Decembrie 2020

 „Inteligenţă plus caracter. Acesta este adevăratul obiectiv al educaţiei.” (Martin Luther King Jr.)

 

Fiecare proiect POCU are farmecul lui

MOTTO:

„Indiferent de ceea ce poți face sau visezi că poți face, ÎNCEPE! Îndrăzneala are GENIU, PUTERE și MAGIE în ea.”
W. H. Murray

 

Reușita unui proiect stă în detalii. În proiectul POCU „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene”, fiecare persoană implicată s-a multiplicat, fie că a fost coordonatorul unității de învățământ, consilierul școlar, mentorul local sau mentorul formator. Obiectivele proiectului au alimentat alte obiective, ale noastre, personale, care se referă la propria dezvoltare și autocunoaștere dar și la colaborare, determinare, antrenament. Thomas Edison spunea la un moment dat „nu am greșit doar am găsit 10.000 de variante care nu funcționează”, eu regăsindu-mă în aceste cuvinte prin experiența pe care am acumulat-o de la începutul proiectului și până astăzi.

În calitate de mentor-formator am demarat formarea cadrelor didactice din unitățile școlare implicate în acest minunat proiect, pe cele 4 module ale fiecărui curs: ACTOR – Alege competențe transversale pentru obținerea reușitei profesionale și CCDPEI – Consolidarea competențelor didactice pentru promovarea educației incluzive, începând cu luna septembrie 2019. Modulele includ atât aspecte teoretice cât și practice, furnizând participanților 25 credite după urmarea celor 90 de ore de curs.

Cele 4 module ale programului de formare CCDPEI – Consolidarea competențelor didactice pentru promovarea educației incluzive, asupra căruia mă voi opri eu, acoperă următoarele teme principale, stabilite în urma analizei de nevoi realizate la nivelul școlilor beneficiare: Trasee tipice și atipice de dezvoltare la preșcolarul și școlarul mic; Metode interactive de învățare; Strategii de lucru pentru copii cu probleme comportamentale si hiperactivitate; Instruirea diferențiată. Gestionarea problemelor de conduită. Ele sunt structurate în trei părți:

a) O scurtă descriere teoretică. Această parte oferă un cadru conceptual clar pentru module: perspectiva teoretică, principalele definiții, repere teoretice și concepte cheie, documente de referință; argumente pentru susținerea educației centrate pe copil, perspective și probleme ridicate de noua abordare.

b) Învățare în echipă, dezbateri, discuții, planificare în echipă. Ea explică procedurile și descrie instrumentele cu ajutorul cărora lucrează personalul: instrucțiuni, recomandări, exerciții, teme pentru reflecție, dezbateri la nivelul instituției, sprijin în planificarea activității, asigurarea calității și monitorizare. Întregul personal este sprijinit în demersul de înțelegere a modului în care tema și subiectul discutat pot aduce beneficii copiilor.

c) Planificarea individuală. Această parte se adresează fiecărui participant la stagiul de formare. Exemplele ajută la înțelegerea termenilor și diferitelor instrumente de lucru la clasă (strategii aplicate de învățare, exemple de planificare zilnică și săptămânală, instrumente de observare și evaluare, instrumente pentru utilizarea lor în parteneriatul cu părinții, instrumente de autoevaluare pentru cadrele didactice, forme de feedback, planuri de formare profesională individuală etc.). Acestea servesc pentru construirea propriului plan educațional.

Prin conținutul și competentele vizate, programul de formare propune abilitarea participanților în realizarea unui etos școlar pozitiv, în stabilirea și menținerea unui control eficient a sălii de clasa, al gestionării situațiilor de criză, a promovării și încurajării muncii în echipă la clasă. Fiind și mentor în cadrul proiectului, rolul acesta se focusează pe motivarea cadrelor didactice care își derulează activitatea în școlile defavorizate precum și pe schimbările structurale care au loc la nivelul dezvoltării competențelor fiecăruia.

La finalul programului parcurs a avut loc o evaluare a cursanților constând în prezentarea unei teme, la alegere, din cele 3 care trebuiau pregătite la portofoliu. Am putut selecta astfel câteva teme prezentate de cursanții grupelor de la Școala Gimnazială „Artemiu Publiu Alexi” Sângeorz-Băi ca fiind relevante pentru exemple de bune practici în cadrul programului de formare CCDPEI. Fiecare material selectat are un conținut deosebit deoarece este vizibilă amprenta programului absolvit, este focusat pe aspecte relevante pentru cursant, are originalitate și aplicabilitate practică fără să se omită partea emoțională, implicarea, dăruirea. Este important de precizat că temele cursanților s-au schițat odată cu parcurgerea modulelor fiecărui curs și au avut în vedere dezvoltarea competențelor didactice pentru promovarea educației incluzive.

„A fi profesor înseamnă certitudinea și neliniștea că ai ales o profesie complexă, că vei parcurge un traseu cognitiv de-a lungul întregii activități, dar și că ai puterea de a dărui, de a trăi sub zodia unei aspirații înalte, de a căuta soluții care se află între artă și știință, între vocație și cunoaștere, între raționalitate și intuiție. Principiul după care m-am ghidat în dezvoltarea carierei didactice este acela că trebuie să dezvoltăm mintea la nivelul complexității naturii, nu să simplificăm natura la nivelul minții și cunoștințelor avute la un moment dat.” a afirmat doamna Dorina Dănilă, profesor pentru învățământul primar, în urma parcurgerii programului de formare. Totodată mai precizează că „pe lângă experiența acumulată la catedră, în munca de ani și ani, în care am întâlnit o mare diversitate de oameni, atitudini, reacții, cursul Consolidarea competențelor didactice pentru promovarea educației incluzive s-a dovedit util în sprijinul abordării corecte a fiecărui copil precum și a gestionării eficiente a oricărei situații de învățare; ne-am consolidat bineînțeles și cunoștințele referitoare la tipologii de trasee atipice în dezvoltarea copilului și modalități de sprijinire a elevilor aflați în asemenea situații. Au fost interesante discuțiile despre învățarea funky în satul global, metode interactive precum metoda RULER, învățarea accelerată și vizibilă, neuroștiințele și misterul învățării. Am studiat cu plăcere Tabloul generațiilor, comparații între generații, sursele rezilienței la copii. Pot spune, cu mâna pe inimă, că acest curs, recent parcurs, pe mine personal m-a făcut să-mi pun întrebări, m-a incitat să caut - individual sau împreună cu ceilalți colegi din grupă, ghidați de formatori, cărora le suntem recunoscători, răspunsuri la multe din «neliniștile» care frământă orice cadru didactic responsabil.”

O altă temă de interes pentru cursanți a fost realizarea unui miniproiect pe care să îl implementeze în școala, cu impact multidisciplinar asupra elevilor și părinților. Un astfel de exemplu este miniproiectul „Performanță prin polivalență atletică” conceput de domnii profesori de educație fizică și sport Ana și Claudiu Runcan. Scopul acestuia este promovarea sportului în rândul elevilor prin practicarea exercițiilor fizice sub diferite moduri, atât în context școlar cât și în cel extrașcolar. Obiectivele au fost gândite astfel încât să pună în valoare sănătatea fizică și mentală a elevilor: „cunoașterea și explorarea zonei turistice a Văii Someșului prin drumeții și excursii, implicarea în activități de documentare, observare și culegere de date, dobândirea de atitudini și aptitudini pentru practicarea exercițiilor fizice în mod organizat și consolidarea colaborării între școală, familie și comunitate prin practicarea sportului.” Activitățile gândite în cadrul acestui miniproiect pot fi fructificate în cadrul unui album virtual de poze cu instantanee din fiecare locație vizitată. Dintre aceste activități amintim: Sănătatea –darul cel mai prețios!; Cicloturism; Ștafeta generațiilor; Bucuriile zăpezi; Excursie în Poiana Narciselor și Poliatlon atletic.

Doamna profesoară de limba și literatura română Marina Dumitru spune „din informația prezentată la modulul 1, al cursului CCDPEI, dar și la celelalte module, mi-a prins foarte bine ce am învățat despre tipologii și trasee atipice în dezvoltarea copilului. Cel mai mult m-au ajutat exemplele practice care m-au făcut sa înțeleg că mă aflu în normalitate și că nu mi se întâmplă toate numai mie, adică părinți ofticați, nemulțumiți, adolescenți furioși, elevi neastâmpărați și multe alte probleme, pentru că nu există clasă perfectă.” Ea a explicat în cadrul unei teme prezentate la evaluarea finală evoluția favorabilă la învățătură a unei eleve în urma aplicării aspectelor studiate în cadrul programului de formare.

Un alt exemplu minunat este tema doamnei director adjunct Cătălina Mureșan care reușește să construiască, pe baza analizei SWOT, traseul de dezvoltare personală. În urma parcurgerii acestui program doamna profesoară extrage următoarea frază „dacă entuziasmul este electricitatea vieții, după cum afirma renumitul G. Parks în 2005, atunci motivația, în termeni metaforici, reprezintă «electricitatea» care «mișcă motoarele sofisticate» ale învățării în procesul educațional. Important este să înțelegem și să acționăm.”

Am dat câteva exemple ale impactului acestui complex și foarte bine structurat program asupra cadrelor didactice formate în prima serie și sunt mândră că ecoul lui încă răsună în școală printre elevi. Chiar dacă suntem obligați să muncim de acasă online și să facem în continuare cursuri online noi, cei din linia întâi, mentorii formatori, vom continua ceea ce am început și vom schimba mentalități deoarece fiecare modul din cadrul programului este gândit în așa manieră să fie bine înțeles de formabili și ușor de aplicat la clasă.

Mentor formator Ana-Maria URECHE,
Prof. consilier școlar CJRAE B-N

 

Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene

MOTTO:

Spune-mi și voi uita. Arată-mi și voi ține minte. Implică-mă și voi înțelege”

Școala Gimnazială „Artemiu Publiu Alexi”, Sângeorz-Băi este parte a proiectului județean „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene” al cărui scop este creșterea calității serviciilor educaționale prin îmbunătățirea de competențe cheie în cazul actorilor implicați în activități educaționale pentru a reduce și elimina riscul de părăsire timpurie a școlii. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt 38 de elevi-prima serie-alături de 20 de părinți cohorta I) și 35 elevi – a doua serie-alături de 20 de părinți (cohorta II).

Acțiunile desfășurate în cadrul activității de mentorat au cuprins: activități de mentorat cu elevii, activități de educație parentală, diseminarea proiectului și a activităților desfășurate în cadrul evenimentelor locale – în colaborare cu directorul școlii, expertul consilier și mentorul formator al proiectului-și pe pagina de facebook a proiectului, proiectarea activităților de mentorat în conformitate cu programele în vigoare specifice disciplinelor – clasa a III-a și a IV-a.

Temele abordate în cadrul întâlnirilor cu părinții au fost variate: „Povestea mea povestea familiei”, „Azi boboc, mâine o floare”, „Diferențe care ne unesc”, „Educație cu dragoste”, „Nevoile mele, nevoile copilului meu”, „Nevoia de a fi împreună”, „Copilul meu e o minune!”.

În ceea ce privește analiza, diseminarea bunelor practice și îmbunătățirea rezultatelor e necesar a menționa că activitățile de mentorat cu cele două grupe de școlari și cu grupele de părinți s-a realizat conform planificărilor, având ca suport – „Ghid pentru părinți. Sprijin în pasul următor” – autor Ana Maria Oancea și „Ghid pentru clasa a IV-a. Trec în clasa a V-a alături de părinți” – autor Beșliu Dana. De asemenea, colaborarea cu conducerea unității și coordonatorul științific a fost una benefică pentru derularea activității în bune condiții și în concordanță cu scopul proiectului și competențele fiecărei activități. Tematica abordată a cuprins cunoștințe curriculare – conform programei-limba română, matematică, istorie, geografie, științe ale naturii, educație civică – activități care au avut ca scop recuperarea unor lacune în cunoștințe, în formarea și dezvoltarea competențelor necesare pentru a se acomoda mai ușor la gimnaziu, cunoștințe tematice – consiliere-activități și resurse pentru dezvoltarea și implementarea unei oferte de educație parentală în scopul facilitării tranziției copilului spre clasa a V-a. S-au folosit metode didactice tradiționale și moderne: dialogul, exercițiul, brainstorming, metoda pălăriilor gânditoare, metoda cubului, învățarea prin descoperire, conversația euristică, explozia stelară.

Ca puncte tari am remarcat: diversitatea activităților formale/ non-formale, elevii au avut posibilitatea să-și completeze lacunele curriculare, cadru ambiental personalizat cu lucrările elevilor, schimbarea locației de lucru, s-au aplicat strategii de învățare prin cooperare/ metode și strategii adecvate, percepția pozitivă/ feed-back-ul pozitiv a/al părinților pe parcursul desfășurării activității de mentorat.

Ca exemplu de bună practică s-a evidențiat activitatea „Clubul de lectură – Îmi place să citesc și sunt fascinat/ă de lumea cărților!”. Activitatea s-a desfășurat și se desfășoară pe perioada întregului proiect, concretizată în activități tematice „Sfertul de oră de lectură”, „Personajul meu – creație plastică”, „Prezentare de carte”, fiecare elev alegându-și o carte, diferită de a colegului, având posibilitatea să citească, să facă recenzia cărții, să-și prezinte punctul de vedere, să-și imagineze un alt sfârșit – aceste activități durând 15 minute în cadrul fiecărei activități de mentorat. 

Mentor local, Cătălina MUREȘAN

 

„ACTOR – Alege competențele transversale pentru obținerea reușitei profesionale” – program de formare

Atât la nivel european, cât și la nivel național, se remarcă importanța, din ce în ce mai mare, acordată formării profesionale continue. Aceasta nu e privită numai ca o modalitate de dezvoltare personală a cadrelor didactice, ci devine o investiție superioară asupra creșterii calității muncii și a vieții. Cadrele didactice au o meserie din ce în ce mai complexă, mediile în care acestea lucrează sunt din ce în ce mai dificile, iar responsabilitățile lor sunt în creștere. Formarea continuă asigură actualizarea și dezvoltarea competențelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competențe, în funcție de evoluția nevoilor de educație, a curriculum-ului, precum și în funcție de exigențele privind adaptarea competențelor personalului didactic la schimbările din educație.

În educația secolului XXI, termenul „competențe transversale” este folosit din ce în ce mai frecvent atât în cadrul unor abordări de mare amploare, precum strategiile și politicile educaționale, precum și în documente specifice, orientate asupra unei anumite probleme (planuri de învățământ, programe analitice, rapoarte etc.). din punct de vedere terminologic, sintagma „competențe transversale” poate fi considerată echivalentă a termenului „competențe transferabile”, competențe ce pot fi dobândite prin activități extraprofesionale sau prin participarea la educație sau formare.

În acest context, 25 de cadre didactice de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Lacrima” au beneficiat de obținerea unui atestat de formare continuă cu 25 de credite profesionale transferabile, în urma parcurgerii programului de formare profesională „ACTOR – Alege competențele transversale pentru obținerea reușitei profesionale”, program livrat în cadrul proiectului „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene” Cod MySMIS POCU 74/6/18/106557. Programul de formare a presupus activități de formare de tip față în față (formare directă) dar și activități practice, dispuse în cadrul a patru module ce au avut următoarele teme principale, stabilite în urma analizei de nevoi realizate la nivelul școlilor beneficiare, inclusiv la CSEI „Lacrima”: Modul 1. Comunicare eficientă și gestionarea conflictelor; Modul 2. Cadrul didactic model social si civic; Modul 3. Diversitate, interculturalitate și multiculturalitate; Modul 4. Relația Școală-Familie-Comunitate.

Programul de formare ACTOR, în livrarea sa, a promovat metodele activ-participative, specifice gândirii critice, a susținut dezvoltarea abilităților de comunicare și de leadership personal atât al cadrelor didactice cât și al elevilor. Totodată, s-a urmărit promovarea aspectelor vizând egalitatea de șanse, cu componentele acesteia (egalitatea de gen, nediscriminarea, accesul persoanelor cu dizabilități) contribuind astfel la tema secundară privind nediscriminarea, respectiv promovarea acțiunilor și principiilor dezvoltării durabile, cu componentele acesteia (principiul poluatorul plătește, protecția biodiversității, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea și adaptarea la schimbările climaterice, reziliența la dezastre).

Ca mentor-formator, în livrarea programelor de formare am abordat principiile educației nonformale, ce tratează învățarea recurgând la activități interactive, motivante, antrenante și amuzante, având în vedere importanța implicării directe a grupului țintă în planificarea și organizarea conținuturilor curriculare, pe baza principiului „de jos în sus” într-un context social dat și asupra căruia aceștia pot exercita ulterior influență și pot genera schimbarea. Cadrele didactice au fost implicate în propria formare, conform principiului participativ, ce stă la baza filosofiei nonformalului, fiind provocate spre înțelegerea nevoilor și găsirea soluțiilor adecvate, care răspund cel mai bine nevoilor lor.

Ca exercițiu de practică și de punere în aplicare a competențelor transversale învățate, cadrele didactice s-au constituit în echipe și au elaborat mini-proiecte de practică dedicate elevilor cu cerințe educaționale speciale beneficiari direcți în cadrul proiectului „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene”. În urma competiției de mini-granturi, 11 dintre proiectele depuse au fost aprobate spre finanțate, fiecare în parte cu 1575 lei. Mini-proiectele au fost gândite și elaborate ținând cont de permanenta schimbare a societății în care trăim, de ritmul în care lumea se mișcă, de inovațiile tehnice ale secolului XXI, în acest context luând în calcul necesitatea upgradării ofertei educaționale, a competențelor și abilităților personalului didactic implicat în educația copiilor cu cerințe educaționale speciale din școala noastră. În urma analizei de nevoi, au luat naștere următoarele proiecte: 1. Școala din grădină – proiect de ergoterapie ce implică elevii în activități practice în aer liber în domeniul protecției mediului și a dezvoltării durabile; 2. Implicarea face diferența – proiect ce își propune implicarea comunității locale în viața școlii și a copiilor cu CES, dar și înlăturarea prejudecăților, legate de persoanele cu dizabilități, de la nivelul unor categorii de populație; 3. Tradiții și obiceiuri românești – implicarea elevilor în activități atractive și antrenante ce au menirea reducerii riscului abandonului școlar timpuriu în rândul acestora; 4. Cartea – comoară pentru suflet – un proiect interesant și captivant în lumea minunată a cărților alături de Biblioteca județeană „George Coșbuc”; 5. Prietenii mei necuvântători – un proiect la fel de captivant, cu activități diverse asistate de animale; 6. Micii înotători – proiect ce implică aquaterapia, activitate îndrăgită și mult așteptată de copiii cu CES; 7. Sprijin pentru copilul meu – un proiect ce implică în activități comune părinții și elevii; 8. ProfInovatori – un proiect ce își dorește împărtășirea exemplelor de bune practici din practica școlară, în cadrul unor ateliere interactive; 9. Păpușile prind viață – educație și comunicare prin teatru; 10. Să ne cunoaștem județul – activități de cunoaștere și socializare prin excursii școlare; 11. Împreună răspândim lumină – proiect în cadrul căruia se dorește dotarea atelierului de lumânări, dar și implicarea celor mici în procesul tehnologic al turnării lumânărilor decorative.

Participanții la programul de formare au fost curioși și dornici de noutate, au renunțat repede la inhibiții, ceea ce a creat o atmosferă de învățare ideală, impactul programului asupra participanților concretizându-se în următoarele: timp de calitate, joc și provocare, creativitate, echipă, motivare și interes, aplicabilitate, cunoaștere și autocunoaștere, implicare și cooperare etc.

Prin conținutul și competențele vizate, programul de formare ACTOR a urmărit abilitarea participanților în realizarea unui etos școlar pozitiv, în stabilirea și menținerea unui control eficient a sălii de clasă, în gestionarea situațiilor de criză, dar și a promovării și încurajării muncii în echipă la clasă. Până la urmă, programele de formare actuale trebuie orientate spre oferirea cadrelor didactice de noi roluri și competențe care să derive din extinderea rolului școlii în comunitate, precum și din elaborarea noilor standarde pentru profesia didactică. 

Mentor-formator Emanuela Ioana AVRAM,
Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Lacrima”

 

Școala din grădină

În cadrul proiectului POCU „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene” Cod SMIS 106557, cadrele didactice din cadrul CSEI LACRIMA au beneficiat de formarea competențelor transversale, în urma căreia, în cadrul unei exercițiu de practică, au avut posibilitatea de a scrie mini proiecte dedicate copiilor cu CES. Unul dintre cele 11 proiecte finanțate, Școala din grădină, aplică modalități de învățare nonformală prin activități practice în aer liber în domeniul protecției mediului și a dezvoltării durabile. Acesta și-a dorit introducerea practicii de grădinărit la copiii de vârstă preșcolară și școlară mică, prin participarea activă la activități practice a copiilor, cadrelor didactice dar și a comunității.

Participarea activă a copiilor, cadrelor didactice și a comunității la acest proiect se concretizează în activități practice de educație ecologică, grădinărit și crearea de noi grădini în curtea școlii. Aceste grădini oferă copiilor oportunitatea de a interacționa cu natura dar și de a învăța curricula școlară într‑un mod plăcut și interactiv. Printr‑un program bazat pe instruire interactivă ei au șansa de a vedea cum se dezvoltă plantele și cum cresc din semințe legume și flori.

Pe parcursul proiectului, echipa de proiect a organizat sesiuni de informare, activități de formare și ateliere practice de grădinărit în sera școlii. Elevii participanți în proiect s-au familiarizat cu ustensilele de grădinărit, au participat la activități simple de grădinărit, s-au bucurat împreună de activități în aer liber și de rodul propriilor lor eforturi.

Proiectul continuă, activitățile fiind regândite și reeșalonate având în vedere situația actuală pe care o traversăm, cu dorința ca la final „Școala din grădină” să își deschidă porțile pentru comunitatea locală pentru a împărtăși din experiența câștigată de-a lungul proiectului, pentru a prezenta rodul grădinii de legume și flori, dar și pentru a împărtăși importanța grijii pentru întreg mediul înconjurător.

 

Coordonator unitate de învățământ Eniko CUPȘA,
Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Lacrima”

 

eTwinning – punte de legătură între școli europene

Lansat în 2005 drept componentă fundamentală a programului eLearning al Comisiei Europene, eTwinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul Uniunii Europene pentru Educație, Formare, Tineret și Sport, începând din 2014.

Acțiunea se adresează tuturor școlilor din învățământul preuniversitar, tuturor profesorilor, indiferent de disciplina predată, directorilor de unități școlare și inspectorilor școlari. Beneficiarii acestui program sunt atât cadrele didactice, cât și elevii. De cele mai multe, există și un beneficiar indirect, comunitatea.

eTwinning facilitează accesul profesorilor la un mediu virtual de colaborare și de schimb de experiență, la parteneriate cu alți profesori și la activități de formare profesională, alături de colegi din țările europene.

Prin participarea la proiecte de eTwinning – înfrățire online între școli- elevii au posibilitatea să comunice cu alți elevi din țările participante, să afle elemente de specific cultural sau de referitor la educația în țările partenere, să învețe utilizând noile tehnologii și să își perfecționeze competențele de comunicare în limbi străine.

Am înscris școala noastră pe platforma eTwinning în decembrie 2019 din dorința de a face schimb de experiență cu alți profesori din alte țări, de a ne implica în parteneriate și proiecte internaționale.

Astfel că, în perioada aprilie-iunie 2020 Școala Gimnazială Șieu a participat la primul proiect,,,Keep Connections, Keep Learning”, alături de școli din Turcia, Spania și Germania.

Scopul acestui proiect a fost să păstreze elevii conectați și să învețe unii de la alții în perioada suspendării cursurilor față în față.

Dintre obiectivele proiectului amintesc:

- utilizarea învățării la distanță și a instrumentelor Web 2.0.:

- colaborarea elevilor cu colegii lor din țări diferite;

- încurajarea muncii în echipă;

- dezvoltarea competențelor de comunicare în limba engleză;

- sprijinirea elevilor pentru a lucra pe subiecte diferite, de a crea propriile materiale și jocuri și de a le împărtăși cu colegii lor;

- împărtășirea experienței și a cunoștințelor cu ceilalți colegi;

- dezvoltarea competențelor multiculturale;

- dezvoltarea competenței de a învăța să înveți.

Pe parcursul derulării proiectului elevii au avut sarcini de lucru individuale, dar și în grupe lingvistice. Abordarea temelor săptămânale s-a făcut utilizând aplicații digitale. Astfel, elevii au creat prezentări Power Point, filmulețe, jocuri Kahoot, Actionbound, Padlet pe care le-au prezentat, individual, la fiecare întâlnire on-line. Dintre temele abordate, preferatele elevilor au fost: Frumuseți din țara mea, Preparate culinare, Artă, Hobby-uri, Școala mea, Vreau să mă prezint, etc.

Elevii școlii noastre, Iulian Irzsa și Roland Suciu din clasa a VIII-a s-au făcut remarcați pe parcursul proiectului, atât datorită nivelului de folosire a limbii engleze, cât și prin aplicațiile utilizate pentru realizarea subiectelor propuse. Încununarea muncii echipei noastre a constituit-o obținerea certificatelor internaționale de participare.

Deoarece această experiență a fost una pozitivă, în prezent suntem implicați în alte două proiecte, „The multilingual Book!” și „Let’s ask Europe!” cu elevi din clasa a VII-a.

Un feedback vine din partea lui Iulian:

I really liked this project, due to the pandemic lockdown we got the chance to socialize and learn about other cultures. I had presented a slide show about myself, my life, my hobbies and future dreams. I also showed my peers a video about Romania and its culture, video made by me and my friends.

Being able to show others my life, dreams and hopes and hearing others' made me feel wonderful.

- Julian from Romania 

Acceptăm și răspundem provocărilor, ne demonstrăm nouă înșine că suntem o echipă, că reușim să facem ceea ce ne propunem și că suntem mereu dornici de nou.

 

Sitografie:

https://www.etwinning.net
https://www.erasmusplus.ro

 

Profesor, Simona Monica GERMAN,
Școala Gimnazială Șieu

Noiembrie 2020

„Cusururile necombătute în timpul şcolii devin vicii în viaţa omului.” (Honoré de Balzac)

 

MENTORAT ÎN ȘCOLILE BISTRIȚENE

 

Urmărind creșterea calității serviciilor educaționale în școlile bistrițene prin îmbunătățirea de competențe cheie actorilor implicați în activitățile educaționale începând cu luna aprilie 2018 Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud în parteneriat cu C&T Strategic Business Partners, implementează proiectului POCU „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene”

În școlile parteneri asociați: Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Bistrița, Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Bistrița, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Lacrima Unirea, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Beclean, Școala Gimnazială Nimigea de Jos, Școala Gimnazială Artemiu Publiu Alexi Sângeorz Băi, Școala Gimnazială Șieu Măgheruș pentru beneficiarii direcți ai proiectului, elevi, părinți, cadre didactice, se livrează programe de mentorat, de consiliere și orientare respectiv de formare a competențelor transversale sau de promovare a educației incluzive.

Centrul Școlar de Educație Incluzivă își prezintă rezultatele intermediare și impactul proiectului.

 

Activități de mentorat pentru copii și familie desfășurate în Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr 1 Bistrița

 

Activitățile de mentorat desfășurate cu elevii în cadrul proiectului „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene” au avut ca obiectiv general facilitarea tranziției copiilor spre trepte superioare ale școlarității prin activități de mentorat.

Cei 21 elevii (din seria 1) care s-au încadrat în grupul țintă au fost împărțiți în două grupe, în funcție de etapa de școlarizare în care se aflau: preșcolari și elevi. Activitățile desfășurate în cadrul grupurile nou formate( elevii au provenit din clase diferite) i-au pus pe aceștia în situația de a comunica, de a colabora, de a folosi în comun anumite obiecte. Însă a fost nevoie de a realiza mai întâi o coeziune a grupului pentru a ne putea desfășura activitățile. Aici jocurile ne-au ajutat foarte mult deoarece prin joc copilul poate trece o barieră, jocul îi mobilizează pe cei timizi să devină mai volubili, mai activi, mai curajoși, să capete mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și tenacitate în răspunsuri, iar pe cei extravertiți, cu agitație psihomotorie să se controleze prin așteptarea rândului, să-i accepte pe ceilalți.

Resursa pusă la dispoziție prin cadrul proiectului( Trec în clasa pregătitoare alături de părinții mei și Ghid pentru clasa a IV-a) ne-a oferit o tematică variată și modalități de realizare diferite pentru fiecare conținut. Conținutul temelor propuse se înscrie în sfera de interes a vârstei mici, iar designul deosebit de atractiv.

Ținând cont de faptul că elevii din școala noastră sunt elevi cu cerințe educative speciale a fost nevoie de adaptarea realizării fiecărei teme la particularitățile acestora( nivel cognitiv diferit, copii cu note autiste , cu ADHD sau cu probleme comportamentale).

Am observat încă din primele activități că elevii au nevoie în primul rând de dezvoltarea deprinderilor de citire corectă, conștientă. Astfel am pus accent pe activitățile din domeniul Limba și literatura română, conștientizându-i pe elevi de importanța acestei materii:

- Pentru a comunica cu ceilalți

- Te învață să te exprimi corect

- Te învață să înțelegi ce citești

- Te învață să scrii corect ceea ce vrei să transmiți altora

- Poți învăța și la matematică, istorie, geografie

Principalele aspecte vizate au fost:

- Îmbunătățirea deprinderilor de citire corectă

- Identificarea personajelor din textele citite

- Formularea răspunsului la întrebările textului

- Construirea unui dialog pe o temă dată

- Exprimarea unei opinii/idei

- Povestirea textului

Aici am ales dintre textele oferite de Ghid pentru clasa a IV-a, textele scurte , narative, texte care sensibilizează sau a căror conținut este inspirat din viața cotidiană a elevilor. Un exemplu foarte bun a fost” Un copil deosebit”, în care tema a fost accesibilă. Am reușit să facem chiar un atelier de discuții , în care elevii și-au putut exprima opinia vis-a vis de o situație problematică în care se află un copil, au reușit să identifice „alte stări de frică” pe care le-ar putea avea un copil.

Chiar dacă imaginația elevilor cu deficiențe mintale este săracă, am reușit, pornind de la o temă dată, să facă scurte exerciții, să se proiecteze într-o anume situație sau într-un alt viitor.

Ex „Dacă aș găsi o lampă fermecată și mi-aș pune o dorință aceasta ar fi………….”. la acest exercițiu au fost două tipuri de răspunsuri:

- Dorințe pe care toți copiii le au( să am o tabletă, să am un telefon sa am un cățel)

- Dorințe derivate din lipsurile(materiale, sufletești) ale altor copii(să am o casă, să fie mama sănătoasă)

Preferatele elevilor au fost activitățile de abilitare manuală, în care si-au exersat diverse deprinderi practice.

Pornind de la constatarea că părinții copiilor dezavantajați sau aparținând grupurilor minoritare își aduc o contribuție pozitivă la performanțele școlare ale copiilor lor dacă sunt susținuți prin activități de mentorat și dacă beneficiază de încurajare, am pus accent pe aceste tipuri de activități. Din experiența mea didactică, știam că părinții elevilor din școala noastră au o prezență redusă în mediul școlar și răspund prezent numai dacă sunt probleme urgente. Am început puțin reticentă aceste activități cu părinții. Însă chiar dacă la început aceștia spuneau” vin, dar nu pot să stau mult, că… „( invocând diverse motive), orele de mentorat se transformau de multe ori in adevărate ore de consiliere într-un grup de sprijin. Am constatat că părinții chiar aveau nevoie de un mediu în care să se simtă ascultații, încurajați, un mediu în care și ceilalți au copiii cu probleme asemănătoare lor. Temele parcurse cu aceștia (Cuvinte bune despre școală, Așteptăm împreună prima zi de școală!, Ce trebuie să știu despre rutinele copilului școlar?, Ce trebuie să știu despre programul zilnic al elevului de clasa….?, Cum îmi ajut copilul să învețe mai bine?) au fost de un real folos pentru aceștia.

În concluzie aș putea spune că ceea ce am reușit a fost un plus in deprinderile elevilor din grupul țintă si al părinților, o stare de bine, de bucurie în timpul activităților oferită prin zâmbetele lor, prin plăcerea prin care participau de cele mai multe ori la activități.

Astfel putem spune că am reușit să fim un grup „noi cei din proiect” (așa cum deseori îți spuneau copiii), un grup care:

Împreuna
ne-am jucat
am învățat
ne-am distrat. 

mentor local prof. Maria Corina BUMBU

 

Dezvoltarea abilităților de viață la elevii din învățământul special de la CSEI Nr.1 Bistrița prin intermediul programului de consiliere

 

„Cea mai eficientă educație pentru un copil constă în joaca lui cu lucruri frumoase” PLATON

 

La momentul debutului proiectului am avut emoțiile aferente unui nou început de drum, un drum pe care pornești, știi unde vrei să ajungi dar, nu ai cum să cunoști unele dintre provocările care pot apărea pe parcurs. Am reușit să încheiem activitățile cu prima serie într-o perioadă în care nu aveam cum să anticipăm că o să ne confruntăm cu pandemia de coronavirus și modificările în abordarea educațională pe care le-a adus. De aceea, unele activități reflectă trăirile și starea noastră din acea perioadă.

Activitățile de consiliere desfășurate cu seria I de elevi și părinți au avut un caracter practic-aplicativ și experiențial, au fost realizate pe baza temelor din „Ghidul pentru trecerea de la învățământul preșcolar la învățământul primar”, „Ghidul pentru trecerea de la învățământul primar la clasa a V-a”, Ghidul pentru părinți: Sprijin în pasul următor „Azi la grădiniță, mâine la școală” și „Pășim împreună spre gimnaziu”, modulul de educație parentală: „Învăț alături de copilul meu”, modul ce vizează formarea abilităților și atitudinilor de susținere a dezvoltării armonioase a copiilor, în acord cu etapa de vârstă parcursă și cu nivelul de dezvoltare neuropsihică al acestora, în cazul celor din învățământul special.

Ghidul pentru trecerea de la învățământul preșcolar la învățământul primar realizat de autoarea de manuale educaționale Daniela Barbu reușește să îmbine în tematica abordată acele elemente necesare a fi puse la fundația construirii profilului unui viitor școlar: „Eu și calitățile mele – Autocunoaștere și stimă de sine, Curcubeul emoțiilor – Emoții de bază, Diferiți, dar împreună! – Diversitate și educație interculturală, Mă bucur să fim colegi! – Interacțiuni și comunicare socială în context școlar, Învăț despre școală! – Competențe de învățare, Sunt pregătit(ă) să merg la școală!”. Fiecare unitate de învățare este completată cu proiecte educaționale prin intermediul cărora au putut fi exersate și consolidate achizițiile dobândite într-un mod ludic și practic-aplicativ: „Eu la grădiniță, eu la școală, Dăruiesc cu bucurie, Luna armoniei, Joc și fapte bune, Bine te-am găsit, Școală!”

Activitățile au avut un impact pozitiv asupra evoluției personale a elevilor în interiorul școlii și în viața de zi cu zi, asupra îmbunătățirii abilităților de parenting ale participanților, asupra promovării unei imagini pozitive a școlii în comunitatea din care facem parte.

Temele propuse în Ghiduri pot fi integrate în cadrul activităților la unele discipline (Formarea abilităților de comunicare, Educație psihomotrică etc.).

Ghidul pentru trecerea de la învățământul primar la clasa a V-a este realizat de autoarea de manuale școlare Cristina Ana-Maria Boca. Are ca unități de învățare: „Despre schimbare și emoții, Despre comunicare și relații sociale, Despre mine și ceilalți, Despre mine și sănătatea mea, Despre mine și modul în care învăț”. Fiecare unitate de învățare este completată de un proiect în cadrul căruia elevii au avut posibilitatea să-și exerseze abilitățile dobândite în mediul ecologic: „Citesc cei mari pentru cei mici, Ziua Universală a Drepturilor Copilului, Dăruiește speranță, Școala, o comunitate, Totul despre clasa a V-a”.

Ghidurile conțin recomandări pentru profesori și membrii familiei, exemple de jocuri și activități, teme de evaluare la sfârșitul fiecărei unități de învățare, pagină de reflecție.

O activitate de consiliere la care elevii au participat cu interes a fost „Eu și emoțiile mele”. În cadrul acesteia, după identificarea emoțiilor, mimarea lor corelată cu anumite situații de viață, au fost așezate cartonașe cu diverse emoții pe podea, în formă de cerc și au fost relatate diverse situații școlare: Ce ai simțit când…, copiii având sarcina de a se opri în apropierea cartonașului ce exprima emoția pe care au simțit-o. Fiecare a încercat să-și argumenteze alegerea, s-a discutat despre ce au simțit înainte, în timpul și după situație, intensitatea emoției, care au fost gândurile care au declanșat emoția, cum am putea face să scădem intensitatea emoțiilor negative. Au avut și un exercițiu în pereche în cadrul căruia fiecare participant a primit un cartonaș cu un copil aflat într-o situație de viață identificabilă și au avut posibilitatea să discute între ei despre emoțiile pe care cred că le-au simțit. La sfârșit au realizat un cerc, au primit un balon cu o față ce exprimă o anumită emoție și au avut sarcina de a descrie emoția într-o scurtă povestire.

Un proiect ce a captat interesul a fost „Citesc cei mari pentru cei mici” ce s-a desfășurat la Bibliotecă, în foișorul din curtea școlii, la CDI etc. Copiii au fost încântați că au avut posibilitatea să împrumute cărți, să le răsfoiască împreună cu ceilalți, să asculte povești lecturare de copii mai mari…

În cadrul acestor activități am constatat un grad de implicare mai ridicat din partea elevilor atunci când sunt utilizate strategii ale învățării experiențiale.

„Jocul este și o pregătire pentru viața de mai târziu, dar, mai presus de toate el este însăși viața copilului” Mc. Dougall

 

Bibliografie:

- Boca, AM, (2019), Ghid pentru trecerea de la învățământul primar la clasa a V-a, Editor: - C&T Strategic Business Partners

- Barbu, D., (2019), Ghid pentru trecerea de la învățământul preșcolar la învățământul primar, Editor: C&T Strategic Business Partners

- Culidiuc, T. (coord.), (2015), IMPACT – jocuri și povestiri, Manual de educație nonformală, ediția a II-a, Fundația Noi Orizonturi 

director, prof. Imola Doris VASS,
consilier, prof. Simona Viorica ARCHIUDEAN

 

 

(the)ACT OR (the) ACTOR?

 

Actul sau actorul? Care dintre cele două este mai importantă pentru reușita unei piese de succes?

Intuiția ne face să căutăm răspunsul în fascinanta lume a teatrului însă, de această dată răspunsurile le găsim în desfășurarea cursul de formare A.C.T.O.R. a cărui titlu suscită în realizarea unei analogii între două mari scene: scena teatrală și scena social-profesională a cadrelor didactice. Astfel, îmi permit să spun despre cursul „Alege Competențe Transversale pentru Obținerea Reușitei profesionale” că a reprezentat întregul act teatral încadrat în contextul dezvoltării competențelor transversale ale cadrelor didactice ce l-au urmat. Desfășurarea acestuia a fost condusă prin „indicațiile regizorale” ale experților în formare și prin direcțiile oferite de suporturile de curs, fiind organizat în patru „acte” – module: comunicare eficientă și gestionarea conflictelor, cadrul didactic – model social și civic, diversitate, interculturalitate și multiculturalitate, relația școală-familie-comunitate.

Participarea cadrelor didactice la acest program de formare a ținut de interesele și nevoile de dezvoltare profesională și de tematica abordată.

Caracterul inovator al cursului s-a reflectat în modalitățile concrete de implementare la clasă a aspectelor teoretice prin învățare experiențială și participativă, cursanții din grupul-țintă având oportunitatea să învețe împreună, unii de la ceilalți, dar și să colaboreze pentru identificarea unor soluții la probleme comune din viața școlii. Cursanții și-au împărtășit valorile personale, specificul cultural, experiențele profesionale ceea ce a contribuit la dezvoltarea abilităților interpersonale și de comunicare eficientă atât în cadrul sesiunilor de formare cât și înafara acestora.

Cadrele didactice participante au reprezentat actorii sociali aflați într-o interacțiune dinamică în care au experimentat propria viață profesională, s-au identificat și au empatizat cu experiențele celorlalți cursanți fiind constrânși doar de momentul prezent, de locul și persoanele ce au determinat acea interacțiune. Inițial și-au jucat propriul rol accesând singurele instrumente avute la îndemână- cultura și experiențele personale – ca până la evaluarea finală, nevoia de formare identificată să se reflecte în nevoia de autorealizare profesională. În acest context vin cu un exemplu elocvent dat de doamna profesor psiholog școlar Oprea Livia ce concepe temele portofoliului de evaluare finală ca un întreg, pornind de la identificarea mecanismelor de coping, dezbaterea și confruntarea lor printr-un model validat, conceptualizate într-un studiu de caz pentru prima temă a portofoliului; concluziile studiului de caz sunt transpuse în practică prin scrierea și implementarea unui miniproiect educațional – „Emoțiile mele și ceilalți” (tema 2 a portofoliului) iar tema 3 este un feedback pentru realizarea primelor două teme și transmite într-o scrisoare propriile trăiri de pe parcursul formării – „Despre dantelăriile unei informații”. Prin realizarea acestui studiu de caz doamna profesor a identificat unele nevoi în rândul cadrelor didactice din școală și propune soluționarea acestora prin scrierea și implementarea unui miniproiect ce se află în desfășurare. Miniproiectul poate fi transmis psihologilor din școlile partenere ca strategie de lucru în consilierea cadrelor didactice și a personalului auxiliar fiind o dovadă a posibilității de multiplicare a abilităților dezvoltate prin acest curs.

Formatorii programului au fost acei actori teatrali, oamenii scenei, condiționați de spațiul teatral – locația formării, de timpul prestației artistice – durata sesiunilor de formare, de textul personajului interpretat-suportul de curs livrat. Nu greșesc dacă le atribui și rolul de performeri deoarece au reușit să oscileze ușor între actorul social (la rândul lor fiind profesori cu experiență) și cel teatral (fiind în primul rând oameni ai societății, apoi oameni ai scenei de formare).

Actul final al programului a fost evaluarea finală ce a constat în prezentarea unei teme din portofoliul întocmit de fiecare cursant, aprecierea lor fiind realizată prin calificative. Majoritatea portofoliilor au conținut teme relevante pentru exemple de bune practici având un conținut aparte, punctat de note și trăiri personale. Temele au fost gândite și concepute de către cursanți odată cu parcurgerea modulelor cursului ACTOR și au reflectat punerea în practică a competențelor transversale dobândite prin parcurgerea cursului de formare. Discuțiile din timpul activității de evaluare finală au reflectat faptul că beneficiarii programului au aprofundat temeinic conținuturile transmise și au reușit să-și dezvolte competențe transversale specifice, în concordanță cu obiectivele programului de formare.

Cursul de formare a avut un impact pozitiv, participanții au dobândit competențe ce le permit să realizeze un transfer de informații în domeniul reușitei profesionale către alte cadre didactice de la nivel local și regional, au avut acces facil la suporturile de curs și ajutor din partea formatorilor, s-au susținut reciproc prin formarea de noi conexiuni, au avut sentimentul de apartenență la un grup cu interese similare. În cadrul programului de formare au fost elaborate materiale diverse, utile în procesul de autoperfecționare a cadrelor didactice.

Cu puțină imaginație am transpus un act teatral într-un curs de formare, actorii principali fiind cadrele didactice ce și-au jucat 100 de ore din traseul profesional pe scena propriei hărți a dezvoltării profesionale. Las deschisă întrebarea inițială pentru ca fiecare să decidă ce a fost mai important în succesul acestui program: actul sau actorul? 

Semnat,
un actor teatral, Ana-Iulia BECHEȘ

 

 

Reușita unui proiect stă în detalii. În acest proiect, fiecare persoană implicată s-a multiplicat, fie că a fost coordonatorul unității de învățământ, consilierul școlar, mentorul local sau mentorul formator. Obiectivele proiectului au alimentat alte obiective, ale noastre, personale, care se referă la propria dezvoltare și autocunoaștere dar și la colaborare, determinare, antrenament. Thomas Edison spunea la un moment dat „nu am greșit, doar am găsit 10.000 de variante care nu funcționează”, eu regăsindu-mă în aceste cuvinte prin experiența pe care am acumulat-o de la începutul proiectului și până astăzi. 

mentor formator Ana Maria URECHE

 

 

Cadrele didactice din cele 7 școli participante la programul de formare pentru dezvoltarea competențelor transversal (ACTOR) dovedesc și aplică cele învățate în timpul cursului prin scrierea și implementarea a 70 de miniproiecte (în medie 10/unitate de învățământ).

 

 

Mini proiecte de practică – la nivelul Centrului Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Bistrița

 

Proiectul de practică „Arta decorativă – pas spre integrare”, propus a se derula pe o perioadă de 10 luni, s-a concentrat pe dezvoltarea abilităților social-artistice și comunicative necesare în conturarea unei personalități sănătoase a copiilor cu cerințe educative speciale, în vederea unei inserții ulterioare sociale mult mai facile, prin metode complementare activităților de terapie educațională complexă și integrată.

Echipa de proiect, formată din coordonator unitate de învățământ, prof. Vass Imola Doris, coordonatori prof. Moldovan Georgeta Mariana – aplicant1, prof. Semerean Ancuța Veronica – aplicant 2 și prof. Beltag Roxana Elisabeta – aplicant 3, prin întâlniri bisăptămânale, după încheierea activităților școlare, a urmărit formarea acestor deprinderi.

Tehnicile diferite abordate în atelierele de lucru propuse, respectiv: „Cunoaștem lumea prin Quilling”, „Origami – valențe terapeutice” și „Decoupage – integrare și comunicare”, conduc la formarea de deprinderi necesare în realizarea unor produse creative și durabile elevilor cu cerințe educative speciale (24 elevi cu vârsta cuprinsă între 10 – 16 ani), prin care aceștia se simt valorizați și utili.

Atelierul „Cunoaștem lumea prin Quilling” din cadrul proiectului s-a derulat pe perioada a trei luni, timp în care elevii din grupul țintă și-au format deprinderi necesare în vederea realizării de produse creative și durabile și s-a finalizat în luna noiembrie 2020, moment în care cei 8 elevi implicați au fost recompensați cu produse de igienă personală, produse deficitare pentru această categorie dezavantajată. În perioada următoare se vor derula celelalte 2 ateliere de lucru, urmărindu-se abordări terapeutice care generează la alți 16 elevi creșterea nivelului stimei de sine, motivației, autocontrolului și formarea unor abilități de bază necesare inserției sociale și profesionale ulterioare a acestui grup vulnerabil.

Mini-proiectul „Emoțiile mele și ceilalți” s-a construit în jurul ideii de a identifica modalitățile prin care personalul didactic și părinții fac față unui mediu profesional și familial complex, acela de instrucție și educație a elevilor cu CES. În alți termeni exprimată această idee, proiectul s-a concentrat pe identificarea, dezbaterea și confruntarea mecanismelor de coping cognitiv-emoțional la un grup format din 18 cadre didactice și 10 părinți, selectați din grupul țintă. Echipa care a gândit, scris și implementat mini-proiectul este formată din prof. Oprea Livia -coordonator, prof. Jancsika Luciana-Cornelia și prof. Rusu Crina-Maria – membri.

Tipologia mini-proiectului este în concordanță cu următoarele tematici din programul de formare ACTOR: Profilul cadrului didactic în secolul XXI, Competențe didactice pentru succes; Profesorul și școala – agenți ai schimbării. Relația familie-școală. Modalități de acțiune. Problematica competențelor specifice urmărite în mini-proiect din programul ACTOR, se referă la aplicarea unor programe de consiliere și educație parentală, recunoașterea importanței dezvoltării profesionale prin formarea de competențe transversale, manifestarea autonomiei și responsabilității în realizarea atribuțiilor profesionale, sociale și civice.

Atitudinea participanților selectați din grupul țintă este una de colaborare și implicare. Un impact deosebit au avut întâlnirile din lunile octombrie și noiembrie în care se analizau rezultatele subscalelor din chestionar. Un aspect foarte important pe care dorim să îl împărtășim, este acela că acest mini-proiect ne-a dat posibilitatea să câștigăm abilități în pregătirea și implementarea unui proiect. Credem că toată nesiguranța, greșelile, temerile noastre au avut locul lor. Iar dacă acum le privim cu îngăduință, este pentru că ele ne-au învățat să avem curajul lucrurilor noi.

„Ludoteca – centru de activități socio-educative integrate” reprezintă un proiect îndrăzneț pe care noi, cadrele didactice, care am implementat acest proiect, ne-am gândit să-l promovăm la nivelul școlii C.S.E.I. nr.1 Bistrița și totodată la nivel național.

Prin activitățile de povestire, am urmărit să le dezvoltăm copiilor inteligența verbal-lingvistică, dar și dezvoltarea abilităților de comunicare, astfel încât fiecare dintre ei să folosească propoziții simple și coerente, îmbogățindu-și vocabularul propriu printr-o comunicare verbală eficientă. Jocurile de ritm și mișcare prezentate elevilor au întreținut buna dispoziție creată în micul nostru univers și au urmărit să le dezvolte abilitățile creative prin manipularea imaginilor unor jocuri, astfel încât să-și dezvolte coordonarea oculo-motorie și orientarea în spațiu.

„Antrenarea inteligențelor multiple prin desen decorativ pe asfalt activitate realizată la finele lunii octombrie și începutul lunii noiembrie” a urmărit realizarea unor desene, jocuri pe asfaltul din curtea școlii, cu diferite teme: lingvistice, matematice, geografice, sportive, cu animale etc., oferind în acest fel o metodă alternativă de educare, venită în sprijinul activității didactice. În curtea școlii, unde recreația poate fi adesea sinonimă cu plictiseala, conflictul sau chiar cu violența, am realizat împreună cu copiii, jocuri în aer liber cu ajutorul cărora ei învață, își exersează sau consolidează cunoștințele și respectă reguli. Copiii redescoperă plăcerea distracției în aer liber, având posibilitatea de a colabora cu alți copii și de a-și dezvolta spiritul de echipă.

Elevii au fost implicați și antrenați în realizarea desenelor educative pe asfalt. Realizarea acestor minunății a fost posibilă datorită copiilor, ajutați si sprijiniți de către domnii profesori: Pop Adina, Pop Daniela, Girigan Dana, Jakab Aurelia, Boamfă Mihai.

După realizarea fiecărui joc, sub îndrumarea profesorilor elevii s-au jucat respectând regulile fiecărui joc în parte. Prin desenarea, pictarea desenelor si jocurilor pe asfalt, precum si prin intermediul jocului în aer liber, am urmărit la elevi formarea, dezvoltarea și consolidarea competențelor de orientare spațială, competențe matematice de calcul, competente de socializare si colaborare precum si competențe sportive.

Ludoteca este un serviciu socio-educațional care ar putea deveni o resursă de valoare pentru fiecare comunitate. Investind în organizarea calitativă a timpului liber pentru copii provenind din părinți cu posibilități material reduse, vom avea mai puțin abandon școlar și de ce nu adulți cu o copilărie fermecătoare. 

Coordonator unitate de învățământ,
prof. Imola Doris VASS 

Octombrie 2020

 „Şcoala este o adevărată instituţie pentru cultivarea omului.” (John Amos Comenius)

 

Educația ecologică – perspective de abordare interdisciplinară

Ne întrebăm adeseori care sunt cauzele dezastrelor naturale manifestate în ultimul timp în toată lumea: cutremure, alunecări de teren, tornade, inundații, valuri uriașe. Din explicațiile specialiștilor, am înțeles că poluarea a determinat schimbări climatice, că a generat fenomene extreme, că a bulversat ordinea firească a manifestărilor naturii.

Căutând răspunsuri în alte domenii, mai aproape de suflet, am înțeles că natura se revoltă, că nu mai suportă atâta violență, că strigă disperată după ajutor, astfel încât să ne atragă atenția, iar noi să acționăm urgent pentru a rezolva aceste probleme.

Meseria de dascăl este un aliat în realizarea dorinței de a face ceva pentru darul acesta neprețuit, natura. Sădirea în inimile copiilor a sentimentului responsabilității față de mediul înconjurător este un pas înainte. Trebuie să-i învățăm pe elevi să înțeleagă natura, să îi aprecieze frumusețile, să-i descopere componentele și particularitățile și să se apropie de ea pentru a o proteja. Dorința copiilor de a rezolva problemele societății legate de distrugerea mediului, credința lor sinceră că pot schimba lumea, voluntariatul în slujba binelui, nu fac decât să transforme reguli simple în comportamente sănătoase și eficiente de protejare a naturii.

Educația ecologică nu are nevoie de o disciplină specială, deoarece ea se regăsește în toate disciplinele din cadrul ariilor curriculare prin diferite tipuri de activități.

Limba română este disciplina care oferă o atmosferă potrivită trăirilor afective ale elevilor. Studiind unele texte literare despre natură, creațiile proprii ale elevilor în versuri sau în proză care să ilustreze frumusețile naturii, animalele, plantele, legătura stabilită între ele și om, elaborarea unor mesaje sau afișe pe teme ecologice, nu fac decât să mobilizeze elevii atât în plan afectiv cât și intelectual.

Matematica oferă și ea modalități eficiente de realizare a educației ecologice. Capitolul „Elemente de geometrie” oferă posibilitatea recuperării și refolosirii hârtiei prin decuparea unor figuri geometrice desenate pe resturi de hârtie, Prin rezolvarea și compunerea unor probleme de matematică, elevii sunt puși în situația de a evalua exact acțiunile necontrolate ale omului asupra naturii. (Aflați aria unui teren defrișat abuziv, știind că au fost doborâți 1500 de arbori pe lungimea terenului dreptunghiular și 300 pe lățime, iar distanța dintre arbori era de 1 metru.)

Științele naturii este disciplina prin studiul căreia copilul dobândește în mod organizat cunoștințe referitoare la mediul înconjurător, la componentele acestuia, la poluare și la consecințele pe termen scurt și lung, la modalitățile de prevenire a degradărilor și la acțiunile de ecologizare. Valențele educative ale unor teme precum „Ce este solul?”, „Ce este apa?”, „Viețuitoarele pe cale de dispariție”, „Adaptarea plantelor și animalelor la mediu”, pot fi puse în valoare prin acțiuni diverse: Plantarea și îngrijirea plantelor din clasă sau din curtea școlii, activități de observare în grădini și livezi, observarea pădurii în diferite perioade ale anului, participarea la acțiuni de ecologizare, completarea portofoliilor cu informații prezentând cazuri grave de poluare, de salvare a unor viețuitoare în împrejurări critice.

Educația civică are un rol aparte datorită contribuției la dezvoltarea conștiinței legate de protecția mediului. Elaborarea și discutarea unor studii de caz care să ilustreze relațiile dintre om și plante sau om și animale, realizarea unor scurte povestiri pornind de la o situație dată, de la un comportament potrivit sau nepotrivit față de mediu, discutarea încălcării dreptului la sănătate atunci când copiii trăiesc în medii poluate, discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită exprimarea părerilor personale sau modalități de exprimare în spirit ecologic.

Și disciplina Istorie contribuie la educația ecologică a elevilor. Evidențierea rolului pădurilor și apelor, a întregii naturi în luptele duse de români împotriva cotropitorilor, dau posibilitatea abordării mediului ca factor determinant al vieții oamenilor care au trăit în diferite perioade istorice.

Geografia este disciplina care pune elevii în situația de a observa marea complexitate a fenomenelor naturale, legătura și interdependența dintre acestea. Studierea unor aspecte referitoare la poluarea mediului, aplicarea unor modalități de prevenire a degradărilor, întreținerea zonelor unde se află școala prin îngrijirea spațiilor verzi, a copacilor, excursiile, drumețiile, reprezintă modalități de cunoaștere și protejare a mediului înconjurător.

Disciplinele Educație muzicală, Abilități practice și Educație plastică contribuie și ele la educația ecologică a elevilor din ciclul primar, făcând apel la gustul și simțul estetic al acestora. Teme precum: „Pădurea nebună”, „Parcul meu”, „Livada bunicilor”, „Grădina de legume”, „Copăcelul” îi sensibilizează pe copii, îi face să fie mai atenți cu mediul ce îi înconjoară, să participe activ la acțiunile de menținere a sănătății mediului.

Pornind de la ideea abordării interdisciplinare a problemelor legate de mediu, se pot realiza proiecte tematice cu problematică ecologică. „Creați un mediu sănătos”, „Omul, prieten și dușman al naturii”, „Pământul este casa noastră” Elaborând minuțios planurile, tematica, alegând bine metodele și mijloacele, adaptând subiectele supuse atenției caracteristicilor disciplinelor didactice, vom putea dedica mediului atenția cuvenită și vom stimula atitudinea responsabilă a copiilor față de tot ceea ce îi înconjoară.

Abordarea aceluiași subiect în cadrul diferitelor discipline, din altă perspectivă, cu alte metode și mijloace, sintetizarea finală a ideilor desprinse și găsirea soluțiilor, vor face ca latura formativă și latura informativă a activităților să se armonizeze, iar finalitatea să fie cea așteptată.

 

Bibliografie

Cerghit Ioan, Metode de învățământ, E:D:P: București, 1980

Ciolan Petre, Valoarea formativă a lecțiilor de cunoașterea mediului înconjurător, Revista de pedagogie, 1989

Virginia Todor, Reasilvia Bărbuleanu, Metodica predării cunoștințelor despre natură la clasele I – IV, E:D:P: București, 1992 

prof. înv. primar Margareta Adela LAZĂR,
prof. înv. primar Diana SARCA-GRIGA,
prof. înv. primar Laura Maria NECHITI,
Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița

 

Sistemul acvaponic de la Liceul Silvic „Transilvania” Năsăud

În curtea Liceului Silvic „Transilvania” Năsăud a fost construit un sistem acvaponic format din: seră, bazine pentru pești, pompe, biofiltre.

Sera a fost construită având ca idee de bază reducerea costurilor. A fost amplasată lângă peretele clădirii atelierelor, care a constituit suportul acesteia. Scheletul a fost realizat din șipci din lemn, de dimensiuni relativ mici, îmbinate, material eco, recuperat de la prelucrarea unor produse lemnoase de bună calitate, acoperită cu folie.

Construcția a fost realizată cu ajutorul elevilor.

Casetele pentru cultivarea plantelor au fost realizate din plăci de OSB, obținute prin reciclarea resturilor de lemn, asamblate în atelierul școlii.

Plantele au fost fixate fie în substrat granular, fie în substrat decupat.

Bazinele pentru pești au fost amenajate în vase din material plastic – ieftine, achiziționate de la o minifabrică din orașul nostru – încurajăm economia locală, care au fost amplasate într-o încăpere ce putea fi încălzită.

Biofiltrele și pompele au fost amplasate în vecinătatea bazinelor. Vara le-am umbrit ca să nu se dezvolte alge.

Am analizat condițiile sistemului nostru acvaponic și am decis să achiziționăm și să îngrijim pești din genul Tilapia.

Față de alți pești, este mai sigur la consum deoarece fiind foarte rezistent la boli nu se folosesc antibiotice în ciclul lor de creștere și, datorită diverselor metode ieftine de obținere a masculilor, nu se folosesc nici hormoni.

Tilapia este vedeta sistemului nostru acvaponic, elevi de la alte școli fiind foarte curioși să vadă un pește exotic, pentru zona noastră.

Plantele cultivate au fost diverse: legume și multe plante aromatice. Alte plante: salată, spanac, busuioc, ardei, vinete, tomate.

Vedeta vegetală a fost Lophantus Anisatus, plantă meliferă care rămâne înflorită 6 luni.

Soi condimentar cu o aromă specifică, tufă puternic ramificată, lăstari cu flori albe și colorit caracteristic al frunzelor, verde deschis. Pe lângă caracteristicile melifere, Lophantus Anisatus este si o planta medicinală, având în vedere proprietățile terapeutice și calmante ale acesteia. Aroma plantei este una împletită, între anason și fenicul, o aromă care îi dă unicitate și distincție.

 

Activități realizate în sistemul acvaponic:

 

Referitor la pești:

Verificarea stării de sănătate:

- Zilnic;

- Comportamentul;

- Apetitul;

- Semne pe corp, ochii clari;

- Respirația normală.

Hrănirea peștilor:

- Zilnic, conform protocolului stabilit;

- Îndepărtați mâncarea neconsumată după 30 min;

- Reglați cantitatea de hrană în funcție de temperatura apei.

Menținerea calității apei:

- Curățarea depunerilor de pe fundul bazinului, lunar;

- Verificați pH-ul, concentrația de amoniac, nitriți, nitrați săptămânal;

- Îndepărtați peștii morți, zilnic.

Verificarea parametrilor s-a realizat cu ajutorul unor kituri speciale. Prin compararea probelor prelevate zilnic cu cele martor s-a observat și analizat în permanență starea sistemului nostru. În funcție de rezultate, s-a intervenit imediat.

Sursa de apă nu trebuie să fie poluată cu substanțe organice, compuși pe bază de azot, metale grele și mai ales cu bacterii patogene. În general, puțurile și izvoarele sunt considerate cele mai bune surse de apă pentru sistemele acvaponice

 

Interpretarea rezultatelor:

Măsurarea parametrilor din apa bazinelor cu pești în luna august a demonstrat următoarele:

1. pH-ul, valorile între 6,1 și 7,7 indică o stare de siguranță a sistemului. Aceasta nu induce o stare de stres peștilor.

2. Temperatura, fiind o lună de vară, valorile s-au plasat între limitele de siguranță pentru genul Tilapia, aceștia fiind pești de apă caldă care se simt foarte bine la temperaturi ridicate.

3. Cantitatea de amoniac a depins de cantitatea de hrană administrată și de intensitatea metabolismului peștilor, favorizată de temperatura relativ ridicată. Valoarea se situează în limita de siguranță.

4. Cantitatea de oxigen cu valori cuprinse între 5,9⁰C și 6,4⁰C demonstrează că sistemul este într-o zonă de siguranță.

 

Concluzii:

Valorile înregistrate zilnic demonstrează că sistemul nostru acvaponic a funcționat în condiții optime, s-au stabilizat relațiile dintre pești, bacterii și plante și elevii au învățat cum să intervină pentru a corecta eventualele disfuncții.

Starea de sănătate a peștilor a fost foarte bună, au mâncat tot ce li se administrează, sunt activi, nu prezintă semne de boală sau de atac de dăunători. Măsurătorile de greutate au dovedit că au crescut.

Plantele se dezvoltă foarte bine, sunt verzi, unele deja au fructificat – ardeii iuți, ardeii grași, tomatele, vinetele, altele sunt înflorite – busuiocul, Lophanus, cimbrul. Nu sunt plante uscate sau ofilite, nu sunt semne de boli sau dăunători.

A fost foarte bine că am ecranat biofiltrul, ca să nu se dezvolte alge și de asemenea e bine că am umbrit parțial sera.

Gazele dizolvate în aceste ape sunt în general dioxidul de carbon și azotul, care pot fi eliminate mecanic prin barbotare puternică.

Clorul și compușii săi folosiți pentru dezinfectarea apei din rețeaua publică sunt extrem de toxici pentru pești. Aceste substanțe pot fi eliminate prin adăugarea tiosulfatului de sodiu și filtrare biologică. Dacă sursa conține metale grele, în special mercur și plumb, sau pesticide, nu va fi utilizată.

Analiza parametrilor apei se face cu ajutorul unui kit, ușor de utilizat și foarte riguroase în măsurători.

Oxigenul dizolvat, dioxidul de carbon, pH-ul, alcalinitatea, duritatea și temperatura apei se află într-o relație de interdependență și produc efecte puternice asupra nivelului de stres și sănătății peștilor, creșterii plantelor și asupra productivității sistemului.

Cantitatea de oxigen dizolvat în apă este cel mai important factor de influență a sistemului.

Influența concentrației oxigenului dizolvat asupra peștilor:

Zona de pericol: Mai mic de 3 mg / l

Zona de atenționare: 3- 6 mg / l

Zona de siguranță: Mai mare de 6 mg / l

Oxigenul este consumat în sistem de pești, în procesul de respirație, de bacteriile nitrozoare, în procesul transformării amoniului în nitriți și apoi în nitrați, la oxidarea amoniacului și a compușilor organici proveniți din dejecțiile peștilor și mâncarea neconsumată.

Dioxidul de carbon este rezultatul respirației și reacționează cu apa producând acidul carbonic care micșorează pH-ul apei, limitând astfel capacitatea sângelui peștilor de a transporta oxigen. Sângele peștilor are, în medie, un peste pH de 7,4, fapt ce impune ca și pH-ul apei să aibă valori apropiate pentru a nu produce stări de stres peștilor. Dacă pH-ul apei scade sub 5 sau peste 10, starea de stres a peștilor crește poate duce moartea acestora.

Alcalinitatea apei contribuie la reglarea pH-ului. În ape cu alcalinitate scăzută, amplitudinea variației valorilor de pH este mare, aceasta putând atinge valori periculoase pentru supraviețuirea peștilor, spre deosebire de apele cu alcalinitate ridicată în care fluctuațiile de pH sunt mici.

Duritatea apei reflectă prezența sărurilor de calciu și magneziu în apă. Calciul și magneziul sunt esențiale în procesele de formare a scheletului și a solzilor, coagularea sângelui și alte reacții metabolice. Prezența calciului ionic în apă reduce pierderile altor săruri din corpul peștilor. Concentrații ridicate de calciu și magneziu în apă blochează efectele toxice ale cuprului și zincului, dacă acestea sunt conținute în apă.

Temperatura apei influențează metabolismul peștilor și din acest motiv trebuie să fie adaptată speciei pe care o creștem în sistem. Spre exemplu, Tilapia se dezvoltă optim la temperaturi între 24 și 28⁰C. iar păstrăvul în intervalul 15-18⁰C. Dacă apa este prea caldă sau prea rece, peștii intră în stare de stres, care reduce ritmul de creștere.

Procesul de nitrificare este influențat de temperatura apei, fiind dependent de temperaturile tolerate de speciile de populații de bacterii nitrozoare.

Odată cu creșterea temperaturii crește metabolismul peștilor și bacteriilor dar și consumul de hrană și de oxigen, astfel că trebuie mărit aportul de oxigen în sistem.

 

Monitorizarea sistemului acvaponic.

1. Monitorizarea biofiltrului:

Zilnic se verifică sistemul de aerisire – trebuie să se vadă bule de aer.

Săptămânal se verifică cantitatea de depuneri de pe biofiltru.

2. Monitorizarea calității apei:

Zilnic se verifică culoarea apei și cantitatea de depuneri din bazin; se verifică dacă apa nu are miros.

Săptămânal se scutură țeava colectoare pentru a îndepărta depunerile în exces. Dacă valorile țintă sunt depășite se iau măsuri: se reduce cantitatea de hrană, se adaugă apă curată, se mărește nivelul de aerare.

3. Monitorizarea peștilor:

Zilnic se hrănesc peștii de cel puțin două ori. Se verifică dacă toți peștii trăiesc și sunt activi. După hrănire se verifică cât au mâncat. Dacă rămâne hrană neconsumată, reducem cantitatea administrată la următoarea hrănire.

Lunar se cântăresc peștii și se ajustează cantitatea de hrană conform rației alimentare: 0,5-3% din greutatea corporală.

Cantitatea de hrană consumată depinde de mărimea peștilor: cei mici consumă mai mult, deoarece digeră mai rapid decât peștii de dimensiuni mai mari.

Cantitatea de hrană consumată depinde și de temperatura apei. Dacă apa este caldă, digestia este mai rapidă iar peștii sunt mai activi, deci au un apetit mai mare.

4. Monitorizarea plantelor:

Săptămânal se observă dacă plantele dau semne de deficit nutrițional dau dăunători. Se îndepărtează frunzele uscate și frunzele cu semne de boală. Se verifică nivelul apei în sistemul acvaponic.

Dacă se înregistrează modificări de pH se adaugă hidroxid de calciu în doze mici în biofiltru, pentru a mări pH-ul. Valoarea pH-ului nu trebuie să depășească 8 și este bine să fie menținut sub 7.

 

Protocol de monitorizare a sistemului acvaponic:

Săptămâna: ***

Sistemul: Sistem acvaponic – Liceul Silvic „Transilvania” Năsăud

Descrierea sistemului:

1. Hrănirea: peștii sunt hrăniți cu ajutorul dispozitivului automat de patru ori pe zi, la orele: 08:00, 11:00, 14:00 și 17:00.

2. Temperatura apei: 27⁰C,

3. Conținutul de oxigen: 7 mg/l,

4. pH-ul: 6,5

Operațiuni zilnice de control:

1. Peștii arată și mănâncă bine.

2. Există flux de aer în biofiltre și în acvarii.

3. Podeaua este uscată și curată.

4. Nivelul apei în bazin este normal, conform marcajului.

5. Există flux de apă în toate unitățile de creștere a plantelor.

6. Nu sunt frunze cu semne de boală.

Deficitul sau excesul de nutrienți se manifestă prin decolorări sau deformări anormale ale frunzelor și o dezvoltare lentă a plantei. Asimilarea nutrienților este influențată și de valorile de pH. Valorile optime sunt între 6,5 și 7.

Deficitul de azot:

- Planta este verde deschis, frunzele din partea de jos sunt galbene.

- Tulpinile sunt prea subțiri.

- Florile cad înainte de a se maturiza.

Deficitul de fosfor:

- Planta este verde închis.

- Frunzele au pete de culoare roșie sau violacee.

- Dezvoltarea e redusă.

Deficitul de magneziu:

- Frunzele din partea de jos sunt clorotice (decolorate).

- Nervurile frunzelor rămân verde închis.

- Pete galbene pe frunze care ulterior se necrozează.

Potasiu:

- Frunze clorotice.

- Marginile frunzelor se usucă începând de la vârfuri.

Calciu:

- Frunzele tinere sunt răsucite.

- Margini necrozate numai la frunzele tinere.

- Ofilirea frunzelor tinere.

Bor:

- Frunzele tinere au culoare deschisă și adeseori sunt deformate.

- Frunzele se necrozează adeseori începând de la vârfuri și parțial pe una dintre laturi.

Fier:

- Frunzele tinere se îngălbenesc la nervuri.

- Ulterior întreaga frunză se îngălbenește.

- De obicei nu se constată necrozarea țesutului.

Monitorizarea stării de sănătate a plantelor este foarte importantă. Deoarece este dificil să punem noi corect diagnosticul unei boli fungice sau produse de dăunători, vom contacta specialiști în acest domeniu.

 

Rezultate:

Am obținut 40 de pești Tilapia sănătoși, cu o greutate medie de 550 grame, greutate optimă pentru comercializare. În seră am obținut o recoltă- e adevărat simbolică- din următoarele plante: tomate, ardei iuți, ardei grași, vinete, salată, busuioc, mentă, busuioc de Buzău.

Importanța demersului nostru este mult mai amplă, fiind informați elevii și cadrele didactice ale liceului nostru și indirect comunitățile locale despre această idee de a obține hrană bio, cu cheltuieli minime, în contextul actual. 

director, prof. ing. Cristian COSMA,
Liceului Silvic „Transilvania” Năsăud