 4) valoarea estetică: lucrat îngrijit, scheme clare, atrăgător, siglă interesantă; 5) lucru în grup: s-a colaborat bine, s-au împărțit corect sarcini, s-au completat, fiecare membru al echipei se regăsește clar pe proiect; 6) prezentarea orala: este convingătoare, clară, fluentă, au participat la prezentare toți membrii echipei; 7) Calitatea documentării: au folosit surse multiple, variate; 8) analiza producției de către clasă: aspecte pozitive și aspecte negative/ mi-a plăcut…/ nu mi-a plăcut… 9) Autoevaluarea: în funcție de analiza făcută de către colegi, echipa își dă o notă; 10) nota finală: validăm nota echipei, sau dăm altă notă, argumentând-o!
Metodologia folosită: a proiectului, care include: documentare, ciorchine, siglă, haiku/cvintet, slogan, lucru în grup, turul galeriei, analiza și autoevaluarea.
Materiale necesare: coli A1, culori, carioca, markere, bandă adezivă transparentă, pentru originalitate, pot folosi și alte materiale.
Condiții prealabile: elevii știu să selecteze informații utile, știu să realizeze ciorchine/schemă după logica proprie; știu să realizeze sigle; au mai lucrat în grup, au mai realizat proiecte; au mai conceput slogane, au realizat tabel T, au fost mereu evaluați în funcție de criteriile afișate, au realizat adesea cvintete, au făcut turul galeriei, așadar înțeleg bine noțiunea de originalitate, o recunosc și o apreciază!

prof. Geta LĂPUȘTE
Școala Gimnazială nr. 1 Bistrița