marți, 15 decembrie 2009

Decembrie 2009

„Educaţia este un al doilea soare pentru cei care o au”
(Heraclit din Efes)


EDITORIAL
„Şcoala şi familia” – factori importanţi în derularea procesului instructiv-educativ

Colaborarea dintre şcoală şi familie constituie una dintre sarcinile importante în activitatea educativă şi instructivă a şcolii. Nici o şcoală nu îşi poate realiza conţinutul, sarcinile şi scopul final dacă nu are sprijinul familiei. Atât şcoala, realizatorul imediat al activităţii educative şi instructive, cât şi familia, care realizează anumite sarcini pedagogice, trebuie să stabilească o relaţie reciprocă în vederea efectuării scopului final – educaţia. Rolul familiei în formarea copilului pentru viaţă este hotărâtor, în ciuda faptului că aceasta nu cunoaşte pe deplin metodele şi procedeele cele mai corecte şi eficiente de pregătire şi instruire a copiilor la nivel educaţional.
Şcoala, la fel, nu îşi poate realiza pe deplin toate sarcinile, dacă nu cunoaşte condiţiile familiale de muncă şi de viaţă ale copiilor, aspecte ale comportamentului elevilor, absenţe, disciplină etc. Pe de altă parte, părinţii nu pot cunoaşte pe deplin psihologia copiilor lor dacă nu află şi modul de comportare al fiului sau fiicei lor în condiţiile şcolare.
Activitatea de acasă este o continuare a activităţii pedagogice de la şcoală şi, invers, activitatea de la şcoală este o continuare a activităţii de acasă. Astfel, întregul proces de educaţie, şi mai ales de instrucţie, se realizează atât la şcoală, cât şi acasă. Acestea sunt numai câteva dintre motivele pentru care între şcoală şi familie trebuie să existe o colaborare, fiind necesar ca fiecare dintre cei doi factori să cunoască obligaţiile celuilalt, să se sprijine reciproc.
Şcoala colaborează cu familia în domeniul învăţării, al comportamentului, al dezvoltării fizice, intelectuale, morale şi estetice, în domeniul deprinderilor şi priceperilor de muncă, igienico-sanitare, al activităţilor libere.
A-i învăţa pe părinţi modul în care îşi pot ajuta copiii la învăţarea lecţiilor, în controlul temelor de casă, să cunoască comportamentul său în relaţia cu învăţătoarea sau colegii de clasă, dacă purtarea lui pe stradă şi în alte locuri este sau nu civilizată sunt elemente de o importanţă deosebită în actul educaţional.
În activitatea dascălilor cu şcolarii am constatat existenţa unor lacune care frânează procesul educaţional normal, cauzele fiind de cele mai multe ori direct legate de familia din care provine copilul şi de mediul în care trăieşte. Rolul familiei în educaţia copilului începe încă de la naşterea acestuia şi continuă treptat în perioada grădiniţei şi apoi a şcolarizării.
Este greşită concepţia unor părinţi de felul „L-am dat la şcoală, să-l înveţe dascălul!”, eliberându-se de propriile-i sarcini cu scuze de tipul „n-am timp”, „sunt depăşit, pe vremea mea...” etc. Şcoala şi dascălul nu pot suplini în permanenţă absenţa unui părinte, neputând avea eficienţă atunci când nu sunt ajutaţi de părinţi sau, mai rău, când între cei doi factori, şcoală-familie, există o contradicţie de cerinţe.
Pe de altă parte, există şi un revers al medaliei. Sunt familii care se mândresc cu atitudinea severă faţă de copii, al căror grad de implicare este exagerat, un astfel de copil crescând timorat la gândul pedepsei, începând să mintă şi să se îndepărteze de părinţi. Am întâlnit copii care începeau să plângă când luau calificative de „bine” sau „suficient”, spunând că vor fi pedepsiţi acasă. Mai gravă este situaţia când părinţii sunt împărţiţi în „tabere”, unul sever şi celălalt indulgent (unul „procuror”, altul „avocat” sau unul „cloşcă”, celălalt „uliu”). Într-un asemenea climat familial nu se poate realiza o educaţie sănătoasă. „Frontul părinţilor” trebuie să fie unitar, în caz contrar copilul va exploata orice fisură în detrimentul formării sale.
Ca orice autoritate, şi cea părintească nu se impune, ci se câştigă printr-un comportament adecvat adoptat de părinţi în viaţa de familie şi în afara ei.

înv. Simona Maria PRIGON
Şc. Gen. Tureac


FOTOEVENIMENT

Aspecte de la Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice „Drepturile copilului sunt lege!”, desfăşurată în data de 26 noiembrie 2009 la CCD Bistriţa-Năsăud.


„Voi ne numiţi viitorul, dar noi suntem şi prezentul”

Sub această sintagmă, doamna profesor Angela Livia Şteopan de la Liceul cu Program Sportiv din Bistriţa a publicat recent la editura „Nova Didactica” a Casei Corpului Didactic Bistriţa-Năsăud lucrările „Şi ei au drepturi. Carte pentru cei mari în beneficiul copiilor” şi „Drepturile copilului prin mesaj şi exerciţiu”, realizate pentru concursul naţional de creativitate didactică în domeniul materialelor auxiliare destinate educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii, organizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, ediţia mai 2010.
Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului nu este doar o problemă de morală şi de sănătate socială, este una din metodele de prevenire a multiplelor forme de abuz sau de violenţă a căror victime sunt copiii, iar dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniu nu pot fi decât benefice pentru toţi cei interesaţi de această problematică. Cele două lucrări, bogat ilustrate şi însoţite de o bibliografie impresionantă, reprezintă auxiliare didactice destinate informării, sensibilizării şi promovării drepturilor copilului în rândul actorilor educaţionali (cadre didactice, părinţi şi elevi), dar şi diversificării practicilor educaţionale. Pe lângă aspectele teoretice şi legislative, lucrările includ instrumente, tehnici şi metode activ-participative recomandate în activităţi de învăţare şi exersare a drepturilor copilului.
Rod al preocupărilor constante ale doamnei profesoare în acest domeniu, cele două lucrări se doresc a fi nu un manual ci, mai degrabă, o invitaţie la reflecţie şi la exerciţiu în domeniul cunoaşterii şi promovării drepturilor omului şi, mai ales, ale copilului: „Înainte de orice, scopul unei cărţi este să te facă să gândeşti” spunea Honoré de Balzac. Recentele apariţii editoriale nu sunt neapărat o carte în în sensul clasic al termenului, ci un posibil dosar documentar, propunător de teme şi probleme legate de cunoaşterea, prezentarea şi promovarea drepturilor copilului. Sau o operă deschisă, cum ar spune Umberto Eco.
Deloc întâmplător poate, aceste lucrări apar la 20 de ani de la adoptarea de către Organizaţia Naţiunilor Unite a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, la 20 noiembrie 1989 şi în preajma marcării de către comunitatea internaţională a zilei mondiale a drepturilor omului. Editura Nova Didactica a fost onorată să publice aceste lucrări care sperăm să devină instrumente utile de instruire şi exerciţiu pentru toţi cei interesaţi de problematica drepturilor omului şi ale copilului.

prof. Aurel SCRIDON
redactor, CCD Bistriţa-Năsăud



ODATĂ CA NICIODATĂ – funcţia poetică a desenului

Interesul pentru desenul copiilor îl moştenim încă de la J. J. Rousseau, care indică într-un fel sau altul „originalitatea” copilăriei, permiţându-i celui care devine atent la expresia grafică infantilă să înţeleagă şi să descopere diferite etape ale dezvoltării grafice a copilului. Desenul este interesant atât pentru educatori cât şi pentru utilizatorii ocazionali, dar şi pentru cei care practică vocaţional soluţiile plastice (pictorii), care se remarcă prin spontaneitatea evidenţiată de o întreagă literatură psihologică, estetică, psihanalitică, sociologică.
Se introduce desenul în practicile psihoterapeutice, în învăţare, în înţelegerea universului imaginar şi imaginal?
Ştim de la Piaget că un copil nu este o machetă a omului adult, un adult miniaturizat, deşi pedagogia tradiţională manifestă încă un mod negativ de aprehendare a componentei ludice şi iconice a vieţii psihice infantile.
Mutaţiile artei presupun şi interesul de dată relativ recentă pentru desenul copilului, pentru folclor, artizanat, producţii ale popoarelor primitive, ale bolnavilor mintali, producţii ale artei brute, producţii” de orice fel – desene, picturi, broderii, figuri modelate sau sculptate – prezentând un caracter spontan, puternic inventiv şi cât mai puţin dator artei şi poncifelor culturilor şi pseudoculturilor care provin din media şi din „societăţile” neprofesionale.
În desenul infantil este de subliniat faptul că realul şi imaginarul sunt nedisociate: gândirea magică a copilului evoluează în felul jocului, care funcţionează, în acelaşi timp, ca simulacru şi ca adevăr.
Valoarea de gratuitate se poate observa liber. Plăcerea inscripţionării, elaborarea constelaţiilor de puncte, stele şi semne – specifice şi desenelor practicate de P. Klee, H. Hartung şi J. Miro – sunt specifice şi copilului dacă îl privim cu atenţie.
Desenul copilului şi scrisul, este limpede şi este demonstrat, au o legătură directă. Fie că e imitativă, fie fictivă, scrierea şi desenul copilului vor să comunice ceva. Variaţiile formale şi figurale nu fac altceva decât să evidenţieze lungul drum al raţionalismului de la linia „inexpresivă” până la „simbol” şi, apoi, mai departe, la „realismul intelectual”.
Ne dăm seama că, în procesul de învăţare al culturii şi de socializare, din expresivă, funcţia desenului devine comunicativă.
În paralel cu evoluţia psiho-motorie şi evoluţia sistemului grafic, operează transferări şi condensări care îşi arată rolul „ziditor” în dezvoltarea personalităţii complete şi complexe. De la realismul întâmplător, reprezentând forme ale analogiilor formale, prin realismul nereuşit, la realismul intelectual, şi până la realismul vizual, grafismul copilului evoluează de la gestul motor de ordin pulsional şi până la mişcarea determinată la origine de un gest care îi dă sensul centripet opus acelor de ceasornic.
În altă ordine de gând, de la stadiul vegetativ-nativ, la stadiul reprezentativ şi până la stadiul comunicativ se constituie un control: mai întâi ochi-mână şi apoi, prin ataşarea la un flux narativ, se concentrează întreaga funcţie grafică în jurul povestirii, atunci când povestirea, în cazul de acum basmul, devine reprezentare care reuşeşte construirea unei imagini fantastice distincte de percepţia însăşi.
Ne dăm seama, privind expoziţia concursului de creativitate plastică „Odată ca niciodată”, că, în fapt, cucerirea spaţiului grafic este lungă şi progresivă. Spaţiul începe prin a fi spaţiu trăit şi apoi spaţiu imaginat.
Caracteristicile spaţiului infantil – transparenţa – se dezvoltă până când profunzimea este înlocuită cu suprapunerile temporale.
Basmul este un vehicul cu ajutorul căruia copilul trece cu graţie de la o „fantastică” incapacitate sintetică la realismul intelectual şi apoi la realismul vizual bazat pe relaţii topologice construite. Basmul asigură fluiditatea gândirii infantile, dar şi reuşeşte să facă plutirea între real şi imaginar plauzibilă.
„ODATĂ CA NICIODATĂ”, prin cele aproape o mie două sute de lucrări, demonstrează pe deplin poetica a ceea ce am încercat să prefigurăm în aceste note şi observaţii.

Caseta tehnică a concursului de creativitate plastica:
Lucrări participante: 1200
Lucrări expuse: 423
Îndrumători (învăţători, educatoare, profesori, părinţi): 155
Ţări participante: Polonia, Rep. Moldova, Grecia, Tunisia, Spania, Franţa, România.
Premii: 152
Data comunicării rezultatelor: 18 dec. 2009 pe www.cnlr.ro - evenimente
Parteneri: Primăria Bistriţa, Consiliul Judeţean, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Biblioteca Judeţeană, Asociaţia „REBIS”, Asociaţia „YANG’S’MEN” (româno-daneză), Uniunea Artiştilor Plastici Bistriţa-Năsăud.
Juriul: prof. univ. dr. IOAN SBÂRCIU, preşedintele consiliului academic al Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca, OLIV MIRCEA, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, MARCEL LUPŞE, pictor, MACEDON RETEGAN, inspector şcolar, DALIA CHIRA, învăţător, SIMONA COSTARU, institutor, REGHINA POP, învăţător, LUCIA VIŞOVAN, institutor, LIVIA COTFAS, profesor, HORIA BLAGA-NEGRU, profesor, IULIA MIRCEA, învăţător – coordonator de proiect.
Perioada de jurizare: 6-10 decembrie
Vernisajul: 10 decembrie 2009
Locaţia: Galeria de Artă „ARCADE 24” a UAP Bistriţa

înv. Iulia MIRCEA
Colegiul Naţional „L. Rebreanu”, Bistriţa


Festivalul Naţional al Şanselor Tale – Ediţia a X-a

În perioada 7-20 decembrie 2009, se desfăşoară a X-a ediţie a Festivalului Naţional al Şanselor Tale, având ca aplicanţi Casa Corpului Didactic şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bistriţa-Năsăud.
Având ca scop conştientizarea cu privire la beneficiile formării profesionale continue pentru persoane, întreprinderi şi alţi factori interesaţi, festivalul a avut şi o serie de obiective principale:
  • promovarea oportunităţilor de învăţare în vederea dezvoltării personale a individului şi a integrării sale socio-profesionale;
  • promovarea educaţiei interculturale şi antidiscriminatorii în scopul valorizării diversităţii şi promovării comunicării interculturale;
  • promovarea parteneriatelor pentru susţinerea procesului de învăţare continuă şi a unui sistem educaţional incluziv;
  • recunoaşterea şi susţinerea activităţii de educaţie a adulţilor;
  • consolidarea rolului instituţiilor şi a unităţilor de învăţământ ca centre de resurse educaţionale la nivelul comunităţilor;
  • valorizarea exemplelor de bune practici; transfer de bune practici;
  • aniversarea a 20 de ani de la prăbuşirea comunismului în România şi revenirea la democraţie;
  • aniversarea a zece ediţii a „Festivalului Naţional al Şanselor Tale”.
Principalii parteneri în proiect au fost unităţile de învăţământ din judeţ (structuri cu clasele I-XIII, învăţământ de zi şi seral, şcoli postliceale), Asociaţiile părinţilor şi Consiliile Reprezentative ale Părinţilor din unităţile liceale din judeţ, Asociaţia Profesorilor de Istorie din România – filiala Bistriţa-Năsăud, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca- Extensia Năsăud, AJOFM Bistriţa-Năsăud, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean de Cultură, Centrul Cultural Municipal Bistriţa, Fundaţia „Cercetaşii bistriţeni”, precum şi agenţi economici reprezentativi din judeţ.
Echipa de proiect, formată din prof. Ion Costea, inspector şcolar educativ ISJ B-N - coordonator judeţean, inspectori din cadrul ISJ Bistriţa-Năsăud, prof. Ioan Ioja, director al CCD Bistriţa-Năsăud, prof. metodist Iuliana Moldovan şi Aurel Scridon, redactor CCD B-N, a propus derularea, pe întreaga perioadă a festivalului, a mai multor activităţi care vizează actul educaţional:

1. Lansarea programelor de formare care se încadrează în tematica festivalului şi care sunt cuprinse în oferta de programe si activităţi a Casei Corpului Didactic pentru anul şcolar 2009-2010.
  • Tehnici de lucru cu adulţii.
  • Educăm aşa! – Program de educaţie a părinţilor.
  • Educaţia pentru drepturile omului şi ale copilului.
  • Educaţie economică eficientă.
  • Democraţie participativă – Proiectul „Cetăţeanul”
  • Şcoala incluzivă.
  • Educaţie incluzivă în grădiniţă
  • IntelTeach – Instruirea în societatea cunoaşterii
Perioada: 7-11 decembrie 2009
Locul : CCD Bistriţa-Năsăud
Responsabili: Moldovan Iuliana, prof. metodist CCD B-N, Iacob Lucica, inspector şcolar ISJ B-N

2. Întâlniri de lucru ale personalului CCD, ale formatorilor pe programul „Tehnici de lucru cu adulţii” cu cadrele didactice, mediatorii şcolari şi reprezentanţi ai comunităţilor locale din localităţile judeţului care, implementează programul „A Doua Şansă”.
Perioada 7-11decembrie 2009
Locul: unităţi de învăţământ
Responsabil: Ioja Ioan, director CCD B-N, formatorii programului

3. Seminar: Evaluare de impact şi diseminarea rezultatelor programelor Phare „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate”
Perioada: 10 decembrie 2009
Locul: ISJ BN
Responsabil: Ioja Ioan – director CCD B-N

4. Desfăşurarea programelor de formare planificate pentru luna decembrie: Consiliere şi Orientare, Şcoala incluzivă, Intel Teach - Instruirea în societatea cunoaşterii
Perioada: decembrie 2009
Locul: CCD BN, unităţi de învăţământ din judeţ
Responsabili: Ioja Ioan, director CCD B-N, Moldovan Iuliana, profesor metodist CCD B-N

5. Diseminarea ofertei de programe a CCD Bistriţa-Năsăud - programe adresate persoanelor din afara sistemului de învăţământ
Perioada: 14 -20 decembrie 2009
Locul: CCD BN
Responsabili: Moldovan Iuliana, profesor metodist CCD B-N, Scridon Aurel, redactor CCD B-N

6. Politica editorială a editurii Casei Corpului Didactic „NOVA DIDACTICA” dezbatere/expoziţie de carte, monografii, ghiduri, material didactic şi auxiliar
Perioada: 14 -20 decembrie 2009
Locul: CCD BN
Responsabil: Scridon Aurel, redactor CCD BN

7. Aniversarea a zece ediţii a „Festivalului Naţional al Şanselor Tale” în paginile periodicului „Didactica Nova”
Perioada: 17 decembrie 2009
Locul: CCD BN
Responsabili: colectivul de redacţie „Didactica Nova” al CCD B-N

8. Activităţi de Orientare Şcolară şi Profesională derulate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Concluziile acestor activităţi vor fi prezentate în cadrul unei dezbateri organizată de ISJ – CJAP.
Perioada: 14 -20 decembrie 2009
Locul: ISJ Bistriţa -Năsăud
Responsabili: Costea Ion, inspector şcolar ISJ B-N, Orban Ioan, coordonator CJAP B-N

9. Fundamentarea planului de şcolarizare 2010-2011 pe fondul reorganizării cererii de calificări profesionale pe piaţa muncii: întâlnire de lucru a membrilor CLDPS cu reprezentanţi ai AJOFM, agenţi economici reprezentativi din judeţ şi directorii unităţilor de învăţământ cu ÎPT.
Perioada: 15 decembrie 2009
Locul: ISJ Bistriţa - Năsăud
Responsabil: Unciu Speranţa, inspector şcolar ISJ B-N

10. Proiectul Naţional „1989 – poarta către libertate?” – organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România cu sprijinul MECI.
Evaluarea şi diseminarea rezultatelor proiectului la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, expoziţie cu produse ale activităţii elevilor
Perioada: 14 -20 decembrie 2009
Locul : Liceul de Muzică Tudor Jarda Bistriţa
Responsabil: Şular Claudiu, preşedintele Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România - filiala Bistriţa-Năsăud, Florean Filip Sorin, inspector şcolar de specialitate ISJ B-N

11. Proiect „Natura,simplitate, viaţă” – Evaluare de impact şi diseminarea rezultatelor proiectului
Perioada: 11 decembrie 2009
Locul: Sala de şedinţă a Primăriei Bistriţa
Responsabil: Costinaşi Sidor, profesor Colegiul Tehnic Infoel Bistriţa, Gălăţan Susana, inspector şcolar ISJ B-N

12. Lansarea proiectului „Preuniversitaria”, proiect de prevenire a consumului de substanţe
Perioada: decembrie 2009
Locul: ISJ B-N
Responsabil: Costea Ion, inspector şcolar ISJ B-N

13. Derularea proiectului „Educaţie pentru Cetăţenie Democratică”
Perioada: Semestrul I, an şcolar 2009-2010
Locul: unităţi de învăţământ
Responsabili: Costea Ion, inspector şcolar ISJ B-N, directorii educativi.

14. Lansarea proiectului de promovare a nondiscriminării „Puradel. Pui de rrom - pui de om”
Perioada: decembrie 2009
Locul: Şcoala Generală Rodna
Responsabili: Costea Ion, inspector şcolar ISJ B-N, Creoşteanu Lucian, director Şcoala Generală Rodna

15. Evaluarea proiectului educaţional Săptămâna Educaţiei Globale
Tema proiectului „ Hrana pentru toţi”
Data: 11 Decembrie 2009
Locul: ISJ
Responsabili: Costea Ion, inspector şcolar ISJ B-N, responsabilii centrelor metodice de formare

16. Proiectul „Acces la informaţie”. Asigurarea egalităţii de şanse prin acces la resursele necesare unei bune informări şi documentări.
Perioada: an şcolar 2009- 2010
Locul: CCD, unităţi de învăţământ cu CDI
Responsabili: Ioja Ioan, director CCD B-N, directorii unităţilor de învăţământ cu CDI

17. Concursul internaţional de creaţie plastică „Odată ca niciodată”: expoziţie, teatru de păpuşi.
Perioada: 5 - 17 decembrie 2009
Locul: Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa, Galeria de artă „ARCADE”
Responsabili: Costea Ion, inspector şcolar, Retegan Macedon, inspector şcolar ISJ B-N, Mircea Iulia, coordonator proiect, învăţător Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa

18. Simpozionul Naţional „Utilizarea creativă a noilor tehnologii didactice”. Expoziţia de fotografie „Să redescoperim România”
Perioada: 19 decembrie 2009
Locul: Liceul cu Program Sportiv Bistriţa
Responsabili: Costea Ion, inspector şcolar ISJ B-N, Iacob Lucica, inspector şcolar ISJ B-N, Retegan Macedon, inspector scolar ISJ B-N, Gălăţan Susana, inspector şcolar ISJ B-N

19. Lansarea proiectelor „Un stil de viaţă sănătos”, „Nouă ne pasă!... Pentru mâine”, „Aplicabilitatea biologiei în viaţa comunitară”
Perioada: 7 decembrie 2009
Locul: Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa
Responsabili: Vîrtic Elena, inspector şcolar ISJ B-N, Moldovan Duţa, profesor biologie, Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa

20. Lumea ta, afacerea ta. Concurs de idei de proiecte - elevii claselor a X-a E şi a X-a F.
Perioada: 7 – 11 decembrie 2009
Locul: Centrul Europe Direct - Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud
Responsabili: Şteopan Angela Livia, profesor socio-umane Liceul cu Program Sportiv Bistriţa


Şansa unui învăţământ... altfel

În spiritul creativităţii şi inovării, aşa cum l-a definit Consiliul Europei, anul 2009 se încheie cu manifestarea de nivel naţional „Festivalul şanselor tale”. Destinat educaţiei adulţilor, evidenţierii beneficiilor învăţării pe tot parcursul vieţii, schimbului de idei şi diseminării bunelor practici, „Festivalul şanselor tale” din acest an s-a desfăşurat sub deviza „Educaţie-Dialog-Democraţie”.
În acest cadru, extrem de generos sub aspect tematic, problematic şi al modalităţilor de implementare, manifestarea, ajunsă la cea de a zecea ediţie, a oferit elevilor de la Liceul cu Program Sportiv, pe care i-am coordonat, ocazia de a dovedi că se pot dobândi competenţe profesionale şi altfel decât prin metode tradiţionale de învăţare.
Cu sprijinul Centrului „Europe-Direct” Bistriţa şi al Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud şi cu găzduirea acţiunii de către Inspectoratul Şcolar Judeţean, elevii claselor a X-a E şi a X-a F şi-au demonstrat competenţele dobândite la orele de educaţie antreprenorială propunând asistenţei proiectul „Lumea ta, afacerea ta sunt şansa ta şi a noastră”.
Activitatea, desfăşurată sub forma prezentării succesive a unor idei de afaceri dintre cele mai diverse, a evidenţiat valenţele unui învăţământ centrat pe elev, deschiderii procesului didactic spre stimularea iniţiativei şi creativităţii elevilor, spre dezvoltarea competenţelor de exprimare, de comunicare şi argumentare. În acelaşi timp, au fost avute în vedere consolidarea cunoştinţelor de specialitate, înţelegerea spiritului antreprenorial şi formarea competenţelor antreprenoriale considerate competenţe cheie cerute de comunitatea europeană. Organizaţi pe grupe, elevii au identificat şi promovat ideea unor activităţi cu impact social şi economic, au subliniat relaţia dintre reuşita personală şi creşterea economică generală, au dat dovadă de responsabilitate socială şi simţ civic. Proiecte precum „Grădinile moderne ale Semiramidei” – destinat creşterii suprafeţei zonelor verzi, „Centru de zi pentru persoane vârstnice”, „Caravana antidrog” sau „O casă pentru copiii străzii” au dovedit din partea elevilor participanţi spirit de echipă, cooperare, atitudine responsabilă şi implicare în problematica extrem de complexă a lumii în care trăiesc, dar, mai ales, în identificarea unor soluţii viabile şi necesare.
Şansa unei societăţi, ca şi viitorul acesteia o reprezintă, printre altele, calitatea resursei umane pregătită încă de pe băncile şcolii. La marcarea a 20 de ani de învăţământ democratic postrevoluţionar, proiectul „Lumea ta, afacerea ta sunt şansa ta şi a noastră” a reprezentat un model de practică educaţională, o dovadă că reforma învăţământului preuniversitar implică o nouă viziune despre metodologia şi conţinutul acestuia, dar şi un alt mod de abordare a relaţiei profesor-elev şi din perspectiva devizei din acest an a evenimentului „Educaţie-Dialog-Democraţie”.

prof. Angela Livia Şteopan
Liceul cu Program Sportiv, Bistriţa


Săptămâna Educaţiei Globale 2009

Şcoala Generală Nr. 4 din municipiul Bistriţa, în colaborare cu Palatul Copiilor Bistriţa a organizat, în cadrul Săptămânii Educaţiei Globale 2009, multiple activităţi educative şcolare şi extracurriculare pe tema alimentaţiei sănătoase.
În acest sens, elevii au pregătit postere, au discutat despre hrana sănătoasă, au dezbătut şi au prezentat reţete specifice, au elaborat meniuri pentru „prânzul de criză” şi au participat la faza preliminară a concursului de artă culinară, întrecându-se în realizarea produselor gastronomice sănătoase, ecologice şi tradiţionale.
Echipajele formate din câte trei elevi, însoţite de diriginţii lor, au participat la faza finală a concursului de artă culinară – meniul tradiţional de criză – această proba practică desfăşurându-se joi, ora 15, în colaborare cu Palatul Copiilor Bistriţa. Elevii au pregătit „Tocăniţa de criză”, întrecându-se în folosirea celor mai diverse reţete pentru tocăniţa de cartofi cu legume, pentru prepararea căreia recurgându-se la logistica tradiţională: ceaunul, lingura de lemn, produse biologice şi ecologice.
Atmosfera a fost deosebit de plăcută, elevii şi profesorii lor au colaborat corect, iar faptul că această activitate s-a desfăşurat într-un cadru non-formal a dus la succesul deosebit al acestei activităţi.
Sperăm ca buna colaborare dintre şcoala noastră şi Palatul Copiilor Bistriţa să continue la fel de bine şi în viitor.

prof. Daniela DANEA
Şc. Gen. nr. 4, Bistriţa


În întâmpinarea Europei de ieri şi de azi: transdisciplinaritate şi interdisciplinaritate în serviciul unei cetăţenii mai active. Să ne trăim mai bine cetăţenia europeană!

Proiect european de parteneriat multilateral Comenius – Proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii

Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” este o instituţie deschisă cooperărilor educaţionale atât la nivelul comunităţii locale, cât şi în plan internaţional, prin proiectele de colaborare constantă cu oraşul înfrăţit Besançon/Franţa.
Dimensiunea europeană a instituţiei se regăseşte însă mai pregnant în derularea unui Proiect european de parteneriat multilateral Comenius, care se desfăşoară pe o durată de doi ani, 2009-2011, la nivelul a două clase din învăţământul primar, în sistem Step by step.
Şcolile partenere ale acestui proiect educaţional european sunt din Franţa, care este şi ţara coordonatoare a proiectului, România şi Italia: Ecole élémentaire „Voltaire” din Montreuil, Franţa, coordonator proiect Sandrine Fournier, Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, Bistriţa, România, coordonator proiect prof. Cristina Iurişniţi şi Instituto Comprensivo Statale „Italo Calvino”, Alliste, Italia, coordonator Giulietta Capone.
Prin intermediul acestui proiect european, elevii şi cadrele didactice implicate în derularea activităţilor îşi vor îmbunătăţi abilităţile de comunicare în limbile franceză, engleză, italiană, dezvoltându-şi totodată competenţele în multiple domenii prin intermediul tematicii europene, a cetăţeniei europene active abordată trans şi interdisciplinar.
Proiectul vizează schimburi educative între parteneri proveniţi din diferite ţări ale Europei în scopul de a descoperi elevilor bogăţia şi diversitatea Europei de ieri şi de astăzi, să manifeste progres în dezvoltarea cetăţeniei active europene bazate pe înţelegere, respect şi toleranţă.
Activităţile proiectului, derulate pe durata a doi ani şcolari, 2009-2011, vor conduce la dezvoltarea de noi metode de predare-învăţare-evaluare, la valorificarea creativităţii, imaginaţiei şi talentului elevilor, la dezvoltarea competentelor de muncă în echipă, la dezvoltarea capacităţii de comunicare în limbile străine vehiculate în proiect, la o mai bună cunoaştere a sistemului educaţional din Europa
În acest sens, obiectivele proiectului sunt următoarele:
  • dezvoltarea motivaţiei şi a abilităţilor de învăţare;
  • consolidarea educaţiei interculturale şi contribuţia acesteia la integrarea socială;
  • încurajarea învăţării limbilor moderne;
  • dezvoltarea în rândul elevilor şi a personalului educativ a aptitudinilor necesare în vederea unei viitoare cetăţenii europene active.
Interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea proiectului vor fi puse în valoare prin intermediul programei de la clasă.
În istorie şi geografie, competenţele urmărite vor fi cunoaşterea geografică şi istorică a ţărilor Europei, cunoaşterea câtorva elemente culturale din celelalte ţări partenere. În limba maternă, se vor urmări obiectivele ce vizează stăpânirea limbii – scris/citit/exprimare orală.
De asemenea, va fi elaborată o poveste comună în limba franceză, fiecare partener participând la crearea produsului final. În limbile moderne, munca va viza aprofundarea comunicării în engleză si franceză potrivit nivelului A1 din CECR.
În domeniul TIC, se va urmări rolul mijloacelor media digitale la nivelul comunicării şi al învăţării, realizarea unui blog comun al proiectului http://voltaire.ecole93.org, care va permite o mai bună comunicare între parteneri, publicarea lucrărilor copiilor în format digital, diseminarea cât mai largă a proiectului.
În sport, elevii vor descoperi sporturi naţionale din ţările partenere. Educaţia civică va servi drept mijloc de a sensibiliza elevii asupra cetăţeniei europene şi a diversităţii modurilor de viaţă, de a studia marile instituţii europene şi instituţiile fiecărei ţări partenere în proiect.
În muzică, vor descoperi şi interpreta, cu ocazia întâlnirilor de proiect, imnurile naţionale ale ţărilor partenere. Elevii vor asculta creaţii ale unor muzicieni celebri, precum Vivaldi,Verdi, Ravel, Enescu. Produsul final în domeniul muzicii va consta în realizarea unui CD comun cu cântece tradiţionale din ţările partenere/cântece în engleză, care se va îmbogăţi pe măsură ce va trece de la o şcoală la alta, precum şi a unei planşe reprezentând o orchestră simfonică cu numele diferitelor instrumente în cele patru limbi: franceză, română, italiană, engleză.
În urma activităţilor la clasă, pe grupe, centre de activitate, se va realiza un DVD al derulării activităţilor de proiect.

Activităţi derulate în cadrul proiectului. Mobilităţi

În luna septembrie, între 19 şi 21 septembrie 2009, a avut loc prima întâlnire de proiect, desfăşurată în Franţa, la Montreuil. Întâlnirea a vizat cunoaşterea coordonatorilor şi partenerilor de proiect, discutarea şi stabilirea clară a activităţilor şi mobilităţilor, a sarcinilor de lucru. Cu această ocazie, am putut să ne cunoaştem mai bine partenerii de proiect în cadrul a două reuniuni de lucru derulate în cadrul Şcolii coordonatoare din Montreuil, stabilindu-se activităţile, timpul de derulare, ritmicitatea schimburilor de informaţii şi produse intermediare realizate de elevi, stabilirea sarcinilor în detaliu, identificarea asemănărilor şi deosebirilor la nivelul programei şi, implicit, a sistemelor de învăţământ din ţările partenere europene.
În acest sens, Sandrine Fournier, coordonator internaţional, a adresat diferite întrebări partenerilor prezenţi la această întâlnirea de lucru, în vederea redactării unui articol având ca temă sistemele de învăţământ europene, asemănări/deosebiri.
Totodată s-a lucrat la realizarea blogului proiectului, partenerul francez prezentându-ne modalităţile de lucru şi posibilităţile platformei comune. Au avut loc discuţii, propuneri, schimburi de idei care vor fi puse în practică de fiecare partener în parte.
A doua zi a întâlnirii a vizat contactul direct cu instituţia şi elevii săi, vizita şcolii, cunoaşterea directorului şi a celorlalte cadre didactice. De asemenea, am participat la activităţi derulate la clasă, luând contact direct cu elevii francezi din cele două clase implicate în proiect, care urmează să desfăşoare o mobilitate la sfârşitul lunii ianuarie 2010 în România.
În data de 19 noiembrie 2009, Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” a fost gazda lansării Proiectului, fiind implicaţi părinţii şi comunitatea locală în viaţa şcolii, în activităţile şi proiectele educative derulate. Au fost prezenţi elevi şi părinţi, cadre didactice implicate în proiect, Primăria Bistriţa, Direcţia de relaţii internaţionale şi integrare europeană, reprezentată de Mihaela Suster, Centrul Europe Direct Bistriţa, reprezentat de Elena Barbos.
În cadrul acestei întâlniri, d-na director Camelia Tabără a subliniat importanţa şi dimensiunea europeană a acestui proiect la nivel educaţional, accesul la finanţarea europeană contribuind la ridicarea calităţii activităţilor educaţionale şi la privilegierea dimensiunii multiculturale.
A urmat apoi prezentarea unor materiale informative în format digital/power-point asupra Uniunii Europene şi asupra obiectivelor şi activităţilor proiectului multilateral Comenius. Elevii claselor a III-a şi a IV-a au încântat audienţa cu imnul Step by Step intonat în română şi în limbile ţărilor partenere, imnul Uniunii Europene, ţinuta lor reprezentând drapelele României, Franţei şi Italiei.
Steluţa aurie pe care toţi copiii o aveau în piept a transmis mesajul apartenenţei noastre la marea familie europeană, reprezentând în acelaşi timp propunerea echipei din România drept logo al proiectului.
Între 28 ianuarie 2010 – 2 februarie 2010, Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” va primi vizita partenerilor francezi. Atât elevii, cât şi cadrele didactice implicate în proiect, se vor mobiliza în vederea unei bune desfăşurări a tuturor activităţilor şi acţiunilor care se vor derula.

Echipa de proiect:
Prof. Tabără Camelia – reprezentant legal al instituţiei
Prof. Iurişniţi Cristina – coordonator proiect
Matei Irina – învăţător coordonator activităţi clasa a III-a C
Catalano Cristina – învăţător, coordonator activităţi clasa a IV-a C
Cantor Domniţa – învăţător clasa a III-a C
Mihalca Oltiţa – învăţător clasa a IV-a C
Cristuş Veronica – profesor limba engleză

Coordonator proiect prof. Cristina IURIŞNIŢI
Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu, Bistriţa


Educarea auzului fonematic în corectarea tulburărilor de limbaj

Auzul fonematic reprezintă o particularitate a auzului uman de a recepta sunetele vorbirii şi de a diferenţia elementele fonematice în procesul articulării şi coarticulării. Prin examinarea auzului fonematic se poate vedea în ce măsură există o tulburare de limbaj. Auzul fonematic se deosebeşte de auzul fizic şi nu se confundă cu acesta. Un om poate să aibă un auz fizic foarte bun şi un auz fonematic foarte slab. Când auzul fonematic este deficitar, recepţia limbajului este şi ea deficitară şi nici emisia vorbirii nu este corectă; de aceea trebuie să se acorde o atenţie deosebită tulburărilor de vorbire care au drept cauză deficienţe ale auzului fonematic. Tulburările auzului fonematic pot merge de la incapacitatea diferenţierii tuturor sunetelor sau numai a unora, până la imposibilitatea perceperii chiar a silabelor şi cuvintelor, ca unităţi specifice limbajului.
Auzul fonematic se dezvoltă odată cu îmbunătăţirea mişcărilor articulatorii; la rândul său, acesta duce la îmbunătăţirea autocontrolului pronunţiei şi la formarea mişcărilor articulatorii corecte. Fiecare individ, când pronunţă, face o comparaţie între pronunţia sa şi cea a persoanelor din jurul său; de asemenea, trebuie să realizeze un autocontrol permanent cu ajutorul auzului asupra tuturor emisiilor sale. Un auz fonematic deficitar face imposibil acest lucru, ceea ce duce la apariţia unor tipuri de dislalii, tulburări de voce, rinolalii. Pe lângă faptul că logopatul respectiv nu este conştient de tulburările sale, el are dificultăţi şi în recepţia vorbirii, chiar a sensului acesteia. Cel mai defavorizant dintre factorii determinanţi ai tulburărilor de auz fonematic este lipsa comunicării susţinute cu copilul încă din primele luni de viaţă. Lipsa unui mediu natural de vorbire şi neexersarea capacităţii de identificare şi discriminare a fonemelor sunt incriminate în legătură cu aceste tulburări (cazurile determinate de factori care ţin de structura intelectului sunt mult mai puţine decât s-ar putea crede). Dacă se începe şcolarizarea fără a fi înlăturate deficienţele auzului fonematic, acestea vor determina dificultăţi nu numai de emisie, dar şi de discriminare a literelor şi reprezentării lor în plan grafic.
Se impune examinarea auzului fonematic ori de câte ori suntem confruntaţi cu dificultăţi de achiziţie a limbajului vorbit şi scris. În acest sens, trebuie urmărite următoarele obiective: modul cum înţelege copilul vorbirea noastră, dacă rezolvă bine sarcinile, reacţiile copilului la instrucţiuni.
Putem constata dacă sunt probleme cu auzul fonematic urmărind comportamentul şi reacţiile spontane ale copilului în timpul examinării: distanţa de la care copilul aude şi decodifică vorbirea şoptită; dacă în timpul examinării reproduce cele auzite şi în ce fel; dacă din câteva cuvinte auzite a dedus propoziţia; dacă face apel la labiolectură; dacă s-a aşezat în aşa fel încât una dintre urechi să fie îndreptată către examinator; cum reproduce sunetele perechi, cuvintele paronime şi cele cu punct de articulare apropiat.
O ameliorare a percepţiei auditive a sunetelor prin exerciţii de dezvoltare a auzului fonematic atrage după sine, pe baza efectului lor acustic, un autocontrol şi o dirijare mai precisă a mişcărilor de articulaţie. Mulţi copii dispun de capacitatea motrică necesară articulării corecte a sunetelor, dar auzul lor s-a deprins cu o pronunţie defectuoasă. În aceste cazuri, dificultăţile de pronunţie se găsesc în deficienţe ale auzului fonematic. Înainte de a pronunţa anumite sunete, copilul le aude de nenumărate ori. Încercând să le reproducă, el îşi ascultă simultan pronunţia şi o compară cu modelul recepţionat din mediul înconjurător. Pe baza autocontrolulului auditiv, se produce o legătură inversă (feed-back), de la efectul acustic spre dirijarea centrală a mişcărilor de articulaţie a sunetelor. La copii, în perioada însuşirii sistemului fonetic al vorbirii, pot să apară unele neconcordanţe în ierarhia feed-back-urilor (auditiv şi tactil-kinestezic).
Maturizarea, uneori mai lentă, a proceselor neurologice ce stau la baza capacitaţii de percepere şi de diferenţiere auditivă, în special a sunetelor cu frecvenţă înaltă, faţă de capacităţile motrice, determină frecvent pronunţia eronată a sunetelor siflante. Copilul ce prezintă o întârziere în dezvoltare percepţiei şi a discriminării auditive a unor sunete are de rezolvat, când auzul său ajunge la maturitate, o dublă problemă: el trebuie să înveţe nu numai pronunţia corectă a sunetelor, dar şi să se dezveţe de substitutele inadecvate pe care le-a folosit în încercarea de a reproduce modelele auzite.
Numeroşi factori în faza de dezvoltare a vorbirii, ca pronunţia incorectă a celor din jur, o hipoacuzie pasageră, lezări ale timpanului, lipsa dinţilor, pot să contribuie la însuşirea şi fixarea unui model defectuos de pronunţie. Fenomenul de identificare eronată a sunetelor este caracteristic şi dislalicului, în special senzorial. Acesta aude deformat unele sunete pe baza modelului greşit învăţat anterior, dar este convins că pronunţă bine. Prin repetarea greşită a sunetului îşi consolidează greşelile în vorbire.
Auzul fonematic se examinează cu subiecţii faţă în faţă, cu copilul întors cu spatele sau cu faţa ascunsă după un paravan. Tulburările auzului fonematic pot merge de la incapabilitatea de diferenţiere a unor sunete (ex.: siflante între ele, siflante de şuierătoare), până la incapabilitatea de a percepe silabe sau chiar cuvinte. Deficienţele de auz fonematic fac imposibil autocontrolul auditiv.
Obiectivele educării auzului fonematic au în vedere formarea percepţiei fonematice, formarea capacităţii de diferenţiere fonematică, educarea pronunţiei ritmice şi melodice, educarea atenţiei şi memoriei auditive.
În educarea atenţiei auditive, trebuie să luăm în considerare faptul că unii copii aud numai sunetele care provin de la surse pe care le văd sau de care le este atrasă atenţia. Astfel, ei nu îşi recunosc numele la o chemare repetată, dar îl sesizează brusc când li se adresează direct. Uneori, din lipsă de atenţie auditivă, deşi aud cuvintele pronunţate şi de la distanţă sau în şoaptă, nu reacţionează la chemare; acest lucru se întâmplă, nu din neascultare, ci pentru că, fiind concentrat asupra unei activităţi, realmente nu le sesizează. Incapacitatea de a asculta cu atenţie vorbirea celor din jur este una dintre cauzele nu numai ale pronunţiei dislalice, dar şi a insucceselor muncii de corectare.

Exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive:
• diferenţierea sunetelor fizice şi identificarea sursei lor sonore în spaţiu (tobă, fluier, foşnet de hârtie, sticlă, lemn, metal);
• determinarea numărului de lovituri de tobă;
• jocuri: - „baba-oarba”: să răspundă legat la ochi la întrebări de genul „cine te-a strigat, cine te-a strigat pe nume”, să îşi recunoască colegii de joc după voce, „telefonul fără fir”;
• audiţii de recitări, povestiri.

Exerciţii pentru dezvoltarea simţului acustico-motor:
• reproducerea anumitor unităţi ritmice. Pentru a se distinge mai bine elementele variabile ale unităţii ritmice, unele dintre ele rămân nemodificate.
Se recomandă să se bată ritmul cu palma sau cu un creion în masă:
Ex:
Pa pa po
Papa papa po
Papa
Pa-pa-pa-po
Pa-ta pa-ta po
Ta ta to
Tata tata to
Tata to
Ta-ta-ta-to
Ta-pa ta-pa to
• pronunţarea unor serii de silabe opuse
Ex: pa-pe-pi-po-pu-pă-pi / ba-be-bi-bo-bu-bă-bi
• exerciţii pentru însuşirea elementelor prozodice ale vorbirii. Exerciţii de intonaţie pe silabe, cuvinte, sintagme, fragmente de text special întocmite. Ca şi exerciţiu se poate alege imitarea sunetelor din natură (onomatopee) în şoaptă sau tare, respectând ritmul şi accentul.
Ex: şarpele ş-ş-ş prelungit; albina - bâzzz-bâzz - cu „b” accentuat şi „z” prelungit; şoricelul - chiţ-chiţ-chiţ; executarea în ritm rapid a grupurilor de trei silabe: sirena - z-z-z - alternativ, încet şi tare; vântul - vâjj-vâjj – „j” se prelungeşte şi se accentuează; clopotul - bing-bang – „n” se prelungeşte şi se accentuează.
• exerciţii pentru diferenţierea semantică a cuvintelor pe bază de accent. Ex: mobilă – mobile, acele – acele, lături –lături, copii – copii.

Exerciţii pentru dezvoltarea memoriei auditiv-verbale
Aceste exerciţii contribuie la dezvoltarea capacitaţii de însuşire şi de reproducere corectă a succesiunii sunetelor în cuvinte:
• reproducerea unor serii de sunete: r, s, c, s, l, m;
• reproducerea unor serii de silabe fără sens: sa-sa, so-so, si-si, ti-ca, te-ca, te-că;
• reproducerea unor cuvinte fără sens: enden, nida, tina, saraca, tica etc.;
• să memoreze după auz cuvinte şi propoziţii selecţionate pentru sunetul la care se exersează pronunţia;
• concurs pentru învăţarea după auz a unor texte (proverbe, ghicitori, versuri, cântece).

Exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii de diferenţiere a sunetelor
Această etapă este impusă şi de faptul că unele sunete au modul şi locul de articulaţie foarte apropiat şi, de aceea, există posibilitatea de a le confunda. În acest scop se folosesc două metode:
Metoda exerciţiilor - copilul este antrenat prin exerciţii să îşi analizeze propria pronunţie, atât sub aspect acustic, cât si motrico-kinestezic, şi să sesizeze greşelile. Exerciţiile de diferenţiere fonematică se aplică gradat, pornind de la diferenţierea sunetelor izolate, la diferenţierea lor în silabe, cuvinte şi propoziţii. Diferenţierea se face după patru criterii: din punct de vedere acustic (consoană; vocală), după locul de formare (s-siflantă; h-velară, s-; c-alveolară, s-; t-dentală, s-; m-labială), după modul de formare (s-fricativă; b-ocluzivă, s-t-africată), din punct de vedere al sonorităţii (s-surdă; z-sonoră). În cadrul acestor exerciţii, fonemele se prezintă în perechi şi se asociază de fiecare dată consoana sonoră cu cea surdă pentru a evita desonorizarea (ex: s, z). Diferenţierea fonematică se poate face în cuvinte paronime, fie după auz, fie prin denumire de imagini. Se pot utiliza, de asemenea, o multitudine de materiale, cum ar fi planşe cu imagini şi cuvintele paronime corespunzătoare scrise sub imagine. Cu ajutorul acestor cuvinte se poate face şi o diferenţiere scrisă, nu numai sonoră. Diferenţierea fonematică trebuie făcută şi în scris-citit, deoarece copilul scrie şi citeşte aşa cum pronunţă.
Metoda comparaţiei - copilul dislalic trebuie convins că pronunţia lui este greşită:
• înregistrarea copilului în timp ce vorbeşte, material care îi permite apoi să îşi audă şi să îşi analizeze obiectiv pronunţia în comparaţie cu modelul logopedului;
• dictări de cuvinte sau propoziţii în care apar frecvent sunetele pronunţate defectuos. Solicitând copilului un control auditiv şi vizual permanent, procedeul îl ajută să diferenţieze sunetele problemă, să le observe locul în cuvânt (iniţial, median, final). Exerciţii de pronunţie a logopedului într-una din urechile copilului, concomitent cu pronunţia proprie în cealaltă. La acest exerciţiu se foloseşte, pentru conducerea directă a sunetului, jgheabul format din palmele şi auricularele de la stetoscop, sau căştile;
• exerciţii pentru diferenţierea sunetelor - în alcătuirea materialului verbal pentru exerciţiu se ţine seama de grupările de sunete care se înlocuiesc mai frecvent în vorbirea copiilor dislalici:
- pentru sigmatism: sunete: s-z; s-t; c-j; silabe: sa-sa; za-ja; cuvinte: Someş, soseşte, şosea, steluţă, căsuţă, mulţumesc, seminţe, zare, ceară, jucărie etc.
- pentru rotacism: sunete: r-l; d-m; silabe: ra–la; ro-lo-do; cuvinte: căldură, greblă, pătrunjel, republică, problemă.
Prin folosirea acestor metode în corectarea tulburărilor de limbaj, se realizează concomitent şi dezvoltarea auzului fonematic iar, în felul acesta, consumul de energie este mai mic, iar timpul de corectare, mai scurt. Educarea auzului fonematic, adică a capacităţii de a identifica, discrimina şi diferenţia sunetele limbii, contribuie la realizarea unei pronunţări corecte inteligibile, clare şi cursive.

prof. Mariana Georgeta MOLDOVAN
CSEI nr. 1, Bistriţa


Ateliere în sărbătoare

Manifestările cultural-artistice desfăşurate în toamna anului trecut care au marcat 10 ani de la înfiinţarea Liceului de Arte Plastice „Corneliu Baba” din Bistriţa nu au rămas fără replică nici anul acesta. Astfel, vineri 20 noiembrie 2009, şcoala bistriţeană de arte plastice s-a aflat din nou în sărbătoare, reiterând exprimări plastice deosebit de inspirate şi în acelaşi timp nonconformiste. În acest sens, trebuie menţionat „Firul artelor”, o acţiune colectivă în care au fost implicaţi o mare parte din elevii liceului. Aceştia au desenat pe o bandă de hârtie de dimensiuni impresionante, desfăşurată între cele două imobile ale liceului, sugerând legătura strânsă dintre cele două componente ale formării lor – cultura generală şi pregătirea de specialitate.
Pe parcursul zilei au avut loc expoziţii, spectacole de teatru şi muzică, diverse concursuri, totul încheindu-se cu o prezentare de creaţii vestimentare realizate din materiale neconvenţionale. Totodată, a fost prezentată publicului interesat o expoziţie de ceramică organizată la Turnul Dogarilor, în timp ce expoziţia de pictură şi desen intitulată „Oraşul meu” s-a desfăşurat în Galeria de Artă a Liceului de Arte Plastice „Corneliu Baba”. De asemenea, în aceeaşi locaţie, a avut loc şi expoziţia concursului internaţional „The Power Of Peace”, activitate desfăşurată în colaborare cu Asociaţia Lions Clubs Internaţional în anul lionistic 2009/2010.
Colaborarea cu Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistriţa a completat remarcabil evenimentul, fiind prezente cu concerte grupul „Celtic Voice” şi „Cvartetul Ethos”. O altă surpriză oferită de către elevii aceluiaşi liceu a constat în prezentarea unui interesant spectacol de teatru. După căderea serii, participanţii au asistat şi la o videoproiecţie ambientală (în curtea liceului) cu imagini realizate pe parcursul manifestărilor.
Cu ocazia acestei aniversări, a fost editat un catalog de prezentare a Liceului de Arte Plastice „Corneliu Baba” susţinut financiar, în principal, de Primăria Municipiului Bistriţa.
Entuziasmul cu care au participat elevii la toate activităţile este o promisiune pentru o nouă ediţie la fel de reuşită în anul şcolar următor, întrucât au posibilitatea să-şi pună în valoare creativitatea, stimulaţi cu competenţă şi cu dăruire de cadrele didactice de specialitate, încurajaţi şi preţuiţi pentru talentul lor şi de către profesorii de cultură generală.

prof. Mirela POP
Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba”, Bistriţa