Învăţătura trebuie transformată în fapte, altfel se şterge.
(Honoré de Balzac)
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC - OPŢIUNE PENTRU PREZENT ŞI VIITOR – ÎN ATENŢIA ABSOLVENŢILOR DE GIMNAZIU - CLASA A VIII-A
Pentru
anul şcolar 2016-2017, învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) este organizat
prin Liceul tehnologic de 4 ani (IX-XII) şi Învăţământ profesional cu durata de
3 ani.
Fiecărui
elev i se asigură şansele de continuare a studiilor în funcţie de aspiraţiile
şi potenţialul individual de învăţare. Este bine ca absolvenţii învăţământului
gimnazial să aleagă cea mai bună variantă pentru viitorul ce le aparţine.
LICEU TEHNOLOGIC – 4 ANI CLASA A IX, X, XI, XII
Filieră Tehnologică
Profil Tehnic:
- Electronică – Automatizări: Tehnician de telecomunicații/
Tehnician în automatizări
- Mecanică: Tehnician transporturi/ Tehnician prelucrări pe
mașini cu comandă numerică/ Tehnician proiectant CAD/ Tehnician mecanic pentru
întreținere și reparații
- Electric: Tehnician în instalații electrice
Profil Servicii:
- Economic: Tehnician în activități economice
- Turism și alimentație: Tehnician în gastronomie/ Tehnician
în turism
- Estetica și igiena corpului omenesc: Coafor stilist
- Comerț: Tehnician în achiziții și contactări
Profil Resurse naturale și protecția mediului:
- SILVICULTURĂ: Tehnician în silvicultură și exploatări
forestiere
- Protecția mediului: Tehnician ecolog și protecția
calității mediului
- Agricultură: Tehnician veterinar/Tehnician horticultor
- Industrie alimentară: Tehnician analize produse alimentare
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL – 3 ANI CLASA IX, X, XI
Calificări profesionale/ unități de învățământ
Domeniul Mecanică:
- Lăcătuș mecanic prestări servicii (CT Gr. Moisil Bistrița,
LT Telciu)
- Mecanic auto (CT Gr. Moisil Bistrița, LT Agricol Bistrița,
LT H. Coandă Beclean, LT Agricol Beclean, LT ICR Căianu Mic, LT L. Rebreanu
Maieru)
- Sudor (CT Gr. Moisil Bistrița, L RP Pr. Bârgăului, LT
Feldru, LT Tîrlișua)
- Strungar (LT H. Coandă Beclean)
- Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic (LT Lechința)
Domeniul Construcții, instalații și lucrări publice:
- Instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze (LT H.
Coandă Beclean)
Domeniul Electric:
- Electrician exploatare joasă tensiune (LT Forestier
Bistrița)
Domeniul Fabricarea produselor din lemn
- Tâmplar universal (LT Forestier Bistrița)
Domeniul Agricultură
- Lucrător în agroturism (LT Agricol Bistrița)
- Horticultor (LT Agricol Beclean)
Domeniul Turism și Alimentație
- Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație (LT
de Servicii Bistrița)
- Bucătar (LT de Servicii Bistrița)
Domeniul Comerț
- Comerciant – vânzător (LT CRV Teaca)
Domeniul Industrie textilă și pielărie
- Confecționer produse textile (LT H. Coandă Beclean, LT
Feldru)
Domeniul Estetica și igiena corpului omenesc
- Frizer – coafor – manichiurist – pedichiurist (LT de
Servicii Bistrița)
Domeniul Chimie industrială
- Operator fabricarea și prelucrarea polimerilor (C Silvic
Transilvania Năsăud)
Elevii primesc bursă profesională – 200 lei lunar.
Inspector școlar pentru ÎPT
Prof. Speranța UNCIU
Dimensiuni educative şi formative ale învăţării prin cooperare
(Continuare din
numărul trecut)
Mai multe capete la un loc
Strategia
vizează învăţarea prin cooperare, putând fi utilizată în toate momentele
cadrului. Aplicarea ei la clasă presupune următoarele etape:
-
constituirea grupurilor din 3-4 elevi;
-
atribuirea unui număr fiecărui membru al grupului;
-
enunţarea unei întrebări sau prezentarea unei probleme;
-
formularea, în mod individual, a unui răspuns sau identificarea unei soluţii;
- se
discută în grup răspunsul fiecăruia şi se formulează un răspuns al grupului;
-
învăţătorul spune un număr, iar elevul care posedă acel număr va prezenta
clasei discuţiile din grupul lor.
Sugestii
metodice:
- Să
se păstreze componenţa grupurilor şi numerotarea, pentru ca fiecare membru al
grupului să poată vorbi cel puţin o dată în numele grupului;
- Să
fie scrise pe tablă sau pe hârtie opiniile grupului, urmând a fi dezbătute cu
întreaga clasă; să se evidenţieze împreună cu elevii asemănările şi deosebirile
dintre opinii, îndemnându-i pe elevi să opteze pentru opinia care se susţine
prin cele mai multe argumente; doar dacă nu e corectă opinia clasei intervine
cadrul didactic;
-
Dacă se apelează la această strategie doar în evocare, în etapa de reflecţie se
relansează problema/întrebarea, elevii fiind îndemnaţi să revină asupra opiniei
iniţiale, pentru a se vedea dacă s-au produs modificări, încercând să se
stabilească ce anume a determinat aceste schimbări; conştientizarea factorilor
care au determinat aceste schimbări sunt de fapt achiziţiile din activitatea
respectivă şi un nou prilej de exersare a acestora într-un context nou. (după
V. Flueraş, 2003, p. 89)
În
cadrul lecţiilor de română, metoda poate fi utilizată cu succes în
caracterizarea unui personaj (un grup selectează citate reprezentative, altul
realizează portretul fizic, un altul - portretul moral, în timp ce al patrulea
grup îşi exprimă acordul/dezacordul faţă de faptele prezentate), în delimitarea
secvenţelor unui text studiat, în analize gramaticale în care se solicită şi
realizarea schemei propoziţiilor, etc.
Cadranele
Această
metodă reprezintă o altă modalitate de esenţializare, de rezumare a
informaţiilor prin implicare activă a elevilor în scopul înţelegerii nuanţate
şi profunde. Ea presupune realizarea a patru cadrane prin împărţirea colii de
hârtie în patru. În fiecare cadran, elevii vor nota anumite aspecte:
- în
cadranul I: sunetele auzite în cursul povestirii sau care sunt sugerate de
conţinutul ideatic al textului;
- în
cadranul II: sentimentele generate de povestire;
- în
cadranul III: asociază conţinutul povestirii sau textului cu fapte, evenimente,
cunoştinţe din experienţa lor;
- în
cadranul IV: desprind morala, învăţătura, mesajul transmis de povestire.
Sugestii
metodice:
-
dacă e necesar, numărul cadranelor se pot extinde;
- să
se ofere elevilor prilejul de a-şi afişa cadranele;
- să
ceară lămuriri, dacă e cazul, chiar să se organizeze dezbateri pe marginea
soluţiilor oferite de fiecare grupă;
- se
poate recurge la utilizarea culorilor. (după Vasile Flueraş, 2003, p. 113)
Metoda
poate fi integrată în proiectarea didactică a oricărei discipline, la română
putând fi utilizată în cazul analizei conţinutului ideatic al textelor lirice
(de exemplu, în cazul poeziei „Iarna” de Vasile Alecsandri, o grupă clarifică
expresiile frumoase, alta selectează cuvintele-acţiune = verbele, altă grupă
redactează o compoziţie despre iarnă, o alta emite judecăţi de valoare la
întrebările date.
Turul galeriei
Este
o tehnică de învăţare prin cooperare recomandată tipului de activităţi care se
finalizează cu realizarea unui produs: scheme, diagrame, inventariere de idei,
„chiorchine”, desene – realizându-se un gen poster. Presupune împărţirea clasei
în grupuri de câte 3-4 evaluatori ai produselor unor activităţi interactive.
Paşii
urmaţi în aplicarea acestei tehnici sunt:
-
afişarea în locuri vizibile, accesibile a produselor realizate de elevi;
-
posterele se expun pe pereţii clasei, care se transformă într-o galerie
expoziţională (de unde şi numele metodei);
-
unul dintre membrii fiecărei echipe rămâne în postura de ghid, aşteptând
vizitatorii (membrii celorlalte echipe);
-
vizitarea produselor de către elevi, pe echipe;
-
comentarea exponatelor (pe grupe); vizitatorii pun întrebări, notează în josul
fiecărei file aflată lângă exponat comentarii, idei, critici, soluţii;
- la
încheierea „turului”, fiecare echipă îşi reexaminează rezultatele prin
comparaţiile văzute la ceilalţi, prin utilizarea listei de comentarii făcute de
cei care au vizitat „standul” lor;
-
evaluarea, selecţia, ierarhizarea finală a produselor, conform criteriile
stabilite de profesorul-moderator al activităţii. (după I. Negreţ-Dobridor
& I.O. Pânişoară, 2005, p. 226)
„Foarte
utilă în momentele de evaluare a rezultatelor unor sarcini de lucru ce presupun
realizarea unor reprezentări grafice complexe, această metodă are un rol
semnificativ şi în procesul autoevaluării elevilor.” (E. Ilie, 2008, p. 234)
Avantajele
metodei constau în promovarea unei gândiri şi învăţări eficiente, elevii fiind
încurajaţi să îşi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii
lor.
În
lecţia de limba română, posibilităţile de a utiliza metoda sunt numeroase: se
pot evalua reprezentări grafice realizate în grup dintre cele mai diverse, de
la scheme în sintaxa propoziţiei la ideile principale/secundare ale unui text
narativ; de la relaţiile dintre personajele oricărui text narativ la diagramele
care sintetizează imaginarul liric al unui poet, ori reprezentări grafice ale
conţinutului unei poveşti/poezii.
(continuare în
numărul viitor)
Prof. Cristina SERGHIESCU,
Şcoala Gimnazială Uriu
Proiect PEH 095 „Dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile”
Studiu privind gradul de integrare al persoanelor cu dificultăți de învățare
În
cadrul proiectului „Dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse
egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile” s-a realizat un studiu menit
să culeagă datele necesare ce vor sta la baza elaborării unei strategii
coerente pentru facilitarea integrării persoanelor cu dificultăți de învățare.
Astfel,
obiectivul general al studiului este evaluarea gradului de integrare al
persoanelor (copiilor) cu dificultăți de învățare și familiilor acestora.
Obiectivele
specific își propun:
Identificarea
nevoilor concrete și actuale ale copiilor din grupurile vulnerabile, al creării
de noi servicii.
Oferirea
unei imaginii generale asupra modului și a măsurii în care serviciile actuale
răspund nevoilor copiilor și a familiilor acestora.
Eșantionul
pe care s-a realizat studiul a fost realizat din:
•
115 părinți ai copiilor cu dificultăți de învățare și TSA:
- 79
părinți din mediul urban, 36 părinți din mediul rural;
- 29
părinți bărbați, 86 părinți femei.
•
185 specialiști care lucrează cu copii cu dificultăți de învățare și TSA:
-
140 specialiști din mediul urban și 45 din mediul rural;
- 22
specialiști bărbați și 163 specialiști femei.
În
alcătuirea eșantionului s-a urmărit acoperirea categoriilor relevante de dificultăți
de învățare și TSA, precum și a categoriilor de specialiști ce intră în contact
cu acești copii.
Instrumentul
aplicat: Chestionar auto-aplicat - 300 chestionare (auto)administrate de
părinți/aparținători, specialiști și reprezentanți ai autorităților publice
județene și locale.
Prelucrarea
chestionarului pune în evidență următoarele:
1.
Ca aspect general (introductiv în abordarea studiului), părinții și
specialiștii se poziționează în general neutru privind integrarea copiilor cu
dificultăți de învățare și TSA în activitatea educațională la clasă – având
ponderea cea mai mare (44,3% - părinții; 43,8% specialiștii) a celor care
declară că sunt mulțumiți în Oarecare măsură de acest aspect. Comparativ cu
părinții, specialiștii percep o mai mare nevoie de creștere a gradului de
integrare a copiilor cu dificultăți de învățare și TSA în activitatea
educațională la clasă – ei au acces la o categorie mai vastă de informații
privind integrarea copiilor cu dificultăți de învățare și TSA în activitățile
sociale – aici incluzând activitatea educațională la clasă.
2.
Cei mai mulți dintre elevi și părinți au beneficiat de servicii asigurate de
Școală, însă frecvența cu care beneficiază elevii și părinții de serviciile
asigurate de școală este substanțial mai redusă decât frecvența serviciilor
pentru cei care apelează la servicii private – ceea ce arată că școala asigură
servicii la un număr mare de elevii și părinți, însă nu face față și nu
răspunde nevoii acestora privind volumul de servicii, respectiv nevoii privind
terapiile specifice.
3.
Cele mai multe din nevoile copiilor cu dificultăți de învățare și cu TSA sunt
identificate de părinți în categoria Sprijinului personalizat acordat acestora
- 20% dintre nevoile identificate de Părinți și 22% din cele identificate de
Specialiști sunt în această categorie. Tot în această categorie a sprijinului
personalizat, 51% dintre părinți și 28% dintre specialiști fac recomandări
privind îmbunătățirea serviciilor educaționale. Chiar dacă nu există diferențe
majore, există totuși câteva diferențieri semnificative între părinți și
specialiști:
•
Crearea unui climat confortabil – reprezintă 4% dintre nevoile identificate de
Părinți respectiv 8% dintre nevoile identificate de Specialiști;
•
Consilierea – reprezintă 10% dintre nevoile identificate de Părinți respectiv
7% dintre nevoile identificate de Specialiști;
•
Mai multe centre specializate – reprezintă 6% dintre nevoile identificate de
Părinți respectiv 2% dintre nevoile identificate de Specialiști;
•
Diagnosticarea timpurie – reprezintă 2% dintre nevoile identificate de Părinți
respectiv 0% dintre nevoile identificate de Specialiști.
4.
Recomandările părinților privind îmbunățătirea modului în care Serviciile
sociale răspund nevoilor copiilor cu dificultăți de învățare și cu TSA – sunt
centrate către asigurarea sprijinului direct (35% dintre părinți fac astfel de
recomandări) și colaborarea cu celelalte instituții (22% dintre părinți), în
timp ce cele ale specialiștilor se îndreaptă către componenta de Networking
instituțional (33%), calitatea serviciilor oferite de SAS (26%) și Asigurarea
de servicii pentru beneficiari (20%).
5.
Evaluarea măsurii în care serviciile educaționale răspund nevoilor copiilor cu
dificultăți de învățare și TSA – nevoi identificate anterior de părinți și
cadre didactice se prezintă astfel:
• Nu
există diferențe majore între aprecierile părinților și specialiștilor,
•
Cei mai mulți dintre părinți (47%) și specialiști (44,6%) consideră că
serviciile răspund în Oarecare măsură nevoilor copiilor cu dificultăți de
învățare și TSA.
Cea
mai mare pondere a părinților și specialiștilor fac recomandări privind
îmbunătățirea serviciilor educaționale în ceea ce privește: sprijinul
personalizat acordat copiilor, abordarea diferențiată a educației, formarea și
educarea profesorilor care lucrează cu copii cu dificultăți de învățare și cu
TSA.
Chiar
dacă încă specialiștii mai fac recomandări privind segregarea în educație,
includerea copiilor cu dificultăți de învățare sau TSA în serviciile
educaționale ale CSEI sau limitarea numărului de elevi cu dificultăți de
învățare sau TSA la maxim unul pe clasă, aceste recomandări sunt limitate.
6.
Părinții au o informație mai bună legat de modul în care Serviciile
educaționale răspund nevoilor copiilor cu dificultăți de învățare și cu TSA
comparativ cu informațiile deținute legat de Serviciile de Asistență socială.
7.
Cei mai mulți dintre părinți au o atitudine neutru pozitivă față de modalitatea
în care școala integrează copiii cu dificultăți de învățare și cu TSA și
furnizează servicii suport pentru aceștia - 53% dintre părinți consideră că
Școala oferă serviciile de bază cum ar fi logopedie, consiliere, învățător de
sprijin; atitudinea specialiștilor este una mai puțin favorabilă decât a
părinților – 31,9% dintre aceștia se poziționează pe aceeași scală cu părinții,
dar 33% dintre specialiști consideră că În general copiii cu dificultăți de învățare
și cu TSA sunt integrați în învățămîntul special.
8.
Părinții își asumă în proporție de 41,32% responsabilitatea privind INTEGRAREA
SOCIALĂ a propriilor copii și creditează școala cu această responsabilitate în
proporție de 35,23%; în ceea ce privește INCLUZIUNEA ȘCOLARĂ, atât părinții,
cât și specialiștii sunt de acord că ea trebuie să vină din interiorul școlii;
În plus, o mare pondere a părinților (38,07%) și specialiștilor (38,78%)
consideră că școala este responsabilă și de asigurarea serviciilor suport
pentru copiii cu dificultăți de învățare sau TSA.
Din
răspunsurile oferite s-a conturat ideea că părinții și specialiștii care
lucrează cu copiii cu dificultăți de învățare și TSA doresc un sistem coerent,
care sprijină copilul și părintele încă din momentul sesizării nevoii de
diagnostic. Acest sistem ar presupune oameni informați, școli incluzive, centre
de integrare socială, locuri de muncă facilitate, un sistem care dorește să
ajute și să imprime „o mentalitate de a accepta ce e diferit”, cum se exprima
un părinte. Doar un astfel de sistem îi poate sprijini pe acești copii în
dobândirea/suplinirea acelor competențe necesare pentru viața independentă,
îndeplinind dorința cea mai mare a părintelui: „să fie capabili să își ducă
viața în propriile mâini când ei (părinții) nu vor mai fi.”
Ca
să putem vorbi de integrare școlară și socială, cuvântul cheie este
flexibilitatea. Școala ar trebui să își găsească flexibilitatea pentru a
integra cât mai mulți copii cu TSA sau dificultăți de învățare. „Și asta înseamnă
nu doar flexibilitatea de a-i primi și accepta, ci și adaptarea mediului și a
resurselor umane” (M. C., terapeut). Continuând această perspectivă, ar trebui
luată în calcul flexibilizarea pieței muncii, dar și a atitudinii pe care
fiecare o adoptă vizavi de acești copii. Cine știe… o soluție ar putea să fie
adaptarea lumii noastre la lumea lor și nu invers.
Ioan IOJA – coordonator proiect
Cristina HARAP – profesor consilier școlar
„Arbori pentru viitor”
Proiectul
aflat la a IV-a ediţie, cuprins în Calendarul Activităţilor Educative Regionale
şi Interjudeţene 2016 a avut ca activitate principală un concurs. Activitatea
s-a desfăşurat în data de 21 aprilie la Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa
fiind coordonat de profesorii Vereş Liliana, Nelca Mirela Venera şi Măgeruşan
Adina, care au răspuns şi de cele trei secţiuni ale concursului: TURISMUL VERDE
– TURISMUL VIITORULUI – sesiune de referate (clasele IX- XII), NATURĂ ȘI VIAȚĂ
– concurs de aplicaţii media (clasele V-XII) cu subsecţiunile aplicaţii media
şi grafică computerizată şi TINERI ANTREPRENORI ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI LOCAL
– expoziţie/ concurs de machete, materiale promoţionale şi jucării ecologice
(clasele V-VIII).
Scopul
proiectului este de a dezvolta spiritul de observaţie, de investigare a
realităţii, de cercetare, de creaţie, de protejare a mediului prin toate
mijloacele de care dispunem.
Principalele
obiective au fost de conştientizarea nevoii de „dezvoltare comunitară”,
întărirea hotărârii tinerilor de a deveni factori civilizatori ai comunităţii
din care fac parte, folosirea unor strategii eficiente în scopul stimulării
creativităţii, gândirii şi imaginaţiei, educarea elevilor în spiritul
moralităţii şi valorificarea potenţialului local.
O
condiţie importantă în desfăşurarea concursului a fost cea de participare
directă. Fiind un concurs regional nu a fost o misiune uşoară nici pentru
organizatori, nici pentru participanţi. Conform regulamentului de desfăşurare
concurenţii şi-au prezentat şi susţinut lucrările la toate cele trei secţiuni,
în funcţie de secţiunea la care au fost înscrişi. Nici juriul nu a avut o
misiune simplă deoarece au fost înscrise un număr de 24 de şcoli din 5 judeţe,
171 de elevi coordonaţi de un număr de 46 de cadre didactice. Din juriu au
făcut parte specialiști în domeniu, reprezentanţi ai instituţiilor partenere în
proiect: Inspectoratul Şcolar al Județului Bistrița-Năsăud, Administraţia
Parcului Naţional Munţii Rodnei, Agenţia pentru Protecția Mediului
Bistriţa-Năsăud, Asociaţia Ruralis, cadre didactice în specialitatea fiecărei
secţiuni.
După
susţinerea lucrărilor, pe perioada jurizării, prin grija organizatorilor şi
sponsorilor evenimentului, toţi participanţii fost invitați la o „gogoaşă
ecologică” iar apoi au avut ocazia să planteze un arbore paulownia, arbore recunoscut
pentru creşterea rapidă. Bucuria şi entuziasmul tinerilor de a participa la o
plantare este greu de descris.
S-au
acordat diplome de participare tuturor participanților iar cele mai bune
lucrări au fost răsplătite cu premii, menţiuni şi premii speciale. Locul I a
fost obţinut la secţiunile 1 şi 2 de elevii de la Liceul Tehnologic Dorna
Candrenilor din Judeţul Suceava care s-au dovedit deosebit de pregătiţi, iar la
secţiunea 3 primul loc a fost ocupat de elevii de la Liceul Tehnologic Ion
Căian Românul din Căianu Mic. Premiile acordate au constat în diplome, obiecte
şi câte un puiet de arbore paulownia. Mulţumim pe această cale tuturor
sponsorilor noștri, sponsor principal al concursului fiind Compania Teraplast.
Chestionarul
de evaluare aplicat la final relevă faptul că activitatea a fost foarte
apreciată, se doreşte continuarea proiectului, participanţii manifestându-şi
dorinţa de a reveni şi la ediţii viitoare.
În
loc de concluzie o să vă răspund la o întrebare, pe care probabil v-aţi pus-o:
cine sunt „arborii” din proiectul nostru? Ei bine, sunt tinerii minunaţi cu
care avem plăcerea şi bucuria de lucra zi de zi. Menirea noastră este una
frumoasă dar încărcată de responsabilitate, aceea de a ghida, de a ajuta să-şi
găsească şi croiască drumul drept în viaţă tinerele vlăstare de astăzi, arborii
de mâine. Să ne creşteţi frumoşi, sănătoşi şi puternici spre binele vostru şi
spre mândria părinţilor şi dascălilor voştri!
prof. Mirela Venera NELCA
Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa
Sărbătoarea Paștelui în satul românesc
„În
satul și în școala noastră se sărbătorește Paștele. Când vopsim ouă toată lumea
cinstește prin rugăciune Învierea Domnului Iisus Hristos. La noi în sat toate
mamele vopsesc ouă roșii ca sângele lui Iisus, apoi toate gospodinele după slujba
de Înviere, pun pe masă mielul gătit simbolizând sângele Domnului Iisus Hristos
care s-a jertfit pentru omenire. În zilele de sărbătoare sătenii și copiii
îmbrăcați în costume naționale păstrează tradițiile moștenite din bătrâni.
Primăvara mereu ne aduce în suflet bunătate și credință.”
Vlad Alexandra, clasa a II-a A,
Școala Gimnazială „Vasile Scurtu” Parva
„Veșnicia
s-a născut la sat”, spunea Lucian Blaga și toți credem și simțim acest lucru,
fiindcă aici, în sat, se deapănă toate frumusețile lumii, se nasc și mor idei
ale necuprinsului. Chiar dacă în satul de la munte, soarele răsare mai târziu
și apune mai devreme, el poposește în sufletul oamenilor ca o amiază a
binecuvântării. Sufletul e veșnic tânăr, trupul puternic și credința de nestrămutat.
Credința,
datinile și obiceiurile acestor oamenilor de la sat se contopesc într-un mod de
simțire care se numește folclor. El este strâns legat de preocupările lor. La
sat, oamenii și-au păstrat portul tradițional de îmbrăcăminte, costumele
tradiționale fiind îmbrăcate la sărbători și la evenimente speciale.
Cea
mai mare sărbătoare a creștinilor, Învierea Domnului este prilejul, pentru
români, de a trăi clipe de bucurie sfântă, dar și de a sărbători în cadrul
comunității.
„Prin
pomi e ciripit și cânt,
Văzduhu-i
plin de-un roșu soare,
Și
sălciile-n albă floare
E
pace-n cer și pe pământ.
Răsuflul
cald al primăverii
Adus-a
zilele-nvierii.
Și
cât e de frumos în sat!
Creștinii
vin tăcuți din vale
Și
doi de se-ntâlnesc în cale
Își
zic: Hristos a Înviat!”
(„La Paști”, George
Coșbuc)
Desigur
marea sărbătoare de Paște trebuie primită cum se cuvine – după curăţirea
trupului şi sufletului prin post se pregătesc bucatele specifice (preparatele
sunt pe bază de miel) şi vinul. În noaptea de Înviere de regulă toţi membrii
familiei participă la slujba de Înviere, duc pasca la biserică pentru a fi
sfinţită și desigur, și oul roșu.
Și
cum mitul apare la sat, aici păstrătorii originilor noastre sunt perpetuate de
către copiii noștri, ai satului. Ei reprezintă sinceritatea și puritatea
ființei umane neprihănite și îndreptățiți să ducă mai departe tradiția. Ceea ce
trebuie să-i învățăm pe copii este cum să-și păstreze inocența sufletească,
rămânând solitari cu timpul lor, cu poporul lor și cu pământul.
Urmărindu-i
în marșul lor „după ouă” , ne duc parcă într-o lume străveche, primordială,
unde ei sunt cei care transmit din generație în generație acest obicei. În
ochii lor strălucea o luminiță caldă, probabil emoția, fericirea sau credința.
Astfel de moment sensibilizează sufletul oricărui om, dar a unui copil în al
cărui suflet încape atâta bunătate și sinceritate.
Alegerea
costumului, a portului tradițional țărănesc a devenit azi o artă. Un adevărat
artizanat între autentic și diversificat, care își au povestea lor, veche de neuitat.
Bunicii, bătrânii satului sunt cei mai fericiți că încă se păstrează o fărâmă
din „țărănescul” de demult și nepoții lor sunt protagoniștii pe noua scenă a
satului modern de azi.
Tradiţiile
şi obiceiurile satului sunt păstrate încă din vremuri de demult. Să facem în
aşa fel încât să ducem mai departe aceste tradiţii care parcă pe an ce trec îşi
pierd din farmecul şi mireasma lor.
Școala
și comunitatea locală reprezintă sursa unei bune înțelegeri de către copil a
păstrării obiceiurilor și tradițiilor străvechi ale satului. În cadrul formal
al școlii, dar și nonformal, cadrele didactice organizează activități pentru a
trezi elevului dragostea pentru folclor. Aceste activități sunt un foarte bun
mijloc de stimulare a creativității, a dezvoltării deprinderilor de comunicare
socială, a cunoașterii istoriei unei localități sau a ținutului în care
trăiesc.
Organizarea
și desfășurarea activităților cultural–educative în parteneriat cu comunitatea
locală au un impact benefic în formarea tinerelor generații; a culturii unei
comunități, în formarea spiritului de apartenență la un popor și de păstrarea
datinilor unui neam. Din dragostea pentru satul natal, cu tot ce înseamnă el
pentru noi, s-a iscat dorința de a forma și înființa asociații culturale,
ansambluri folclorice care să fie dovada vie a eternității tradițiilor satului
natal, a dansului popular, a horei autentice și a portului tradițional
românesc.
Prof. înv. primar Liana Maria
SCURTU,
Școala Gimnazială „Vasile Scurtu” Parva
Întâlnire transnaţională de proiect Erasmus+ în Grundzale, Letonia
În
perioada 20-23 Iunie 2016 în oraşul Grundzale, Letonia s-a derulat întâlnirea
transnaţională din cadrul Proiectului Multilateral Erasmus+ KA2 „Bridging three
generations: Timeless games and toys” – Legături între trei generaţii: Jocuri
fără vârstă – (2015-1-TR01-KA219-021800_6) la care au participat două cadre
didactice din cadrul Şcolii Gimnaziale „Tiberiu Morariu” Salva, prof. Ilovan
Oana, prof. Moldovan Floare.
Această
întâlnire a fost organizată de către echipa letonă din cadrul Şcolii Grundzale
Pamatskola, Grundzale, Letonia la care au participat cadre didactice din
şcolile partenere: St. Colman's PS and Saints, Nursery Unit, Annaclone, UK;
Internaţional School of Bergen, Bergen, Norvegia; State School Instituto
Comprensivo Via Santi Savarino, Roma, Italia; General Secondary School Nikola
Vaptsarov, Aytos, Bulgaria, OGEC de Billom – Ensemle Scolaire Notre Dame,
Billom, Franța, Haci Sabanci Ortaokulu Ankara, Turcia (coordonator). Au participat
16 cadre didactice din echipele de proiect partenere.
Întâlnirea
transnaţională a urmărit discutarea nivelului de implementare a activităţilor
proiectului, nivelul de colaborare şi comunicare între parteneri, nivelul de
interacţiune la nivelul comunităţii locale cu bunicii/ părinţii elevilor şi a
altor membrii marcanţi, nivelul de interes al profesorilor implicaţi în
echipele de management şi implementare.
Un
alt obiectiv al acestui eveniment educaţional a fost discutarea modalităţii de
completare a datelor de raport din cadrul platformei Comisiei Europene
„Mobility Tool”, cu exemple concrete prin intermediul unui atelier de lucru.
Coordonatorul turc a explicat partenerilor modalitatea de completare a
raportului intermediar cerut de către agenţiile naţionale ca şi formă de
monitorizare a primului an de proiect.
Partenerii
au stabilit data fiecărui eveniment de formare de scurtă durată( Italia,
Norvegia, Irlanda de Nord, Romania) care se vor derula în şcolile partenere în
cursul anului şcolar viitor şi au discutat despre modalităţile de realizare ale
activităţilor viitoare.
Cadrele
didactice participante au discutat despre „Societal curricula”, produsul
intelectual care va fi finalizat în curând şi implementat în anul şcolar
următor.
Un
alt obiectiv important al acestei întâlniri a fost acela de a prezenta
modalităţi diverse de evaluare internă la nivelul şcolii a proiectului prin
intermediul formelor de educaţie non-formală. Echipa română a prezentat
posterul cu fotografii „Primul an de proiect” şi colecţia de cărţi poştale
„Jocuri fără vârstă” cu instantanee fotografice colecţionate de elevii noştri
care ilustrează jocuri din copilăria bunicilor, acestea au fost distribuite
cadrelor didactice partenere.
Şcolile
participante au prezentat şi alte modalităţi de evaluare a echipelor de
proiect, a produselor realizate, a modalităților de diseminare şi vizibilitate
a proiectului precum şi metode de îmbunătăţire a unor componente sau acţiuni.
S-au analizat rezultatele evaluării interne a primului an de proiect strategic
KA2, domeniul şcolar obţinute prin aplicarea unor chestionare in format
digital.
S-a
discutat despre web-site-ul, paginile de Facebook, Twitter, Twinspace-ul
proiectului şi modalităţile de îmbogăţire ale acestora.
S-a
vizitat şcoala parteneră unde s-a asistat la ceremonia de începere a întâlnirii
la care au luat parte şi oficialităţile locale. S-a vizitat primăria și
consiliul local Smiltene unde s-a asistat la o prezentare media despre aceasta
regiune şi la tradiţia locală a sărbătorii Solstiţiului de vară.
Impactul
social şi cultural al acestei întâlniri a fost marcat printr-o vizită de studiu
in capitala Riga unde s-au vizitat muzee, catedrale, piaţa de ierburi şi de
jucării tradiţionale.
Proiectele
internaţionale educaţionale au rolul de ambasadori ai culturilor europene şi de
a contribuie din plin la formarea permanentă a cadrelor didactice participante
prin metode informale şi non-formale, prin efectul de domino pe care îl au în
cadrul comunităţilor didactice şi locale.
Proiectul
este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului
Erasmus Plus, noul program al Uniunii Europene în domeniul educației, formării
profesionale, tineretului și sportului. Toate informaţiile pe care le furnizăm
reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect, iar Agenţia
Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării
Profesionale şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care
este folosit conţinutul acestor informaţii.
Prof. Vasilica GĂZDAC
Prof. Floare MOLDOVAN
Şcoala Gimnazială „Tiberiu Morariu” Salva
Mișcare pentru trup și suflet în Școala Altfel
Copiii
din grupa mijlocie C, grupa iepurașilor, de la Grădiniţa cu Program Prelungit
Nr. 3 Bistriţa au vizitat luni, 18 aprilie 2016, sala de gimnastică a Liceului
cu Program Sportiv aflată în parcul orașului și s-au familiarizat cu aparatele
de gimnastică pe care sala le are în dotare. Activitatea desfășurată în sala de
gimnastică vizează ideea de a cultiva talente și de a fi dezvoltate în timp, nu
neapărat pentru a ajunge la performanță, cât din dorința copiilor de a se
mișca, de a se juca. Copiii se joacă tot atât de mult precum respiră și râd.
Îndrumaţi
de d-nele educatoare și un profesor de specialitate, copiii au efectuat
exerciții de încălzire și au parcurs un traseu aplicativ care le-a pus la
încercare preșcolarilor deprinderile și calitățile motrice de bază. Pe
parcursul activității copiii au fost lăudați și încurajați să capete încredere
în forțele proprii și să se străduiască să execute exercițiile cât mai corect.
Aceștia s-au bucurat de aparatura modernă și au fost cuceriți de ”groapa cu
burete”, în care au exersat sărituri după propria lor imaginație. Micuții au
apreciat exercițiile pe care gimnaștii Liceului cu Program Sportiv le-au efectuat
la inele, paralele, cal cu mânere și la sol și le-au răsplătit efortul cu
aplauze.
Plimbarea
prin parcul municipal le-a oferit micuților ocazia să își revină după efortul
depus și să se bucure de natura înconjurătoare și de vremea frumoasă de afară.
prof. Georgeta GANEA,
prof. Ionela LAZEA,
director Carmen MUSCARI-SALVAN,
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa
Tratarea
diferențiată în lecția de educație fizică
Eficiența
muncii diferențiate în educația fizică depinde, în principal de cunoașterea
cuprinzătoare a tuturor particularităților fizice individuale ale elevilor și
urmărirea evoluției acestora.
Principalele
obiective de tratare diferențiată sunt:
-
cunoașterea nivelului de dezvoltare fizică a elevilor, a diferențelor și
particularităților individuale, evoluția și dinamica acestora;
-
studierea particularităților psihice ale elevilor;
-
elaborarea unor modalități variate de activități diferențiate și organizarea
acestora într-un sistem unitar:
-
selectarea, organizarea și adaptarea educației fizice la particularitățile
individuale ale elevilor;
-
formularea unor indicații metodologice cu valabilitate mai generală în munca de
proiectare, organizare și desfășurare a activității de educație fizică școlară.
„Тratarеa
difеrеnţiată рrеsuрunе, cеl рuţin la gruрurilе dе subiеcţi cu vârstă
роstрubеrtară, şi rеsреctarеa орţiunilоr acеstоra реntru рracticarеa unоr
catеgоrii dе еxеrciţii fizicе sau a unоr sроrturi.”
În
ansamblul рrеоcuрărilоr реntru еdificarеa unui învăţământ mоdеrn, рrinciрiul
tratării difеrеnţiatе dоbândеştе sеmnificaţii nоi. Νоtеlе sреcificе actualе alе
acеstеi activităţi dеcurg din cеrinţеlе рrivind рrеgătirеa fоrţеi dе muncă.
Rеzultat
al acţiunii rеciрrоcе dintrе individ şi sоciеtatе, difеrеnţiеrеa ca atribut al
individului şi intеgrarеa ca scор al acţiunii dе fоrmarе a individului dеvin
cооrdоnatе alе dеzvоltării реrsоnalităţii.
Difеrеnţiеrеa
nu роatе cоnstitui un scор în sinе cum tindе unеоri a fi acrеditată, ci еstе
una din căilе рrin carе sе rеalizеază finalităţilе actului instructiv-еducativ.
Теma еstе dе actualitatе dеоarеcе cоntribuiе la îmbunătăţirеa рrоcеsului
instructiv-еducativ la еducaţiе fizică în şcоală.
„Тratarеa
difеrеnţiată a еlеvilоr în lеcţiilе dе еducaţiе fizică cоnstituiе în еtaрa
actuală о оriеntarе mеtоdоlоgică fundamеntală sоlicitată dе cоmроnеnta
еtеrоgеnă a cоlеctivеlоr din рunct dе vеdеrе sоmatо-funcțiоnal şi mоtric.”
Еsеnţa
întrеgii activităţi instructiv-еducatiоnalе о cоnstituiе valоarеa
disроnibilităţilоr еlеvilоr.
Instruirеa
difеrеnţiată vizеază adaрtarеa activităţii sub asреctul cоnţinutului fоrmеlоr
dе оrganizarе şi al mеtоdоlоgiеi didacticе la роsibilităţilе рrорrii, la
caрacitatеa dе înţеlеgеrе, intеrеsul şi ritmul dе lucru sреcific unоr gruре dе
еlеvi sau chiar fiеcărui еlеv în рartе.
Dеоsеbirilе
dintrе indivizii unеi cоlеctivităţi роt fi calitativе sau cantitativе,
еxрrimând nivеlul dе dеzvоltarе a unоr trăsături şi caрacităţi. Unеlе trăsături
individualе sunt rеlativ simрlе, în timр cе altеlе sе disting рrintr-un grad
ridicat dе cоmрlеxitatе. În sistеmul nоstru dе învăţământ sе fоlоsеsc cu bunе
rеzultatе trеi mоduri dе оrganizarе a рrоcеsului instructiv-еducativ: frоntal,
ре gruре şi individual.
După
Cârstea Gh., tratarea diferențiată înseamnă „individualizare” ce nu trebuie
confundată cu munca individuală, ea devenind o necesitate și o condiție
obligatorie la nivelul etapelor unde se realizează obiectivele propuse.
„Tratarea
individuală a elevilor la lecțiile de educație fizică, presupune cunoașterea
următoarelor particularități:
-
biologice;
-
anatomo-fiziologice
-
psihologice individuale;
-
pregătire fizică generală și specială, tehnică și tactică teoretică.”
În
cazul în care nu se respectă aceste particularități pot rezulta accidente
fizice sau psihice rezultând sentimentul de teama sau blocaje psihice ce
împiedică dezvoltarea normală a copilului.
Fiеcarе
dintrе acеstеa рrеzintă avantajе şi dеzavantajе, cееa cе imрunе mult
discеrnământ din рartеa рrоfеsоrilоr în fоlоsirеa lоr şi în stabilirеa
raроrtului dintrе acеstеa în lеcţiе.
„Тratarеa
difеrеnţiată rămânе о nеcеsitatе dе nеcоntеstat susţinută dе cauzе cunоscutе,
gеnеralе si situaţiоnalе, carе în рrinciрiu, sе lеagă dе рarticularităţilе
individualе alе еlеvilоr, dе carе nu рutеm să nu ţinеm sеama, dar şi dе mеdiul
sоciо-familial din carе рrоvin еlеvii.”
Prof. George-Florin MUREȘAN,
Școala Gimnazială Nr.1 Rebra
