miercuri, 20 mai 2015

Mai 2015

Educaţia este apărarea ieftină a naţiunilor. (Edmund Burke)

ANUL 2015 – Anul Internațional al Luminii și al Tehnologiilor bazate pe Lumină

La propunerea organizaţiilor ştiinţifice din toată lumea printre care şi SPIE, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat 2015, Anul Internaţional al Luminii. IYL 2015 este atât un proiect educaţional interdisciplinar, cât şi un proiect de comunicare a ştiinţei în care s-au implicat peste 100 de parteneri din mai mult de 85 de ţări. IYL 2015 pune accent pe importanţa luminii şi aplicaţiile ei în viaţa de zi cu zi a oamenilor, fie că este vorba de domeniul sănătăţii, al comunicaţiilor, economie, mediul înconjurător sau social. Organizatorii şi-au propus o serie de activităţi interdisciplinare din care nu lipsesc cele destinate comunicării cu publicul. Cele patru teme majore sunt ştiinţă, tehnologie, natură şi cultură.
Sigla IYL 2015 conţine o serie de reprezentări grafice, fiecare având o simbolistică aparte: Soarele reprezintă originea vieţii, durabilitatea, cultura şi universalitatea; steagurile denotă dimensiunea internaţională a evenimentului, iar culorile lor simbolizează spectrul, dar şi legătura între ştiinţă, artă, cultură şi educaţie.
În anul 2015, omenirea celebrează o serie de momente de marcă din istoria ştiinţei: lucrările de optică ale lui Ibn Al Haythem (sec. al XI-lea), noţiunea de lumină ca undă propusă de Fresnel (1815), teoria electromagnetică a propagării luminii propusă de Maxwell (1865), teoria efectului fotoelectric a lui Einstein (1905) şi relativitatea generală (1915), descoperirea radiaţiei cosmice de fond de către Penzias şi Wilson şi transmisia luminii prin fibra optică (1965). De asemenea, în anul 2015 se împlinesc şase decenii de la înfiinţarea SPIE, Societatea Internaţională pentru Optică şi Fotonică.
Anul Internațional al Luminii a fost marcat prin două activități educaționale, organizatori fiind prof. Cecilia Precup (Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița) și prof. Clarița Rus (Școala Gimnazială Nr. 7 Bistrița).
Prima activitate – Activități curriculare și extracurriculare – exemple de bună practică – a fost dedicată cadrelor didactice. Profesorii de științe au prezentat lucrări ce au demonstrat prin text și imagini activități desfășurate împreună cu elevii, axate pe diverse aspecte științifice și metodice (prof. Elena Năstase – O istorie a luminii; prof. Cecilia Precup – Dezvoltarea potențialului creativ al elevilor; prof. Clarița Rus – Modalităţi de cultivare şi dezvoltare a gândirii critice, prof. Florin Vale – Metode interactive de predare-învățare, prof. Garofița Angyalosi – Studierea materialului biologic cu ajutorul microscopului, prof. Dana Moraru – Scientia naturalis – pledoarie pentru științele naturii, etc.
Partea a doua a manifestării a fost destinată elevilor: Activități de creație artistică și tehnico-științifică. Sub acest generic s-au desfășurat două secțiuni: „Lumina – culoare, artă și știință” (atelier de creație, expoziție de desene, pictură, machete, postere, pliante etc.), „Oamenii de știință și Lumina” (postere privind biografia și activitatea științifică ale fizicienilor celebrați în anul 2015: Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham, Fresnel, Maxwell, Charles Kuen Kao, Albert Einstein etc.). Și-au adus contribuția elevii claselor a VIII-a C, a VIII-a B, a VII-a B, a VII-a C, a VI-a C (Școala Gimnazială „Avram Iancu”), elevii Școlii Gimnaziale Nr.1 (prof. Dana Moraru), elevii Școlii Gimnaziale Nr. 7 (prof. Clarița Rus), elevii Școlii Gimnaziale Șieu Măgheruș (prof. Marcela Turcu).
Elevii ne-au surprins prin imaginație și creativitate. Copiii au reușit să îmbine știința și arta, fiecare privitor regăsind în desenele realizate interpretări fascinante și diversificate. Privind desenele putem vedea multe: un răsărit de soare sau sursa noastră de lumină și căldură, un curcubeu în ploaie sau dispersia luminii, o lumânare aprinsă sau lumina credinței, un ochi în noaptea întunecată sau lumina stelei de mult apusă, un copac în apusul soarelui sau lumina cunoașterii, o barcă plutind pe albastrul mării sau umbra și penumbra, etc. Fermecătoare au fost lucrările realizate din cele mai diverse materiale: plante presate, paste făinoase, ață, sfoară, panglici, nasturi și scoici.
Toate acestea ne-au adus LUMINA în minte și suflet!

Prof. Cecilia PRECUP
Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița

Ziua Pământului, sărbătorită la Liceul Tehnologic Special „Sfânta Maria” din Bistrița

În 22 aprilie, de Ziua Pământului, elevii clasei a IX-XII, coordonaţi de profesoara Lucreţia Filipaş si prof. Tonțian Livia au prezentat un program în cadrul proiectului educaţional cu tema „Daruri de Ziua Pământului”, cuprinzând: cântece, mesaje adresate Pământului, lucrări de desen şi pictură. Proiectul a urmărit realizarea unor activităţi cu caracter transdisciplinar care să conducă la formarea unor deprinderi pozitive şi a unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător.
Prin activităţile derulate pe parcursul zile, au fost subliniate efectele benefice pe care le poate avea promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare şi stimulare, realizarea unor creaţii literare şi plastice, privind atitudinea faţă de mediul înconjurător. De asemenea, s-a pledat pentru conştientizarea de către participanţi a importanţei protejării naturii pentru o viaţă sănătoasă, pentru un aspect estetic al mediului, alinierea la standardele ţărilor avansate, promovarea modelelor de bune practici şi valorizarea muncii de echipă. Parte integrantă și de efect, ca mesaj, a fost prezentarea textului „Povestea Planetei Pământ” pe care o redăm în întregime, în cele ce urmează, pentru conţinutul sapienţial:
„A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti. A fost odată un împărat mândru şi frumos pe nume Pământ. Fraţii şi surorile lui trăiau alături de el în Cosmos, casa pe care le-o dăruise Tatăl lor, Creatorul. Pe Pământ, însă, îl iubea Dumnezeu-Tatăl cel mai mult. După ce a creat timpul şi a despărţit ziua de noapte, Dumnezeu s-a gândit să îi dăruiască Pământului o împărăţie plină de viaţă. A creat plante şi animale, munţi şi ape, dar, mai presus de toate, i-a dăruit Pământului doi copii minunaţi: Adam şi Eva. Cei doi îl iubeau mult pe Împăratul Pământ. Trăiau în grădinile lui ca în Paradis şi nu ieşeau din poruncile lui, iar împăratul Pământ le promisese că îi va proteja mereu de orice lucru rău. Dar timpul trecea, iar Adam şi Eva creşteau şi dorinţele lor odată cu ei. Mai întâi i-au cerut Pământului lemne ca să facă focul. Apoi i-au cerut voie să vâneze câte un animal pentru carnea lui gustoasă sau blana călduroasă. Au vrut apoi să folosească şi bogăţiile subsolului. Pentru că îi iubea, Pământul le îndeplinea rugăminţile, iar Adam şi Eva îi promiteau să aibă grijă de împărăţie şi să folosească toate lucrurile noi cu chibzuială. Anii treceau cu miile. Pământul începuse să încărunţească şi rezervele împărăţiei să se împuţineze. Adam şi Eva crescuseră şi plecaseră de mult din grădinile unde îi adusese Dumnezeu pe Pământ. Construiseră castele ce atingeau norii, pe locul vechilor păduri, din care animalele fuseseră alungate şi copacii răpuşi. Aveau mulţi fii care la rândul lor aveau copii. Cu toţii uitaseră de bătrânul Pământ, iar din frumoasa împărăţie nu mai rămăsese nimic. Apele aproape secaseră, pădurile fuseseră tăiate, animalele vânate…
Auzind că Pământul este în aşa mare necaz, fraţii lui – Soarele, Luna şi Stelele i-au sărit în ajutor. Soarele s-a prefăcut în Făt Frumos, Luna în Ileana Cosânzeana, Stelele în Sânziene. Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana s-au urcat într-o caleaşcă trasă de un bour cu stea în frunte iar Sânzienele au încălecat pe vulturi înaripaţi. Cu toţii au coborât în împărăţia Pământului. L-au găsit singur şi trist.
– Oamenilor nu le mai pasă de împărăţie şi nu se gândesc la viitorul lor. Vom pieri împreună, ofta Pământul.
– Bourul va aminti oamenilor că împărăţia va trăi câtă vreme nu îi folosesc resursele fără noimă, zise Soarele întrupat în Făt-Frumos
– Văzându-l, adăugă Luna sub chipul Ilenei Cosânzene, oamenii îşi vor aminti de vremurile când împărăţia era acoperită de ape cristaline şi păduri foşnitoare.
– Iar vulturii falnici, luară cuvântul şi Stelele – Sânziene, îi vor chema pe fiii tăi, Pământule, la înţelepciunea străveche…
– Vă mulţumesc! Eu, Pământul, nu mă mai simt părăsit… Mesajele au ajuns deja la oameni. Unii, iată, le-au şi înţeles… Milioane de copii plantează copăcei. În curând, vor creşte păduri. Tornadele vor fi oprite, valurile uriaşe domolite. Haina mea de ozon se va reface. Oameni buni, copiii mei, veniţi să vă strâng la pieptul meu bătrân de milenii. Rămâneţi ai mei!”
Picturile expoziției cu tema „Fii prieten cu natura” au fost realizate în săptămâna „Şcoala Altfel”, de către elevii talentaţi ai Liceul Tehnologic Special „Sfânta Maria”, în colaborare cu prof.dr. Diana Morar de la Palatul Copiilor.
La reuşita proiectului şi-au adus contribuţia mai multe cadre didactice de la Liceul Tehnologic Special „Sfânta Maria”, iar din partea Casei Corpului Didactic a participat profesoara metodist Egreta Marc, toți cei angrenați în proiect rotunjind un program folositor elevilor.

Prof. Lucreția FILIPAȘ,
Liceul Tehnologic Special „Sfânta Maria” din Bistrița

Ziua păcii şi unităţii în Europa

„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice… Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie”.
(Un fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman)

Ziua de 9 mai are trei și profunde semnificații. Prima este legată de sufletul românesc, una îi vizează pe toți europenii, iar o alta are impact mondial. În urmă cu 138 de ani, în ziua de 9 mai a anului 1877, ministrul de Externe Mihai Kogălniceanu citea, în Camera Deputaților, Declarația de Independență a României.
Tot într-o zi de 9 mai, dar în anul 1945, la cartierul general sovietic din Berlin a fost semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, act care a marcat sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial pe frontul european. Evenimentul este marcat și cunoscut ca „Ziua victoriei împotriva fascismului”.
În fiecare an, în această zi, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia serbării anuale a Zilei Europei, la data de 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.
Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).
Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Croaţia a aderat în 2013 Uniunea Europeană având în prezent 28 de state membre.
Pentru a celebra aceste state şi unitatea lor Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Bistriţa a organizat o serie de activităţi pe Pietonalul Liviu Rebreanu, în parteneriat cu Primăria Bistriţa, Europe Direct, ISJBN, Asociaţia PRO-ADO Bistriţa. Astfel, în aceste activităţi s-au implicat toate cadrele didactice ale şcolii împreună cu elevii şi părinţii lor. Manifestările dedicate acestei zile s-au desfăşurat după un program bine stabilit care a cuprins:
- Parada elevilor şcolii purtând însemnele ţărilor membre U.E.
- Amenajarea standurilor statelor U.E. cu informaţii şi elemente specifice ale acestora.
- Dansuri tradiţionale româneşti.
Scopul organizării unor astfel de activităţi extraşcolare pentru elevi este:
- dezvoltarea unor aptitudini speciale,
- cultivarea unui stil de viaţă civilizat,
- stimularea comportamentului creativ în diferite domenii,
- antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut,
- cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
- facilitarea integrării în mediul şcolar,
- fructificarea talentelor personale
- corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Buna derulare a activităților s-a datorat dorinței celor implicați de a desfășura activități „mai altfel” în cadrul cărora să aibă beneficii fiecare dintre partenerii implicați: elevii, personalul școlii și cetăţenii urbei noastre frumoase.

Director, prof. Elena ANDRON
Coordonator de programe şi proiecte educative,
Prof. Alina LUCA,
Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Bistriţa

Întâlnirea cu miturile

În viață, de cele mai multe ori poți pierde și, rareori poți câștiga. Pentru un an școlar (2013-2014) la școala din Rebrișoara s-a implementat clasei a V-a B opționalul integrat la limba și literatura română „Rădăcini latine în cultura și civilizația românească” având ca modul „Istorie și mit în spațiul românesc”. Oarecum s-a dorit ca accentul să cada pe transdisciplinaritatea conținuturilor (limba și literatura latină, limba și literatura română și istoria românilor). O cultură postmodernă va avea mai mereu interferențe din valorile culturii clasice. Principiul de la care s-a pornit în elaborarea acestei discipline a fost cel al libertății.
Celebrul autor George Orwell zicea că „Miturile în care credem au tendința de a deveni realitate”. Miturile etalează modele sau, în antiteză, tipologii dăunătoare. Ele sunt schelete pentru aplicarea filosofiei, imaginației și a adevărului, a istoriei culturale, a artei. Conform Dex-ului, mitul este „o povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari”, iar prin generalizare devine sinonim cu legenda, basmul, povestea.
Trebuie menționat că o gândire creativa și critică are la bază și lectura, acest balsam al spiritului. De aceea e bine să ne oprim în demersul nostru asupra operelor care reflectă un trecut glorios, atât al poporului român, dar și al altor popoare.
În urma utilizării diverselor surse bibliografice, s-au avut în vedere câteva conținuturi precum:
1. Eu și lectura. Mitul. A fost odată…
2. Personalități istorice cu relevant în spațiul carpato-danubian (sec. I. a. Chr. – Burebista, Cezar, Pompei, Deceneu, Zamolxe)
3. Personalități istorice cu relevant în spațiul carpato-danubian (sec. II p. Chr. – Decebal, Traian)
4. Mitul etnogenezei: Traian și Dacia, în legendele istorice românești și în textele literare
5. Mărul discordiei – Judecata lui Paris
6. Cutia Pandorei – mitul lui Prometeu, povestea „Fata moșului și a babei”
7. Merele de aur – mitul lui Hercule și balaurul Ladon, mitul lui Perseu și al lui Atlas, labirintul lui Minos, basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur”
8. Cornul abundenței – legenda nașterii lui Jupiter. Amalteea; raiul imagine alegorică a abundenței
9. Corpul omenesc – termeni latinești
10. Flora și fauna – termeni latinești
11. Forme de relief și ape – termeni latinești
12. Acțiuni omenești – termeni latinești
13. Evaluare-concurs: „Cine știe, câștigă!”
Opționalul integrat s-a finalizat cu un joc de rol, „Dacii și romanii”, dar elevii și-au etalat și talentul lor literar realizând câteva creații (poezii – unele acrostihuri și compuneri), câteva fiind redate mai jos.

Prof. Veronica Aura URS,
Școala Gimnazială „Iacob și Ioachim Mureșanu”, Rebrișoara

Hercule –copil

Hercule copil se joacă
Înfige sabia în teacă
Îi sucește leului grumazul
Ține apa-n moară cu zăgazul.

Prinde-un fulger și-l azvârle-n munte
Fierb speriate apele sub punte
Și se-ntorc grăbite spre sorginte
Când cu palme vrea sa le alinte…


Circe

Circe cea frumoasă
A pornit spre țancuri
Cu al ei Telemah
Și cu mânza măreață.
Ei călare se plimbau
Sărutându-se-ntre pietre
Și cu păru-n vânt suflat
S-a speriat și a plecat.
Biata Circe mult a plâns
Și povestea s-a-ncheiat.


Fata moșului, cu minte

Dar ia stați dumneavoastră-așa
Moșul nostru din poveste
Avea o fată, o mândrețe
Iar baba, tot o fată avea
Dar slută, leneșă și rea.

Dar fata moșului: mirare!
Ziua în amiaza mare
Nu pleca la șezătoare.
Dar atunci când se ducea
Un ciur de fuse torcea.

Iar când moșul stătea jos
Gura babei tot mergea
Și-i spunea ca fata lui
E ca un bețișor micuț
Și că fata babei
E lumina soarelui.

Dar fata moșului, săraca
Nu stătea deloc pe scaun
Să se liniștească-un pic
Că de dimineața merge treaba
Seara-i gata!

Și acum la încheiere
Eu îmi iau „La revedere!”
Iar voi să luați aminte:
„Fiți mereu oameni cu
Minte!”


Lumea zeilor

Lumea zeilor e prima
Uluirea tuturor
Minunea minunilor.
E zeița frumuseții
Afrodita
Zeus
E mare de tot
Ici a fost și Prometeu
Lor le-a dat și focul
Omorând pe cei ce-l oprea
Rău n-a fost până la moartea sa.


Artemis

Artemis, zeița vânătorii
Rea nu a fost niciodată
Teama o-nfruntă
E albă și pielea sa.
Mama ei, Letho e bună
Îi vrăjește ca și ea
Sfârșitul se va continua.


Mărul vrăjit

Era o zi frumoasă de vară. Un băiat era aproape mort.
El trebuia să aleagă între trei prințese: Hera, Atena și Afrodita ca să îi dea mărul vrăjit pentru ca balaurul Ladon să nu-l mănânce. Fiecare prințesă propunea ceva: Hera a zis că, dacă o va alege pe ea îi va da ținutul Asiei, Atena îi va da biruință și slavă în lupte, iar Afrodita a zis ca îi va da cea mai frumoasa muritoare.
Băiatul a ales-o pe Afrodita care i-a dat mărul și a scăpat de balaur. Afrodita s-a ținut de promisiune.
(Burduhos Roxana, cls. a V-a B)


Prometeu

Eroul Prometeu
A făcut ceva foarte greu
Ne-a recuperat focul
Fiind foarte greu totul

De Zeus a fost pedepsit
Făcând ceva greșit
Iar pe munte ridicat
I-a fost ciugulit din ficat.


Artemis

Atunci era o zeiță
Rușinoasă și foarte drăguță
Toate animalele le ocrotea
Ea și natura o îngrijea
Mai toata lumea i se supunea
Identitatea ei era căutată
S-a ascuns sa nu fie aflată.
(Petrehuș Ioana, cls. a V-a B)


Artemis

Artemis, o zeiță bună
Răul ea nu îl făcea
Ținând cont de ce-o încuraja
Ea animalele apăra
Mândră ea nu se ținea
Indiferent de ce se-ntâmpla
Să știți și voi să fiți ca ea!
(Eremei Angela, cls. a V-a B)


Prometeu

Prometeu asculta
De Zeus și chiar lumea.
Lumea nici nu îndrăznea
Să ceară lui Zeus minunea.

Prometeu focul a furat,
Dar de pedeapsă nu a scăpat
A fost pedepsit pe viață
Să se vadă vina pe față.
(Olariu Nicoleta, cls. a V-a B)

Paștele – Sărbătoarea Învierii

(Activitate cu părinții în cadrul programului „Să știi mai multe să fii mai bun!” Prezentarea obiceiurilor de Paște, importanța acestei mari Sărbători.)

Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă şi mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an, după spusele românilor de pretutindeni, e sărbătoarea Paștelor, Paştele sau Învierea Domnului, pentru că în această zi „Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”, iar pre cei vii răscumpărându-i de sub jugul păcatului şi împăcându-i cu Dumnezeu. Primăvara reuşeşte întotdeauna să trezească în sufletul nostru bucurii şi emoţii deosebite, iar evenimentele specifice primăverii oferă copiilor posibilitatea de a percepe atmosfera deosebită a acestora. Tradiţiile noastre vin de demult şi îşi cer dreptul de a fi preluate şi transmise următoarelor generaţii.
Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Hristos. Începutul acestei sărbători e văzut chiar în Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al răscumpărării.
În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat o dată cu postul de şapte săptămâni.
O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei, a curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle. Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii dintre sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică. Acasă le e îngăduit să rămână doar celor foarte bolnavi.
La biserică, preotul – cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi – iese cu lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biserica de trei ori. Serviciul divin se desfăşoară afară, iar când preotul va rosti „Hristos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios vor spune „Adevărat a înviat!” Răspunsul e recunoaşterea tainei Învierii, iar aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile, până la Înălţarea Domnului.
Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului.

Ed. Nicoleta MORAR
Școala Gimnazială „Iacob și Ioachim Mureșanu” Rebrișoara, Grădinița Poderei