marți, 20 aprilie 2010

Aprilie 2010

Educaţia este un ornament în vremuri de prosperitate şi un refugiu în vremuri de restrişte.
(Aristotel)

IN MEMORIAM
George-Vasile Raţiu

Vineri, 16 aprilie 2010, a trecut la cele veşnice prof. George-Vasile Raţiu, dascăl, scriitor, apreciat om de cultură al judeţului nostru.
Vede lumina zilei la 14 septembrie 1935 în comuna Prundu-Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, în familia croitorului Vasile Raţiu şi a Sabinei, copilăria fiindu-i profund marcată de eveni­mentele din anii celui de-al doilea război mondial. La 10 octombrie 1944, trupele maghiare în retragere comit masacre pe teritoriul transil­van, la Prundu-Bârgăului fiind împuşcaţi şapte oameni pen­tru vina de a fi români, printre care şi Vasile Raţiu, tatăl său; rămâne astfel orfan, împreună cu şase fraţi.
Îşi începe studiile cu Şcoala Primară şi Elementară la Prundu-Bârgăului, urmând apoi cursurile Şcolii Medii Tehnice de Cooperaţie la Vatra Dornei. După terminarea Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, obţine succesiv definiti­vatul, gradul II şi gradul I în specialitatea limba şi literatura română.
Ca dascăl, îşi desfăşoară activitatea la Şcoala Tehnică Horticolă, Liceul „Liviu Rebreanu”, Liceul de Construc­ţii, Şcoala de Arte şi Meserii „Sfânta Maria” din Bistriţa, ocupând de-a lungul carierei şi funcţiile de director al Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud (1966-1969), inspector şef la Comitetul de Cultură şi Artă al jud. Bistriţa-Năsăud (1969-1971), director fondator al Casei Corpului Didactic a jud. Bistriţa-Năsăud (1971-1986; 1990-1992) (perioadă în care a înfiinţat revista Didactica Nova, al cărei redactor şef a fost o perioadă) şi director al Casei de Copii din Bistriţa (1988-1990).
De-a lungul timpului, s-a făcut remarcat prin diverse preocupări cultural-ştiinţifice: a contribuit la înfiinţarea Universităţilor populare la Bistriţa şi Năsăud, la renovarea Bibliotecii Judeţene şi prelucrarea Fondului Documentar al acesteia. De asemenea, a depus eforturi remarcabile pentru menţinerea Casei memoriale „Andrei Mureşanu” din Bistriţa; a iniţiat şi a reuşit să organizeze dezvelirea unei plăci memoriale pe clădirea în care a locuit, în Bistriţa, Matei Eminescu, fratele poetului, clădire care este şi astăzi locaţia Casei Corpului Didactic Bistriţa-Năsăud. Timp de două decenii a fost membru al Consiliului Naţional al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România şi secretar al Filialei Bistriţa, coordonând activitatea societăţilor ştiinţifice ale cadrelor didactice. A reînfiinţat „Asociaţia Mariana a Cadrelor Didactice din judeţul Bistriţa-Năsăud”, ocupând şi funcţia de preşedinte, numărându-se, totodată, printre fondatorii Muzeul Şcolar Judeţean. Întemeiază Colecţia Muzeală Scriitori din Bistriţa-Năsăud (de la Tetraevangheliarul din 1511 de la Rusu Bârgăului la scriitorii contemporani), formată din documente, manuscrise, cărţi – ediţii princeps –, cataloage alfabetice şi sistematice.
A fost preşedinte al Casei de Ajutor Reciproc a Cadrelor Didactice şi preşedinte al Uniunii Judeţene a Caselor de Ajutor Reciproc din jud. Bistriţa-Năsăud.
A avut numeroase colaborări la cotidiane şi periodice: Tribuna învăţământului, Ecoul, Steaua, Răsunetul, Mesagerul, Cosânzeana, Mişcarea literară, Gazeta de Bârgău ş.a., debutând în 1958 în „Avântul” cu un reportaj din viaţa tineretului, remarcându-se în 1968, în „Ecoul”, cu recenzia despre cartea Un om în halat vişiniu de Teodor Tanco.
Debutează editorial în 1996 cu volumul George Coşbuc şi Valea Bârgăului, continuând apoi cu o serie de cărţi care tratează teme istorice şi literare: Matei Eminescu la Bistriţa, Elena Coşbuc – oaspete al Văii Bârgăului, Izvorul devenirii, Soarele stă la Bârgău, Însemnări despre scriitori. La masa lui Coşbuc, Încercare de acţiune militară revoluţionară la Prundu-Bârgăului ş.a.
De asemenea, s-a remarcat şi printr-o serie de colaborări la volume colective: Cenaclul literar „George Coşbuc” 30, o antologie publicată la Editura Aletheia în 2001, Poem pentru oraşul natal, Bistriţa - antologie îngrijită de D. Munteanu şi Alexandru Cristian Miloş publicată de Editura „George Coşbuc” în anul 2002, Cupolă de veac – antologie de versuri dedicate Poetului Naţional Mihai Eminescu, realizată de Mihail S. Vlad, la Târgovişte, Editura Macarie în anul 2003 şi In aeternum. Nicolae Bălan. Arhiepiscop şi Mitropolit – antologie de texte, ediţie îngrijită de pr. Ioan Pintea, pr. Constantin Mileşan, publicată la Editura Aletheia în anul 2001.
Ca o încununare a activităţii culturale, în anul 2002 îi este decernat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, la care se adaugă o serie de alte distincţii: Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a; Membru de Onoare al Societăţii Limba noastră cea Română – Chişinău; Membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă, Cetăţean de Onoare al Comunei Prundu-Bârgăului.

În memoria sa, înşiruim un mereu primăvăratec filigran de amintiri, iar lucirea evantaiului lor să-i înconjoare laurii rezonanţei şi dăruirii de sine.

Colectivul de redacţie al revistei „Didactica Nova”


FOTOEVENIMENT

6 aprilie 2010 – aspecte de la inaugurarea Centrului de Documentare şi Informare din cadrul Şcolii de Arte şi Meserii Rebra prilejuită de marcarea a 10 ani de la demararea proiectului bilateral româno-francez „Educaţie pentru informaţie în mediul rural defavorizat”.


„Cum să ne construim singuri materialele didactice”
(curs ţinut de Dr. Heather McKay, Senior English Language Fellow la Bistriţa)

Într-o perioadă în care învăţământul românesc este într-o continuă schimbare şi se vrea a deveni unul modern, profesorii de limba engleză din judeţul nostru au avut ocazia să se întâlnească cu doamna Dr. Heather McKay, Senior English Language Fellow, care ne-a vizitat la sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie. Această vizită a reprezentat prilej de bucurie nu doar pentru cadrele didactice, dar şi pentru elevii acestora, cu care doamna McKay a purtat discuţii libere, pe diferite teme.
Dr. Heather McKay a venit în România prin intermediul Ambasadei Americii la Bucureşti şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru a susţine un curs de formare – „Building our resources” – în cinci judeţe din Transilvania (Harghita, Mureş, Cluj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Satu-Mare).
Stagiul, de 24 de ore, a fost găzduit de Şcoala Generală „Ştefan cel Mare” din Bistriţa în perioada 19-20 martie şi 26- 27 martie, la curs participând 25 de profesori de limba engleză cu experienţă la clasă de până la cinci ani din întreg judeţul, aceştia fiind asistaţi la ore de către doamna McKay în perioada 22-26 martie şi 12-16 aprilie. Fiecare oră asistată a fost urmată de discuţii libere cu elevii, dar şi de o analiză a lecţiei făcută de Dr Heather McKay.
Cursul, fiind unul interactiv, bazat, în special, pe workshop-uri moderate de doamna Heather McKay, în care cadrele didactice participante au avut un rol activ, a fost împărţit în patru secţiuni: Teaching Reading, Writing Activities, Communicative Grammar Activities şi Developing Listening Skills. Scopul cursului a fost ca participanţii să-şi însuşească noi tehnici creative pe care să le folosească la clasă şi să experimenteze noi tehnici comunicative care pot fi adaptate propriului stil de predare. În cadrul celor patru secţiuni ale cursului, profesorii de limba engleză au învăţat cum să folosească mijloace şi metode noi de predare, stagiul răspunzând unor nevoi reale de formare ale profesorilor care, pe lângă faptul că au învăţat cum îi poate ajuta tehnologia modernă, au învăţat şi cum să-şi creeze singuri materialul didactic necesar. Mai mult decât atât, profesorii de limba engleză participanţi, împreună cu doamna McKay, şi-au împărtăşit din experienţa la clasă, au discutat despre problemele pe care le întâmpină şi au găsit, împreună, soluţii la acestea. Un alt câştig a fost materialele didactice oferite cursanţilor de Ambasada Americii la Bucureşti prin doamna Heather McKay. Fiecare participant la curs a primit mai multe cărţi privind metodica predării limbii engleze, cărţi despre cultura, tradiţiile şi sărbătorile americane, dar şi DVD-uri cu lecţii ţinute de un reputat profesor, Diane Larsen-Freeman.
În afară de întâlnirile cu elevii şi profesorii de limba engleză din judeţ, Dr. Heather McKay s-a întâlnit şi cu inspectorul şcolar general, domnul Vasile Marc, inspectorul de limbi moderne, domnul Mircea Seleuşan şi doamna profesor Adriana Pop – reprezentantul Consiliului Consultativ al profesorilor de limba engleză care s-au ocupat de buna organizare şi desfăşurare a cursului. Au avut loc întâlniri şi cu reprezentanţii Casei Corpului Didactic Bistriţa-Năsăud, despre care doamna McKay a spus că este „cel mai dotat CCD” dintre cele pe care le-a vizitat în România.
În urma vizitei la Bistriţa, doamna Heather McKay a fost plăcut impresionată de pregătirea profesorilor de limbă engleză din judeţ, de nivelul ridicat şi de fluenţa pe care elevii noştri o au în limba engleză, dar şi de frumuseţile şi tradiţiile meleagurilor noastre.
„Am avut o experienţă minunată în România şi am învăţat multe lucruri de la tinerii profesori cu care am lucrat”, a spus doamna McKay.
În numele cadrelor didactice care au participat la curs, îi mulţumim doamnei Heather McKay pentru lucrurile frumoase care ne-a învăţat.

prof. Camelia IENCIU
Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba” Bistriţa


Parteneri europeni pentru orientare profesională la Grupul Şcolar Agricol Bistriţa

      
Una dintre problemele acute cu care se confruntă majoritatea societăţilor, aşa cum ne-au declarat fără rezerve partenerii noştri europeni, este lipsa unei platforme clare, a unei linii comune de acţiune în ceea ce priveşte orientarea profesională a elevilor din învăţământul vocaţional. Este şi motivul principal al demarării unui proiect de anvergură atât din punct de vedere geografic, acesta unind opt şcoli din tot atâtea regiuni ale Uniunii Europene, cât şi demografic, beneficiarii direcţi şi indirecţi ai rezultatelor acestui demers fiind numeroşi şi diversificaţi din punct de vedere etnic, religios, social şi cultural.
Bazele şi ideea acestui proiect au fost puse în luna noiembrie 2008 la Bordeaux, când o echipă eterogenă de europeni din Italia, Franţa, Grecia, Finlanda, Polonia şi România s-au întâlnit cu ocazia unei alte şedinţe de lucru, stabilindu-se demararea unui proiect de parteneriat Leonardo da Vinci, la care s-a alăturat şi Turcia. Au urmat momente de muncă intensă a echipei de proiect, de culegere, planificare a materialelor şi bugetelor necesare, de alegere a grupului ţintă de elevi şi traineri, de traducere în limba engleză – limba oficială a proiectului – a tuturor informaţiilor care urmau să ajungă în proiectul comun, trimiterea acestor date către coordonatorul italian la termenele stabilite.
Roadele s-au arătat la selecţia proiectelor eligibile pentru a fi finanţate din fonduri nerambursabile, toţi cei opt parteneri fiind aprobaţi de Agenţiile Naţionale din ţările respective. Aceasta se datorează nivelului calitativ de scriere a proiectului, rigurozităţii şi experienţei coordonatorului, importanţei abordării problemei comune, uniformizate la nivel european. Implementarea proiectului se află în derulare din septembrie 2009 până în septembrie 2011, sub monitorizarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP).
Primul dintre punctele pentru care se acordă fonduri nerambursabile prin proiectele Leonardo da Vinci este formarea şi orientarea profesională – astfel, tema proiectului nostru atingând cea mai mare apreciere şi cel mai bun punctaj, tratând o chestiune de mare însemnătate în fiecare din ţările partenere unde, aşa cum am subliniat anterior, orientarea profesională este deficitară, resimţindu-se nevoia unei schimbări pozitive a acestei stări de lucruri.
Au existat mai mulţi paşi în scrierea cererii de finanţare, în cadrul unor limite temporale uneori presante. Munca în echipă a persoanelor implicate iniţial în proiect a făcut posibilă respectarea acestor termene, întocmirea unei baze de informaţii optime despre grupul ţintă. De asemenea, s-a făcut o descriere a pieţei muncii, subliniindu-se necesitatea creşterii gradul de cooperare între instituţia de învăţământ şi mediul profesional, parteneri locali, cu posibilitatea susţinerii şi cooperării în viitor între aceştia.
Scopul general al proiectului este îmbunătăţirea dezvoltării personale a elevilor, a oportunităţilor de angajare, precum şi pregătirea elevilor pentru o mai bună integrare pe piaţa muncii, acesta reprezentând rezultatul direct al pozitivării problemei iniţial identificate. Pentru realizarea acestui scop, s-au stabilit mai multe obiective specifice: stimularea motivării şi a implicării elevilor în pregătire şi orientare profesională, îmbunătăţirea abilităţilor/instrumentelor şi a materialelor pentru o mai bună orientare profesională, îmbunătăţirea egalităţii între sexe în ceea ce priveşte orientarea.
Grupul ţintă este de 100 de elevi din clasele a IX-a şi a X-a, învăţământ de zi (câte zece elevi din fiecare clasă) şi 13 cadre didactice, în special diriginţi. Rezultatele aşteptate pe termen mediu şi lung vizează îmbunătăţirea strategiilor de identificare a problemelor şi a dificultăţilor în orientarea profesională, îmbunătăţirea cunoştinţelor, a informaţiilor despre mijloace, instrumente, legi, regulamente, parteneri locali, ameliorarea liniilor comune în vederea îndrumării profesionale în urma acestor schimburi de experienţă între şcolile europene implicate în proiect.
Parteneriatul a definit trei strategii pentru atingerea rezultatelor dorite. Prima face referire la instruirea partenerilor - o mai amplă analiză asupra problemelor şi dificultăţilor orientării în aceste şcoli, respectiv împărtăşirea unei metode comune de lucru. A doua prevede o inventariere a instrumentelor, mijloacelor, regulilor, a partenerilor locali în procesul de orientare din şcolile vocaţionale implicate. Ultima dintre acestea reprezintă un concurs internaţional între elevi, cu tematica „orientare profesională - definirea unei metode comune în descrierea profesiilor”.
Până în momentul de faţă, s-au finalizat două întâlniri internaţionale, s-au efectuat cinci mobilităţi şi s-au făcut progrese semnificative în analiza şi identificarea problemelor din orientarea profesională din învăţământul vocaţional. În cadrul primei întrevederi, în oraşul Melle (Franţa), a fost conceput chestionarul pentru elevi şi traineri, dar şi conţinutul şi cerinţele din gridurile de inventariere a legilor şi regulamentelor legate de orientarea profesională, a instrumentelor folosite în fiecare şcoală în parte şi a partenerilor locali contactaţi şi cu care se pun bazele unor colaborări. La acest chestionar s-au adus mici amendamente în cea de-a doua întâlnire din Finlanda; tot aici s-au discutat metodele şi conceptele care trebuie să constituie reprezentarea grafică a problemelor din orientarea profesională, cu relaţia cauză-efect dintre acestea. În urma rezultatelor de la chestionare, s-au identificat unele probleme mai stringente pentru fiecare partener în parte şi, pe baza acestora, s-au aplicat interviurile pe aceleaşi grupuri ţintă, la un eşantion de aproximativ 30% din totalul elevilor şi trainerilor. În urma aplicării unui alt instrument prevăzut în analiza problemelor, şi anume focus group-ul, se trasează conturul final al arborelui problemelor, care, după ce va suferi modificările impuse de linia comună de lucru, va contribui la arborele european al problemelor. Toate aceste discuţii şi rezultate vor constitui tematica celei de-a treia întâlniri între parteneri, în Polonia, în luna aprilie 2010, când se va mai puncta o altă etapă din lungul şir de activităţi prevăzute.
În ceea ce priveşte acţiunile de diseminare, deocamdată acestea au fost conturate, la nivel de şcoală, în cadrul unei comisii metodice şi cu prilejul unui simpozion naţional cu participanţi ai altor proiecte europene. Sperăm că, după organizarea celei de-a patra întâlniri, în România, în luna septembrie 2010, odată cu parcurgerea altor etape de analiză şi implementare a prezentului proiect, să se facă mai bine auzită şi recunoscută această activitate meritorie a profesorilor de la Grupul Şcolar Agricol din Bistriţa şi prin alte mijloace media, şi în alte grupuri educaţionale şi sociale, iar rezultatele să poată fi fructificate şi de alţi elevi, dascăli, părinţi – de comunitate în ansamblul ei. Această benefică înrâurire asupra altor protagonişti ai procesului de învăţământ reiese şi din cuvintele doamnei director, Simona Belea, de asemenea membru în echipa de proiect: „Este o bună oportunitate de a cunoaşte şi de a înţelege alte sisteme de învăţământ europene, de a disemina propriile noastre acţiuni şi activităţi specifice procesului instructiv-educativ românesc. Pe de altă parte, este şansa de a adopta modele de bună practică europene, de a le integra în propriile noastre strategii, concepte şi abordări, dar şi bucuria de transmite mai departe aceste practici către alţi elevi, dascăli şi părinţi.

prof. Claudiu FRIŞAN
Grupul Şcolar Agricol Bistriţa


Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale prin poeziile lui George Coşbuc

Bucuria de a te naşte şi de a trăi pe meleaguri ce amintesc de „poetul ţărănimii”, cum a fost numit George Coşbuc, ne obligă să facem cunoscut graiul şi obiceiurile rurale locale. George Coşbuc este primul mare poet al Ardealului care aduce în lirica românească de după Eminescu un duh ţărănesc inedit, specific, realizând o tainică legătură între literatura popular-folclorică şi cea cultă.
Frumuseţea folclorului literar trebuie simţită şi preţuită de copii de la o vârstă cât mai fragedă, copiii, la vârsta şcolară mică, putând fi orientaţi spre cunoaşterea unor elemente de folclor care exprimă sentimentele şi năzuinţele poporului nostru.
Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale apare ca o necesitate în activitatea micilor şcolari, în condiţiile în care, începând cu clasa a II-a, se studiază texte cu conţinut istoric. Pentru a înţelege mai bine cine sunt cu adevărat, elevii au nevoie să simtă de unde vin, care le sunt rădăcinile. Astfel, încă din clasa a II-a, am început să le citim din poeziile lui George Coşbuc care pun în evidenţă apartenenţa noastră la poporul român, vorbirea în limba română. Am aprofundat temele unităţii de învăţare „Din trecutul neamului nostru” prin poeziile „Decebal către popor” de George Coşbuc şi „Rugăciunea unui dac” de Mihai Eminescu, elevii sesizând cu uşurinţă mesajul asemănător al celor două creaţii.
Prezentându-le biografia lui George Coşbuc, le-am stârnit admiraţia şi interesul pentru cunoaşterea obiceiurilor ce datează din vremea în care „băiatul popii din Hordou”, umbla cu „Ajunul”, cu „Colindul”, cu sania „Iarna pe uliţă” sau ca spectator la ceremonialul botezului, nunţii sau al morţii. Nu am neglijat nici obiceiul „şezătorii” sau al „clăcii”, atât de prezente în viaţa satelor năsăudene. Un capitol special în promovarea tradiţiilor şi obiceiurile este cel al portului popular.
Am considerat că cele mai potrivite modalităţi de cunoaştere a tradiţiilor şi obiceiurilor locale prin poeziile lui George Coşbuc sunt: vizitarea casei Memoriale George Coşbuc, şezătorile folclorice, serbările tematice şi vizitarea secţiei de etnografie şi folclor din cadrul Muzeului Judeţean Bistriţa- Năsăud. Vizitarea Casei Memoriale George Coşbuc i-a apropiat pe elevi de atmosfera ţărănească a veacului în care poetul a copilărit şi a creat primele versuri. De asemenea, uliţele satului, cărarea către moară ce apare în poezia „Mama”, „Rea de plată” ş.a. i-au transpus pe micii şcolari în realitatea satului coşbucian, mai răsărit ca altădată, dar cu aceleaşi vorbe ce animă întâlnirile de la răscrucile de uliţe. Nu a fost uitată nici biserica satului, centrul vital al oricărei comunităţi, prilej cu care elevii au văzut aşezate la loc de cinste versuri ale lui George Coşbuc care-i îmbie pe români spre credinţă.
Totodată, am recomandat elevilor mai multe poezii, pentru a identifica vorbirea populară. Toţi au fost bucuroşi să redea „acel glas din veacuri al poporului – vorbirea populară” cum o numea Sadoveanu; au sesizat „bârfa” ce apare în poezia „Duşmancele” sau „Rada”. Spectacolul inventat de poet în „Nuntă-n codru”, „Nunta Zamfirei” sau „Moartea lui Fulger” le-a reamintit copiilor de basmele pe care le citesc sau de ceremonialul nunţilor sau al înmormântărilor de la sate la care au participat cu părinţii sau bunicii în diverse situaţii.
Aceste activităţi au anticipat sărbătoarea folclorică gândită ca un spectacol al obiceiurilor şi tradiţiilor coşbuciene. Pentru a pregăti şezătoarea, mai întâi am pus la dispoziţia elevilor materiale justificative şi bibliografice despre obiceiul şezătorilor la români. După ce au parcurs materialele primite, împreună am stabilit „scenariul”, constatând că elevii au sesizat aspectele principale ale „şezătorii” la români. Pentru a reitera „şezătoarea coşbuciană”, mai era nevoie de costume populare, ambianţa unei case ţărăneşti şi pregătirea spectacolului propriu-zis. S-a impus astfel vizitarea Muzeului Judeţean, mai precis a secţiei de etnografie şi folclor. Elevii au fost buni observatori ai ambianţei şi portului ţărănesc pe care şi l-au procurat cu ajutorul bunicilor, din satele bistriţene. Farsele şi ghiduşiile specifice unei şezători autentice le-am realizat uşor, folosindu-ne de fragmente din poeziile lui George Coşbuc, de comentarii şi răspunsuri hazlii la versurile alese. N-au lipsit nici cântecele populare care s-au armonizat foarte bine cu cele pe versurile lui Coşbuc: „La oglindă”, „Numai una” sau „Mama”. Am folosit versuri care ilustrează „sfătoşenia” fetelor sau cumetrelor puse pe bârfă, din poeziile „Duşmancele”, „Spinul”, „Rea de plată”, „Mi-a zis mama” ş.a.
Activităţile premergătoare şezătorii, cât şi pregătirea efectivă a acestora, au făcut ca activitatea să fie deosebit de reuşită şi cu ecou în sufletele elevilor şi ale părinţilor. Au învăţat să fie mai atenţi faţă de „vorba ţărănească”, să încerce să-i desluşească tâlcul, învăţând totodată să fie buni observatori ai obiectelor ce păstrează istoria neamului nostru. Şi ca o încununare a activităţilor de cunoaştere a obiceiurilor şi tradiţiilor prin poeziile lui George Coşbuc, pentru clasa a IV-a, ne-am propus să realizăm o culegere de folclor din ţinutul bistriţean.
Copilul are nevoie să se cunoască pe sine în mijlocul acestei lumi complexe, fiind de datoria fiecărui dascăl de a susţine creaţia folclorică autentică. Este necesar să ne simţim asemenea lui George Coşbuc , „suflet în sufletul neamului”, „inimă-n inima neamului” (poezia „Poetul”), să transmitem celor pe care-i educăm sensibilitatea şi armonia graiului popular, profunzimea vorbelor poporului:
„În urmă să ştiţi şi-aceea că sunt mulţi dintre plugari,
Ageri, cumpeniţi la fire ca oricare cărturari…”
(G. Coşbuc, „Filosofii şi plugarii”)
George Coşbuc este primul mare poet al Ardealului care aduce în lirica românească un duh ţărănesc inedit şi proaspăt. Normele vorbirii curente populare fac din poezia lui Coşbuc un bun cultural, o lecţie de patriotism în formele frumoase ale artei cuvântului.

educ. Mariana-Georgeta CEUCA, Grădiniţa nr. 1, Telciu
inst. George CEUCA, Grup Şcolar Telciu


Cum poate fi atras un copil spre matematică

Unii specialişti sunt convinşi de faptul că toţi copiii sunt fascinaţi la început de matematică, dar ajung să se teamă de ea din diverse cauze, fie că li se explică greşit, fie că nu au aceeaşi rapiditate în gândire ca şi prietenii sau colegii lor şi atunci se simt stânjeniţi.
Părinţii trebuie să aibă grijă ca cei mici să se apropie prin joacă de acest domeniu complicat, dar spectaculos. Pentru a-i ajuta să adune şi să scadă bine sunt indicate toate jocurile care folosesc zaruri.
Conceptul de număr este înţeles de copii încă din jurul vârstei de trei ani, însă, până când merg la şcoală, aceştia trebuie obişnuiţi să utilizeze acest concept în cât mai multe şi mai variate forme. În acest sens, sunt indicate activităţile inspirate din diverse noţiuni matematice, cum ar fi, spre exemplu, jocul de cuburi sau de construcţie, care dezvoltă foarte bine capacitatea de a vizualiza în spaţiu, pregătindu-se astfel fundamentul pentru diverse moduri de a raţiona. Jocurile care implică mişcări de rotaţie sau de apreciere a dimensiunilor şi a formelor variate (puzzle-urile, cuburile Rubick sau cu piese lego) ajută copiii să transforme aceste experienţe în raţionamente matematice.
Nenumărate posibilităţi de utilizare a numerelor sunt oferite de mediul înconjurător. Exemple în acest sens sunt numerele de la pantofi sau de la casă, dar şi poveştile gen „Albă ca Zăpada”. Obiectele din natură îi ajută pe copii să înveţe foarte multe despre forme, dimensiuni şi greutăţi. De aceea, mersul în parc reprezintă un prilej pentru părinţi de a-i ajuta pe copii să înţeleagă că o minge este rotundă şi se rostogoleşte uşor, în timp ce un băţ nu, sau să priceapă că tatăl este mai greu decât el, dându-se împreună pe balansoar.
După ce ajung la şcoală, printre colegi, copiii obţin şi primele rezultate la matematică, prilej cu care apar noi temeri legate de acest „bau-bau”. În acest caz, este bine ca părinţii să petreacă măcar o oră alături de copii, cu această ocazie putându-se face o reîntoarcere la modelele matematice oferite de viaţa reală. Părinţii pot arăta copiilor cum raţionează ei în diverse situaţii, în timpul unor jocuri sau, pur şi simplu, în orice momente banale ale zilei.
Foarte bune pentru a dezvolta spiritul de observaţie, de logică şi capacitatea de concentrare sunt labirinturile, jocurile de tip Sudoku sau şahul.
Se poate profita de orice minut petrecut cu copilul în bucătărie, pe stradă sau în maşină. De exemplu, dimineaţa, la micul dejun, copilul poate fi rugat să arate un obiect a cărui denumire are şapte litere, sau doar trei. Poate fi pus să numere câte căni de apă trebuie puse în filtrul de cafea pentru a-l umple. În drumul spre şcoală, copilul poate fi îndemnat să numere câte biciclete sau maşini de un anumit tip a văzut. Pe stradă se poate discuta despre forma diferitelor clădiri, despre înălţimea sau lăţimea lor. I se poate cere să arate doar obiecte rotunde sau dreptunghiulare, sau să numere câte secunde se stă la semafor etc. Niciodată nu trebuie atrasă atenţia cu expresii de tipul „Gata! Acum facem exerciţii de matematică”. Totul trebuie să fie o joacă.
Este ştiut faptul că mare parte din reacţia negativă a copiilor faţă de matematică este cauzată de experienţele neplăcute ale părinţilor. Dacă aceştia nu ştiu să treacă peste propriile resentimente faţă de matematică, atunci le vor face copiilor lor un mare deserviciu.
Matematica poate fi învăţată cu mare plăcere, pentru că este un domeniu fascinant, chiar dacă pentru unii este mai greu accesibil.

prof. Valer POP
Şcoala Generală „Enea Grapini”, Şanţ


„Universul Einstein” – o tradiţie

Metodele, modelele, componentele sau strategiile de învăţământ îmbătrânesc, ca şi oamenii. Într-o lume supusă unei singure legi, paradoxal stabile - cea a schimbării -, învăţământul nu poate face excepţie. Un mod de a conferi deschidere şi viaţă muncii noastre este şi acesta al exerciţiului interdisciplinar prin folosirea proiectului ca metodă complementară sau alternativă în procesul de învăţământ. Acesta oferă profesorilor, dar şi elevilor deopotrivă, posibilitatea de a demonstra ce ştiu, dar, mai ales, ceea ce ştiu să facă, adică să le pună în valoare anumite capacităţi. Realitatea practicii noastre profesionale ne învaţă că el nu se poate aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea lui dă frumuseţe şi viaţă învăţării şcolare. Proiectul nu pune în valoare profesorul sau elevul; pune în valoare echipa, munca şi reuşitele echipei, acest minunat ansamblu – elev, profesor, şcoală, familie - care numai împreună cizelează actul educaţiei.
Revoluţionarea educaţiei, înţeleasă ca fundament al realizării progresive a obiectivelor societăţii cunoaşterii, statuează, în acest context, învăţământul ca prioritate absolută. Conceptul se regăseşte în toate politicile adoptate la nivel naţional referitoare la educaţie şi în programele de dezvoltare pe termen mediu şi lung al domeniului, ceea ce presupune, pe lângă îndeplinirea obligaţiilor asumate la nivel guvernamental, un alt tip de implicare şi abordare a aşteptărilor în interiorul sistemului.
Ne aflăm într-o perioadă în care învăţământul preuniversitar este marcat de schimbare în abordarea conţinuturilor şi a finalităţilor, în abordarea strategiilor de predare-învăţare şi a modalităţilor de evaluare. Toate elementele schimbării ţintesc depăşirea modelului de absolvent deţinător de cunoştinţe, dar cu probleme de integrare socială şi în mod special pe piaţa muncii, şi formarea unui absolvent deţinător de competenţe şi abilităţi practice şi de relaţionare care-l fac perfect adaptabil la regulile şi cerinţele societăţii.
Schimbarea depinde de cadrele didactice, de capacitatea lor de a face faţă rigorilor tranziţiei profesionale, de asumare de noi roluri şi responsabilităţi în relaţiile şi raporturile cu elevii şi cu comunitatea. Un plan de manifestare a schimbării, cu largi perspective în practica pedagogiei interactive şi reflexive, îl reprezintă proiectul şcolar educaţional.
Foarte multe cadre didactice şi manageri şcolari manifestă un interes evident pentru iniţierea de astfel de proiecte dar entuziasmul se diminuează şi chiar dispare în multe cazuri datorită lipsei de pregătire managerială în general şi de pregătire în domeniul managementului de proiect în special.

Contextul
Printr-o rezoluţie a Adunării Generale a Societăţii Europene de Fizică – octombrie 2002, anul 2005 a fost declarat Anul Mondial al Fizicii, anul „EINSTEIN”, atunci aniversându-se o sută de ani de când Albert Einstein a scris legendarele articole care au pus bazele a trei domenii fundamentale ale fizicii: teoria relativităţii, teoria cuantică şi teoria mişcării Browniene. Din dorinţa de a ne alătura şi noi cu modestele noastre forţe efortului colectiv de a aduce în prim-planul atenţiei a ideii că educaţia bazată pe fizică este esenţială asigurării progresului cultural, tehnologic şi economic, şi a reliefării personalităţii celui ce a fost Albert Einstein, Palatul Copiilor Bistriţa, a organizat, în iulie 2005, prima ediţie a Simpozionului Naţional de Referate şi Comunicări ale Elevilor „UNIVERSUL EINSTEIN”. Ediţia a II-a a fost cuprinsă în Calendarul Proiectelor Educative Şcolare şi Extraşcolare 2005-2006 ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, domeniul tehnico-ştiinţific, şi s-a desfăşurat în iulie 2006 la Palatul Copiilor din Bistriţa. La startul ediţiei a III-a, desfăşurată în perioada 15-17 iunie 2007 tot la Palatul Copiilor din Bistriţa, se aliniază 61 de lucrări provenind din 19 judeţe ale României. În anul 2008 proiectul nostru devine tradiţie şi se va numi, începând din acest an, Concursul Naţional de Fizică „UNIVERSUL EINSTEIN”. Dintr-un total de 118 lucrări provenind de la 175 de elevi coordonaţi de 60 de cadre didactice, au fost selectate pentru a fi susţinute în faza finală, 40 de lucrări.

…Exemplul
Ca un exemplu de bună practică, prezentăm proiectul propus în anul 2009, ediţia a V-a a Concursului Naţional de Fizică „UNIVERSUL EINSTEIN”.

Argumentarea proiectului propus (motivaţii, puncte tari,oportunităţi)
În ultimul deceniu, percepţia publică a fizicii, importanţa care i se acordă în şcoală şi în afara ei sunt într-o continuă scădere. Analizând programele învăţământului românesc, la nivel gimnazial, liceal sau chiar universitar, se poate constata că sunt din ce în ce mai sărace în studiul fizicii.
În atare împrejurări, acţiunea propusă prin prezentul proiect este menită să dea un impuls promovării la justa valoare a acestei ştiinţe fundamentale - fizica. Totodată, acţiunea are drept scop descoperirea şi promovarea elevilor talentaţi în domeniul fizicii, precum şi relevarea impactului fizicii în apariţia şi dezvoltarea unor noi domenii ştiinţifice, precum şi a societăţii umane în general.
Puncte tari ale proiectului sunt: lucrul cu personalităţi în devenire, interesul elevilor pentru fizică, ca ştiinţă modernă, fundamentală, originalitatea tematicii în aria diversificată a competiţiilor şcolare, adresabilitatea directă şi nediscriminatorie a grupului-ţintă, precum şi posibilitatea accederii la faza finală a oricărui elev.
Principalele oportunităţi vizează deschiderea faţă de proiectele originale manifestată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin publicarea metodologiei şi a criteriilor de selecţie, contextul favorabil al iniţierii Centrelor de Excelenţă la nivel judeţean, posibilitatea finanţării din surse diverse (contracte de sponsorizare, acorduri parteneriale, donaţii etc.) şi declararea pe plan mondial a anului 2005 ca Anul Mondial al Fizicii (Anul Einstein).
Proiectul are ca principal scop sporirea interesului elevilor pentru studiul mai aprofundat al fizicii, înţelegerea faptului că fizica este o ştiinţă fundamentală - pilon pentru dezvoltarea cercetărilor în medicină, chimie, biologie, electronică ş.a. Un scop adiacent îl reprezintă reliefarea caracterului interdisciplinar şi cultural al fizicii, precum şi percepţia perspectivelor fizicii pe plan naţional şi mondial, la începutul secolului 21.
Principalele obiective ale proiectului sunt:
- cultivarea la elevi a interesului pentru fizică;
- stimularea spiritului de competiţie în rândul elevilor capabili de performanţă;
- promovarea şi valorificarea acumulărilor de cunoştinţe, informaţii şi descoperiri din diferite ramuri ale fizicii;
- evidenţierea realizărilor naţionale din domeniul fizicii şi a modului în care acestea se integrează în patrimoniul cunoaşterii universale;
- realizarea unor trainice legături de prietenie între copii ce au ca pasiune fizica;
- valorificarea potenţialului turistic şi cultural al judeţului Bistriţa – Năsăud.
Concursul Naţional de Fizică „UNIVERSUL EINSTEIN” este destinat elevilor din învăţământul gimnazial şi liceal, precum şi elevilor ce frecventează cercuri tehnico-ştiinţifice din cadrul Palatelor şi Cluburilor elevilor. Activităţile desfăşurate pe parcursul manifestării propuse au fost concepute astfel încât să existe un raport optim între util şi plăcut, între recreativ şi instructiv, fiind circumscrise unei tematici structurate pe mai multe secţiuni (subsecţiuni): fizică teoretică (cu subsecţiunile: mecanică, termodinamică, electricitate şi magnetism, optică şi spectroscopie, fizică atomică şi nucleară, fizica solidului, electronică şi fizica plasmei), fizică aplicată şi mijloace dedicate studiului fizicii, ultima dintre secţiuni fiind alocată interdisciplinarităţii.
Pe tot parcursul desfăşurării proiectului, s-au utilizat metode şi tehnici de lucru diverse: conferinţa, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, acestea având drept cadru de aplicare forme diferite de organizare: activităţi frontale, activităţi de grup, activităţi individuale.

Rezultate
Au fost realizate pliante cu programul manifestărilor, precum şi un poster color care reflectă specificul Concursului. De asemenea, a fost realizat un CD cuprinzând lucrările finaliştilor, lucrările cele mai valoroase ale celor patru ediţii anterioare, precum şi aprecieri ale participanţilor şi ale membrilor juriului, acesta fiind înmânat tuturor elevilor participanţi. La nivelul Palatului Copiilor Bistriţa, a fost realizat şi „Filmul Concursului”, conţinând cele mai importante secvenţe ale manifestării.
Pentru ca participanţii la această competiţie să plece cu impresii cât mai plăcute din zona noastră şi pentru ca între ei să se creeze relaţii interpersonale durabile, sâmbătă seara a fost organizată o seară culturală iar în cursul zilei de duminică - o excursie la Casele memoriale „Liviu Rebreanu” şi „George Coşbuc”, cu vizitarea oraşului Năsăud şi a mănăstirii Parva.

Monitorizare şi evaluare
Lucrările elaborate de către elevi în vederea înscrierii în competiţie au trebuit să respecte în integralitate criteriile stabilite de către organizatori prin regulamentul de desfăşurare al Concursului. În urma unei preselecţii, au fost emise invitaţii pentru elevii autori (împreună cu profesorii lor îndrumători) ai celor mai bune lucrări, în limita bugetului alocat. Comisia de preselecţie a avut în vedere următoarele criterii de evaluare: valoarea lucrării/lucrărilor înscrise în competiţie, gradul de implicare şi de comunicare şi gradul de participare.
Juriul competiţiei, prezidat de un cadru didactic universitar (prof. dr.) din cadrul Facultăţii de Fizică a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, având în structură cadre didactice şi specialişti de prestigiu din domeniul fizicii, au evaluat lucrările finaliste, în raport cu următoarele categorii de performanţă:
- capacitatea de a investiga teoretic (gândire analitică/ teoretică);
- capacitatea de a investiga experimental;
- sensibilitate la probleme (spirit de observaţie şi perspicacitate)
- flexibilitatea gândirii ştiinţifice;
- inventivitate (productivitate);
- capacitatea de a adecva soluţiile problemelor la realitate;
- imaginaţie ştiinţifică anticipativă;
- originalitatea gândirii ştiinţifice;
- aptitudini speciale pentru studiul fizicii.

Evaluare internă a proiectului (coerenţă, scop, obiective, activităţi, metode, evaluare, indicatori):
- înţelegerea faptului că fizica este o ştiinţă fundamentală - pilon pentru dezvoltarea cercetărilor în medicină, chimie, biologie, ş.a.;
- reliefarea caracterului interdisciplinar şi cultural al fizicii;
- percepţia perspectivelor fizicii pe plan naţional şi mondial, la începutul secolului 21;
- gradul de originalitate al lucrărilor;
- gradul de aplicabilitate în practică al rezultatelor.

Evaluare externă a proiectului (indicatori):
- publicarea lucrărilor pe suport CD;
- distribuirea CD-urilor realizate catedrelor de fizică din cadrul liceelor şi colegiilor de profil;
- promovarea câştigătorilor în mass-media.
Începând cu anul 2009, a fost creată şi o secţiune dedicată cadrelor didactice, care s-au putut înscrie cu lucrări circumscrise aceleiaşi tematici din regulament, al căror rezumate au fost cuprinse într-o lucrare editată cu ISBN 978-973-8972-66-7.
Partenerii proiectului au fost Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bistriţa-Năsăud, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Fundaţia „Proelectron” - implicată în obţinerea fondurilor nerambursabile în baza Legii 350/2005 de la Primăria Municipiului Bistriţa, Primăria Municipiului Bistriţa, Coca-Cola România, S.C. Miro S.A. Bistriţa, precum şi mare parte a mass-media locale şi naţionale, care a fost consultată în vederea unei cât mai bune mediatizări a manifestării.
Finanţări pentru proiectul „UNIVERSUL EINSTEIN” s-au obţinut începând cu anul 2007 în baza Legii 350/2005 de la Primăria Municipiului Bistriţa, sumele primite permiţând ca, de la un an la altul, proiectul să ia amploare. Conlucrarea perfectă între partenerii implicaţi în acest proiect a fost de natură să ridice foarte mult calitatea participării, cu impact deosebit asupra finalităţilor proiectului.
Aplicantul intenţionează lărgirea sferei de cuprindere a grupului-ţintă prin atragerea în cadrul proiectului şi a studenţilor din învăţământul tehnic, realizându-se astfel două mari secţiuni complementare ale concursului, una adresată elevilor de gimnaziu şi liceu, iar cealaltă studenţilor, în acest mod, schimbul de idei dintre elevi şi studenţi contribuind în mod eficient la înţelegerea superioară şi globală a fizicii. În plus, posibilităţile de autofinanţare în învăţământul universitar sunt mult mai mari, conturându-se astfel premisele unei premieri şi mai generoase a câştigătorilor.
Ediţia a VI-a a Concursului Naţional de Fizică „UNIVERSUL EINSTEIN este, de asemenea, cuprinsă în Calendarul Activităţilor Naţionale Extraşcolare aprobat de MECTS şi se va desfăşura în acest an în perioada 11-13 iunie 2010 la Palatul Copiilor Bistriţa, cu sustenabilitatea aceloraşi tradiţionali parteneri. Informaţii suplimentare despre cea de-a VI a ediţie se pot găsi pe site-urile www.didactic.ro şi www.olimpiade.ro.
Privind retrospectiv datele statistice, observăm o creştere semnificativă a interesului faţă de această competiţie, manifestată prin creşterea numărului de unităţi şcolare înscrise şi participante, şi, spre bucuria organizatorilor, o creştere nu doar cantitativă dar şi calitativă a lucrărilor.
Fără nici o îndoială, anul 2009 reprezintă un an de vârf, pentru „UNIVERSUL EINSTEIN”, din cele peste 200 de lucrări primite din 70 de unităţi şcolare (32 de judeţe ale ţării), au fost selectate 51 de lucrări, ai căror 115 autori (elevi şi profesorii coordonatori) au fost invitaţi în faza finală la Bistriţa în perioada 12-14 iunie 2009.
Reuşita la nivel maxim a acestei competiţii o datorăm, cu mulţumirile de rigoare, Primăriei Municipiului Bistriţa, care a asigurat fondurile necesare acestei manifestări, Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bistriţa-Năsăud şi Fundaţiei „Proelectron”.
Mesajele de mulţumire, felicitările şi promisiunile de revenire la o viitoare ediţie, mesaje primite de la elevi şi profesori participanţi din toată ţara, au fost încă un semnal pozitiv a reuşitei acestui proiect. Şi dacă participanţii de ieri (şi câştigătorii de astăzi) vor fi cercetătorii, fizicienii, inginerii, medicii sau profesorii noştri de mâine, înseamnă că efortul organizatorilor nu a fost în zadar, astfel de iniţiative devenind o necesitate, numai astfel putând descoperi tineri valoroşi, inteligenţi, minţi deschise şi luminate care aşteaptă să fie remarcate, puse în valoare.
Toate acţiunile, demersurile şi eforturile organizatorilor, a sutelor de elevi şi a zecilor de cadre didactice care i-au îndrumat pe parcursul celor cinci ediţii ne permit să considerăm „UNIVERSUL EINSTEIN” – o tradiţie, un demers pro-ştiinţă, un act de cultură, un proiect îndrăzneţ, un succes.

Prof. Mirela NELCA
Prof. Dorel NICOARĂ
Palatul Copiilor Bistriţa


Etape în analiza unei politici educaţionale
Subcomponenta 1.1. a Proiectului pentru Învăţământ Rural

I. Consideraţii introductive
I.1. Precizarea ariei alese: Politica educaţională avută în vedere vizează selecţia, formarea şi promovarea personalului educativ.
I.2. Importanţa în contextul actual
Învăţământul rural a avut şi va avea o serie de probleme specifice a căror identificare, analizare şi rezolvare ţine de convingerea că, în secolul XXI, egalitatea de şanse este o condiţie esenţială a creşterii calităţii învăţământului românesc. A preda într-o şcoală din mediul rural este, din multe puncte de vedere, un proces dificil, cu situaţii complexe care presupun o dezvoltare profesională continuă şi continuu adaptată la nevoile comunităţii. Este vital, aşadar, procesul de a echilibra oferta de formare pentru aceste cadre didactice cu cea de care beneficiază cele care lucrează în mediul urban.
I.3. Caracterul de politică educaţională
Demonstrarea caracterului de politică educaţională porneşte de la probarea celor patru condiţii care trebuie îndeplinite concomitent (Cezar Bârzea, Politici educaţionale, Suport de curs, SNSPA, FCRP, Master, Management educaţional şi comunicare instituţională, 2009-2010, p.4): existenţa unui mod de organizare colectivă, existenţa unui proiect educativ, referinţa la o putere şi la un sistem de autoritate, folosirea unui sistem de legitimare şi mobilizare socială.
La nivel naţional, s-a înfiinţat Unitatea de Management a Proiectului (UMP), structură care făcea parte din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar la nivel judeţean, în cadrul inspectoratelor şcolare, Unitatea Judeţeană de Implementare a Proiectului (UJIP), aceste unităţi fiind coordonatoarele tuturor componentelor PIR. Funcţiei de mentor i s-a construit o fişă de post care să evidenţieze rolurile acestui status ocupaţional: să realizeze programul de dezvoltare profesională pentru fiecare comună a judeţului unde activează, să livreze curriculum-ul de formare pentru grupurile de cadre didactice în conformitate cu cerinţele programului de formare acreditat de CNFP, să evalueze parcurgerea programului de către cadrele didactice, să planifice şi să raporteze activităţile pe care le desfăşoară. Din punct de vedere profesional şi administrativ, mentorii se subordonează UMP. Din punct de vedere profesional, mentorii sunt coordonaţi de asistenţa tehnică (Centrul Educaţia 2000+, Consiliul Britanic Bucureşti). Legea nr. 441 din 23 octombrie 2003 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea proiectului, O.M.Ed.C. nr. 4457 din 4 iulie 2005, privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a selecţiei pentru ocuparea posturilor de mentor, în cadrul Subcomponentei 1.1. a Proiectului pentru Învăţământ Rural, O.M.Ed.C. nr. 5458 din 13 octombrie 2005, privind detaşarea personalului la Unităţile Judeţene de Implementare a Proiectului pentru Învăţământ Rural constituie cadrul legislativ al politicii educaţionale avută în vedere.
Dezvoltare profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală pentru cadrele didactice din mediul rural reprezintă subcomponenta 1.1. a Proiectului pentru Învăţământ Rural, proiect definit prin deliberare publică şi reflecţie colectivă. Îmbunătăţirea activităţilor de predare-învăţare în şcolile din mediul rural şi pregătirea profesională a cadrelor didactice din mediul rural prin activităţi desfăşurate în şcoală sunt două dintre obiectivele PIR care demonstrează demersul de schimbare. Scopul proiectului fixează finalităţile educaţionale ale acestei politici: îmbunătăţirea accesului la o educaţie de calitate pentru elevii din mediul rural exprimată prin rezultate şcolare mai bune la testele naţionale, precum şi printr-un procent mai mare de promovabilitate, absolvire şi înscriere în cicluri superioare de învăţământ.
Deoarece vorbim despre o politică educaţională, statul are cea mai mare putere de decizie, de acces la ea şi de control al informaţiei. Ierarhia care se respectă este aici: minister, ISJ, şcoală. Proiectul este finanţat 90% de stat (cu împrumutul specificat) şi 10% de comunităţile locale, ceea ce indică un grad redus de descentralizare financiară.
Mobilizarea la acest proiect s-a făcut prin participare, la el putând lua parte orice cadru didactic care lucrează în mediul rural şi care doreşte să se perfecţioneze.

II. Descrierea politicii educaţionale Dezvoltare profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală pentru cadrele didactice din mediul rural
II.1. Scurtă descriere a politicii educaţionale avute în vedere
Componenta 1 a Proiectului pentru Învăţământ Rural are următoarele subcomponente:
1. Subcomponenta 1.1. Dezvoltare profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală pentru cadrele didactice din mediul rural
2. Subcomponenta 1.2. Oportunităţi de pregătire profesională pentru cadrele didactice din mediul rural
3. Subcomponenta 1.3. Condiţii minime de funcţionare pentru şcolile din mediul rural
4. Subcomponenta 1.4. Mijloace de învăţământ pentru şcolile din mediul rural
Conform site-ului PIR (http://rural.edu.ro), obiectivul Subcomponentei 1.1. este obţinerea de schimbări conceptuale şi practice în procesul didactic, de predare-învăţare. Cadrele didactice vor avea un acces mai bun la metode, materiale şi oportunităţi de formare printr-un program de dezvoltare profesională oferit la nivelul fiecărei şcoli. Astfel, şcolile dintr-o comună vor fi grupate într-un cluster, programul de formare fiind oferit tuturor cadrelor didactice din cadrul cluster-ului, inclusiv cadrelor didactice necalificate sau care nu au o calificare corespunzătoare, de către doi mentori, ajutaţi de formatori de specialitate, acolo unde este nevoie. Activităţile de dezvoltare profesională se vor desfăşura, de obicei, în şcoala de centru sau, după caz, în oricare dintre şcolile din cluster, pe o perioadă de 10-14 zile. Pentru implementarea programului de dezvoltare profesională, la nivelul fiecărui judeţ, proiectul va asigura Centre Mobile de Resurse (CMR), dotate cu toate mijloacele necesare unui proces eficient de dezvoltare profesională. CMR le vor permite mentorilor să viziteze şcolile şi să realizeze activităţi de formare şi mentorat pe baza unui curriculum care cuprinde următoarele module comune: predare interactivă centrată pe elev, evaluare continuă la clasă, instrumente de cunoaştere a elevului, adaptarea curriculum-ului la mediul rural: predare simultană, remedierea cititului si scrisului, remedierea cunoştinţelor de bază la matematică, limba română ca a doua limbă, utilizarea computerului în predare şi învăţare, management şcolar. Formarea şi mentoratul profesional vor stimula cadrele didactice în direcţia inovaţiei şi vor constitui un sprijin direct pentru ceea ce aceştia încearcă să realizeze la clasă. De asemenea, proiectul va asigura dotarea unor Centre Fixe de Resurse în toate şcolile în care a avut loc procesul de comasare şi care au fost dotate cu mijloace de transport. La aceste centre vor avea acces atât cadrele didactice, cât şi elevii. Abordarea dezvoltării profesionale va pune accentul pe activitatea de îndrumare a cadrelor didactice care vor căuta în mod activ soluţii la probleme. Acest lucru le va întări sentimentul de posesori ai unor noi metode de predare şi le va perfecţiona aptitudinile profesionale. Activitatea de dezvoltare profesională se va concentra asupra nevoilor de formare, aşa cum sunt acestea percepute de cadrele didactice folosindu-se lucrul în echipe si discuţiile între profesori ori de cate ori este cazul. De asemenea, pentru parcurgerea modulelor de formare, profesorii vor primi credite pe care le vor utiliza pentru îndeplinirea cerinţelor de dezvoltare profesională stabilite prin documentele MEC.
II.2. Problema analizată, alternative
Problema pe care a încercat să o rezolve Subcomponenta 1.1. a PIR, nivelul mai scăzut de calificare a cadrelor didactice din mediul rural în comparaţie cu mediul urban, ar putea avea următoarele alternative pentru a fi soluţionată:
1. participarea cadrelor didactice din mediul rural la cursuri zonale pe discipline sau arii curriculare prin implicarea metodiştilor ISJ;
2. organizarea unor şcoli de vară, fără taxă, pentru cadrele didactice din mediul rural, în special pentru cele debutante, cu definitivat şi gradul didactic II.
Prima alternativă are avantajul că formarea poate rezolva probleme de metodică a disciplinei, cu exemple concrete de lecţii pentru fiecare disciplină. Se pierde însă aspectul necesităţii cooperării dintre membrii aceleiaşi organizaţii şcolare şi intervin obstacole precum distanţa, timpul şi resursele financiare. A doua alternativă elimină obstacolul timp, însă presupune o mobilizare de resurse umane dificil de gestionat în timpul vacanţei şcolare, lipsa spaţiilor de formare şi, nu în ultimul rând, riscul ar fi ca posibilii formabili să refuze participarea.
Subcomponenta 1.1 a PIR propune formarea pe baza activităţii din şcoală şi asistată la distanţă, în grupuri mixte de profesori de diferite specialităţi şi învăţători, promovând gândirea critică şi interdisciplinaritatea.
II.3. Actori implicaţi. Mijloace de motivare
Pentru implementarea acestei politici, a fost creată funcţia de mentor PIR, pe care au fost detaşate în interesul învăţământului cadre didactice de diferite specializări, conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a selecţiei pentru ocuparea posturilor de mentor, în cadrul Subcomponentei 1.1. a Proiectului pentru Învăţământ Rural. Aceştia au fost motivaţi profesional şi financiar prin acordarea unui salariu brut de 600 de euro. Cadrele didactice din mediul rural, cărora le este adresat programul, au obţinut, prin absolvirea acestuia, 30 de credite transferabile şi certificat CNFP. Elevii din mediul rural au posibilitatea să înveţe după metode moderne, iar cunoştinţele să fie asimilate logic, nu memorate, accesul la ciclul următor de învăţământ fiind facilitat.
II.4. Modalităţi de implementare
În vederea implementării acestui proiect, au fost create instituţii noi. La nivel naţional, s-a înfiinţat Unitatea de Management a Proiectului (UMP), structură care făcea parte din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar la nivel judeţean, în cadrul inspectoratelor şcolare, Unitatea Judeţeană de Implementare a Proiectului (UJIP), aceste unităţi fiind coordonatoarele tuturor componentelor PIR.
La nivelul unui judeţ, cei doi mentori care s-au ocupat de Subcomponenta 1.1. au realizat împărţirea comunelor pe opt semestre, includerea lor în programul de formare respectând anumite criterii: nivelul scăzut de trai al populaţiei, distanţa faţă de municipiul reşedinţă de judeţ, condiţii de acces, numărul cadrelor didactice. În realizarea planificării, au ţinut cont de scrisorile de intenţie completate de directorii de şcoli. Activitatea propriu-zisă a respectat următorii paşi:
- vizita preliminară a mentorilor în şcolile incluse în program (stabilirea detaliilor cu directorii de şcoli);
- curs introductiv (prezentarea PIR şi a subcomponentei 1.1., completarea Analizei de nevoi, stabilirea ţintelor de către fiecare cadru didactic);
- cursuri de formare (pe baza modulelor comune şi specifice);
- completarea unor documente (fişe de dialog profesional, fişă de înregistrare a progresului profesional);
- asistenţe şi interasistenţe;
- evaluare.
Lunar şi semestrial, mentorii au raportat asistenţei tehnice rezultatele obţinute.
II.5. Etape de realizare
II.5.1. Identificarea problemelor
Sinteza Studiului de impact asupra Programului de relansare a Învăţământului Rural, studiu realizat de Centrul Educaţia 2000+ în parteneriat cu Centrul pentru Asistenţă Rurală care a asigurat operatori de teren pentru judeţele Harghita, Gorj, Maramureş, Olt. Cercetarea a fost cofinanţată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Direcţia de Programe de Reformă a Băncii Mondiale, şi prezintă principalele probleme cu care se confruntă încă învăţământul rural. Deşi dotate cu calculatoare, mobilier şcolar şi cărţi, majoritatea şcolilor invocă nevoia de perfecţionare a cadrelor didactice şi necesitatea organizării unor cursuri comune pentru învăţători şi profesori de diferite discipline. Nivelul mai scăzut de calificare a cadrelor didactice din mediul rural în comparaţie cu cel urban este problema pe care încearcă să o rezolve Subcomponenta1.1.a PIR, Dezvoltare profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală pentru cadrele didactice din mediul rural .
II.5.2. Expunerea publică şi evaluarea opţiunilor de politică educaţională
Programul a fost expus şi discutat public, evaluarea opţiunilor fiind realizată.
II.5.3. Adoptarea opţiunilor
Programul conceput a fost pilotat în judeţele Arad, Argeş, Dolj, Iaşi, Maramureş şi Sibiu, începând cu ianuarie 2005, urmând ca din septembrie 2005 până în septembrie 2009 să fie implementat la nivel naţional, după modelul descris anterior.
II.5.4. Implementarea
Procesul a fost descris la secţiunea II.4.
II.5.5. Evaluarea
Evaluarea transversală a PIR a avut loc în trei momente diferite ale proiectului (2005, 2007, 2008). Broşura difuzată cu ocazia închiderii oficiale a proiectului (Implementarea metodologiei şi a instrumentelor pentru monitorizarea şi evaluarea Proiectului pentru Învăţământ Rural, Studiu longitudinal final, rezumat, 2009) precizează, în Metodologia de evaluare, scopul şi obiectivele Studiului longitudinal final, metodologia de cercetare, metodele şi instrumentele de investigaţie, eşantionul de unităţi şcolare evaluate, eşantioanele asupra cărora au fost aplicate diferite instrumente de investigaţie şi metodologia utilizată în evaluarea eficacităţii PIR. În capitolul al II-lea, Principalele constatări, se regăsesc prezentate aspecte ce vizează Subcomponenta 1.1.: Personal didactic – aspecte cantitative (2.1.), Capacitatea cadrelor didactice de a utiliza metode interactive de predare – învăţare (2.2), formarea cadrelor didactice, Calitatea programului de pregătire-mentorat (2.3.). Anexa acestui studiu conţine evoluţia valorilor indicatorilor de monitorizare PIR.
Concluziile (Implementarea metodologiei şi a instrumentelor pentru monitorizarea şi evaluarea Proiectului pentru Învăţământ Rural, Studiu longitudinal final, rezumat, 2009 p. 22) referitoare la componenta de formare punctează următoarele aspecte:
- în raport cu evaluarea iniţială, rolul profesorului ca organizator al învăţării centrate pe elev tinde să-l înlocuiască pe cel de unic deţinător al cunoaşterii;
- evaluarea finală evidenţiază îmbunătăţirea capacităţii cadrelor didactice de a utiliza metode interactive de predare şi învăţare;
- creşterea potenţialului de interacţiune şi comunicare a elevilor, în raport cu evaluarea iniţială;
- existenţa unor şcoli în care metodele interactive nu sunt exersate de către cadrele didactice;
- modulele de formare au răspuns necesităţilor învăţământului rural;
- derularea formării la nivel local a depăşit obstacolele cu care se confruntă de obicei cadrele didactice din mediul rural pentru participarea la formarea continuă;
- evaluarea pozitivă a activităţii de formare demonstrează eficienţa crescută a acestei măsuri de intervenţie şi adaptarea la specificul concret al activităţii didactice din mediul rural.
Recunoaşterea internaţională: Proiectul pentru Învăţământul Rural (PIR) a fost premiat de un juriu al Băncii Mondiale, în cadrul primei competiţii cu tema „Îmbunătăţirea vieţii în România”. Competiţia a avut loc în data de 1 aprilie 2008, la Washington, fiind acordate 19 premii pentru 22 de activităţi derulate în Europa şi Asia.
II.5.6. Revizuirea politicilor şi conceperea unui nou ciclu
Încheiat în 2008, PIR nu şi-a putut atinge toate obiectivele. În privinţa Subcomponentei 1.1, au rămas nementorate un număr 29.000 de cadre didactice din 2.720 de şcoli incluse ulterior într-un alt proiect.
Proiectul „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat” este selectat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU) şi finanţat din Fondul Social European. Proiectul se va derula pe o perioadă de trei ani (2008-2011), fiind implementat în parteneriat cu Educaţia 2000+ Consulting şi Millenium Design Group. Proiectul îşi propune să desfăşoare activităţi de mentorat la nivelul şcolii, contribuind astfel în mod direct la îmbunătăţirea calificării cadrelor didactice şi a formatorilor (mentorilor) şi acordându-le acestora un sprijin semnificativ în carieră. Obiectivul general al proiectului este de a asigura accesul la un învăţământ de calitate pentru elevii din localităţile defavorizate prin intermediul dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice din învăţământul obligatoriu.

prof. Georgeta Camelia MĂLUŢAN
C.N. „Liviu Rebreanu”, Bistriţa