miercuri, 21 mai 2008

Mai 2008

„Experienţa personală este o şcoală costisitoare.
Înţelepţii se folosesc mai mult de experienţa altora.”
(Oscar Wilde)


EDITORIAL


Subiectivitatea în evaluare


Calitatea şi eficienţa procesului de învăţământ sunt dependente de o proiectare pedagogică raţională, de folosirea unor strategii adecvate de predare-învăţare şi de aplicarea unui sistem de evaluare corect. Cu toate acestea, putem spune despre cei trei factori ai procesului educaţional că reflectă în mod corespunzător un proces eficient şi de calitate? Fără a nega valoarea tehnicilor clasice de obiectivizare a evaluării, procesul de evaluare, sub orice aspect, nu este unul standard, deoarece o evaluare pur obiectivă şi impersonală nu este posibilă şi de altfel, nici relevantă.


Nu doar cadrele didactice îşi definesc o atitudine vizavi de evaluare, ci şi elevii au propria lor viziune faţă de actul evaluării. Analiza celor două atitudini subiective nu explică totalitatea factorilor subiectivi care duc la o evaluare nestandardizată. Evaluarea implică măsurarea de performanţe şi capacităţi şi este o acţiune complexă. Fiind un act de evaluare uman, se adaugă şi problema erorilor de apreciere la validitatea metodelor şi instrumentelor de evaluare. Validitatea este proprietatea unui sistem de măsurare de a măsura ceea ce şi-a propus şi nu altceva.


Notarea şcolară poate fi privită ca un act de măsurare. Notele nu reflectă o mărime absolută, ci creează o ierarhie. De aceea în clasă se stabileşte o ierarhie clară a elevilor, deoarece se încadrează cel mai uşor în funcţie de note şi medii. În afară de acest aspect însă, chiar şi elevii înşişi realizează o ierarhie paralelă, aceea a simpatiilor. De regulă, elevii cu note mari sunt consideraţi şi elevi care se regăsesc în topul preferinţelor profesorilor. Acest aspect nu este deloc unul de neglijat, deoarece chiar şi o evaluare standardizată va fi influenţată de criteriul „simpatiei”. Elevul cu rezultate deosebite în evaluarea şcolară va fi afectat într-o mai mică măsură de obiectivare, deoarece un posibil eşec va fi privit cu indulgenţă şi tratat drept un „accident”. Cum se face însă că, în calitate de psihopedagogi (calitatea tuturor dascălilor), percepţia ne este uneori alterată de subiectivitate doar în cazuri particulare, considerate justificate chiar de noi înşine.


Acordarea de note sau calificative implică un act de evaluare în sine, de comparare sau de raportare la anumite criterii şi valori, aşa încât nota depinde atât de proprietăţile obiectului evaluării, cât şi de sensul pe care evaluatorul îl acordă proprietăţilor respective.


Problema evaluării şcolare şi mai ales implicaţiile subiective nu pot fi luate în considerare fără a face o distincţie între măsurare şi evaluare. Aceasta din urmă are efecte în mintea şi conştiinţa elevilor şi implică judecăţi de valoare. Astfel, un elev de nota 9 sau 10 este a priori considerat inteligent, creativ, competent, harnic, serios, ambiţios. La polul opus se va situa un elev de nota 5 sau unul care nu reuşeşte să se claseze „pe linia de plutire”. Nu este văzut doar drept slab sub raport intelectual, dar şi calităţile sale psihosociale sunt deteriorate perceptual – este considerat leneş, neconştiincios, lipsit de voinţă. Subiectivismul profesorului se produce şi pe fondul relaţiilor pe care le întreţine şi le dezvoltă cu elevii, părinţii sau cu ceilalţi profesori. Toate acestea se reflectă în actul evaluării.


Nu putem evalua, din păcate, fără a introduce componenta personală şi propria noastră percepţie asupra obiectului care se cere a fi evaluat. Numite şi erori subiective de apreciere, erorile generate de intercalarea filtrului subiectiv al persoanei care face evaluarea, nu-şi au originea în instrumentul de evaluare, nici în criteriile sau conţinutul evaluării. Ele se manifestă prin aceea că nivelul şi dinamica notelor acordate nu mai reflectă nivelul şi dinamica performanţelor elevilor.


Din păcate factorii subiectivi determină de multe ori apariţia acestor erori subiective de apreciere. Elevul va lua note mici, chiar dacă percepţia noastră asupra lui rămâne constantă. Mai mult, elevul va regresa, deoarece, indiferent de efort, este răsplătit în mod constant. Acest caz se aplică atât în cazul elevilor buni cât şi celor consideraţi mai slabi. Când această intervenţie este deformatoare, rezultatele evaluării nu mai reflectă corect obiectul evaluat. S-ar putea emite ipoteza că înlăturarea filtrului subiectiv ar fi o soluţie pentru o evaluare absolut corectă.


Nu există evaluări fără evaluator, aşadar testele standardizate nu sunt corectate de un evaluator standardizat, deşi se tinde spre acest lucru. Factorul subiectiv rămâne o componentă a evaluării, întrucât rămâne o componentă a procesului educativ, a relaţiilor interumane. De aceea, acţiunea factorilor subiectivi, ca parte constitutivă a actului de evaluare, se produce într-o varietate de forme. Controlul erorilor subiective nu poate fi făcut dacă tehnica evaluării este defectuoasă, la fel cum o tehnică de evaluare, oricât de bună ar fi, nu asigură o evaluare obiectivă dacă evaluatorul nu cunoaşte şi nu realizează autocontrolul erorilor subiective de apreciere.


Ca dovadă a acestui aspect, s-a constatat că cea mai eficientă modalitate de a realiza o evaluare obiectivă şi corectă este instruirea evaluatorilor, pentru determinarea corectă a nivelului de autocontrol. Iar această instruire sau formare continuă în sensul evaluării nu se poate realiza doar la nivel judeţean sau naţional, ci ea începe, în mod raţional, în sala de clasă. În prisma unui învăţământ standardizat, subiectivismul pare a fi o eroare de judecată. Valorificarea experienţei didactice şi cunoaşterea opiniei factorilor implicaţi în procesul de evaluare sunt condiţii obligatorii în reformarea procesului de evaluare.


prof. Roxana CHIŞU
Şc. Gen. „Grigore Silaşi”, Beclean


FOTOEVENIMENT


Festivitatea de deschidere a Olimpiadei Naţionale - specializarea „Tehnician veterinar” - clasele a XII-a şi a XIII-a, şi a Concursului profesional - specialitatea "Zootehnie" - clasa a XI-a, desfăşurate în perioada 29 aprilie-3 mai 2008 la Grupul Şcolar Agricol din Beclean.


Pentru un parteneriat între ministere

Este bine cunoscut de către cei care activează în lumea învăţământului, şi nu numai, faptul că trecerea la o nouă formă de proprietate asupra pământului, cu efecte importante în plan social, s-a resimţit şi în viaţa şcolii. În noul context socio-economic, cu o agricultură în continuă transformare şi reaşezare, învăţământul agricol a intrat, de o bună bucată de vreme, „într-un con de umbră“.
Trecerea în subordinea Ministerul Educaţiei şi Cercetării, politicile în domeniul educaţiei, permanenta reformă curriculară, schimbările din sistem, cu eliminarea din liceu a calificărilor pentru domeniul agricol, au adus grupurile şcolare agricole în situaţia de a pregăti elevi pentru alte domenii. Puţine şcoli agricole şi-au păstrat profilul şi menirea de a pregăti oameni capabili să facă o agricultură bazată pe ştiinţă. Însă, chiar dacă nu a fost deloc uşor să-ţi păstrezi identitatea dată de tradiţia în domeniul de şcolarizare, când există pasiune şi voinţă, se poate învinge orice.
Multe şcoli implicate în proiectul PHARE, printre care şi şcoala noastră, au făcut renovări, achiziţii, îmbunătăţiri din fonduri europene. Cu toate acestea, este necesar ca Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Locale să se implice nemijlocit în tot ceea ce priveşte organizarea, finanţarea şi conţinutul învăţământului de specialitate, asigurarea bazei materiale de instruire practică. Totodată, apare şi necesitatea armonizării legislative si instituţionale cu legislaţia europeană în domeniul învăţământului agricol, ca o premisă în cadrul procesului de aderare în structurile europene. Un parteneriat pentru o strategie naţională pentru învăţământul agricol ar putea reabilita imaginea învăţământului de profil şi ar putea rezolva multe dintre nevoile învăţământului dar şi ale agriculturii. În acest sens, prezentăm câteva aspecte:
  • alcătuirea unui nomenclator de profesii care să cuprindă meserii şi specializări atractive pentru grupurile ţintă şi, în acelaşi timp, să răspundă nevoilor de formare din agricultură;
  • colaborarea celor două ministere pentru stabilirea nevoilor de specialişti în agricultură, astfel încât învăţământul agricol să se alinieze celui din ţările Uniunii Europene;
  • crearea unor ferme model ca bază de instruire pentru elevii din învăţământul agricol;
  • susţinerea financiară a şcolilor pentru reabilitarea bazei materiale;
  • burse pentru elevii şcolarizaţi în învăţământul agricol;
  • finanţarea unor programe de formare continuă a adulţilor prin învăţământul agricol în concordanţă cu nevoile şi noile cerinţe ale dezvoltării locale, avându-se în vedere posibilităţile financiare reduse ale şcolilor pentru susţinerea unor asemenea cursuri;
  • elaborarea de manuale de specialitate pentru ciclul superior al liceului;
  • crearea unui cadru oficial de colaborare a şcolilor agricole cu structurile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Locale din teritoriu, pentru o strategie comună în favoarea comunităţii;
  • posibilitatea grupurilor şcolare agricole de a accesa proiecte derulate prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Locale.
Acestea sunt doar câteva exemple de aspecte ce ar putea fi abordate în cadrul unui parteneriat real între cele două ministere, cu efecte benefice asupra învăţământului preuniversitar agricol.
Este imperios necesar să se revină la ceea ce a fost bun în tradiţia învăţământului agricol în decursul anilor.
Am convingerea că, la dezbaterea proiectului Legii Învăţământului, se vor analiza şi opiniile, şi propunerile profesorilor care îşi desfăşoară activitatea în unităţi şcolare agricole şi că implicarea prin lege a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Locale alături de Ministerul Educaţiei şi Cercetării va permite şcolilor agricole să devină cu adevărat şcoli europene.
ing. Felicia BANIAI
Gr. Şc. Agricol, Beclean

„Four seasons” în România

Întreaga evoluţie umană a fost centrată în jurul anotimpurilor care i-au marcat existenţa şi au determinat formarea unor concepţii proprii despre sezoane. Cu toate că anotimpurile specifice climatului temperat, nu corespund în totalitate celor patru anotimpuri astronomice care încep cu solstiţiile de vară şi iarnă, respectiv cu echinocţiile de toamnă şi primăvară, copiii, impulsionaţi de curiozitate, doresc ca să-şi însuşească cât mai multe noţiuni despre trecerea timpului şi despre modul cum ne afectează existenţa cotidiană.
Toate aceste noţiuni au generat un proiect internaţional, promovat intens de către site-ul www.xplora.org, care poartă numele de FOUR SEASONS. Acest proiect se adresează tuturor nivelurilor de vârstă, începând cu ciclul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, informaţiile fiind prelucrate de către cadrul didactic sau echipa de cadre didactice în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor.
Tipuri de activităţi pe care le-am propus pentru desfăşurarea proiectului:
  • organizarea unor întâlniri cu personalităţi locale (preotul paroh, profesorii de religie, istorie, geografie, limba engleză);
  • organizarea unor concursuri de desen, pictură şi colaj care au teme propuse pentru grupurile de lucru;
  • realizarea unor fotografii digitale privind poziţia Soarelui la cele două echinocţii şi la cele două solstiţii;
  • realizarea unor dramatizări privind Sărbătoarea Paştelui şi a Crăciunului;
  • organizarea unor cercetări cu privire la Noaptea de Sânziene;
  • organizarea unor zile deschise la care să invităm părinţii şi bunicii ca să prezinte câteva din ritualurile specifice unor momente astronomice;
  • realizarea unor creaţii literare cu tema sărbătorilor creştine sau a celor păgâne.
Am desfăşurat până acum cele patru teme propuse, cea referitoare la Echinocţiu de primăvară, ca şi eveniment astronomic, Paştele, ca sărbătoare sacră, solstiţiul de vară, ca şi eveniment astronomic, şi Noaptea de Sânziene, ca eveniment profan. Următoarele două evenimente care trebuie marcate sunt echinocţiu de toamnă care în cultura tradiţională românească nu mai asociază nici o sărbătoare cu origini agrare (se poate ca aceasta să se fi pierdut în decursul timpului) şi solstiţiul de iarnă, a cărui temă principală este Sărbătoarea Crăciunului, ca sărbătoare profană, şi Naşterea Domnului Iisus Hristos, ca sărbătoare religioasă.
Rapoartele privind desfăşurarea activităţilor au fost însoţite şi de poze, dar şi de o scurtă traducere în limba engleză, pentru verificarea lor de către coordonatorul european, Karl Sarrows, precum şi de coordonatorul proiectului din România, doamna Lidia Mânza. După trimiterea celor patru rapoarte şi înscrierea în baza lor de date, acest proiect se va finaliza prin primirea unui certificat prin care se atestă participarea la această activitate de impact european.
Proiectul vizează cunoaşterea de către copii a mai multor aspecte legate de cele patru anotimpuri, despre evenimentele creştine sau laice care le marchează, despre dorinţa omului de a marca timpul care este o realitate pe care nu o poate percepe cu ajutorul simţurilor. Timpul, în vechile culturi, era înnoit continuu, pentru a determina o anumită continuitate a societăţilor respective, o parte din aceste ritualuri de înnoire păstrându-se şi astăzi.
Dorinţa de a-şi prezenta propriile creaţii şi de a coresponda prin intermediul internetului cu alte şcoli, atât de la noi din ţară precum şi din întreaga Uniune Europeană, a contat foarte mult în realizarea acestui proiect educaţional.

ed. Vasilica GĂZDAC
Grădiniţa Salva


Bucuria Învierii la Chiraleş

Când glasul copiilor slăveşte pe Mântuitorul nostru, când intonează bucuria Învierii, cuvintele se umplu de mai mult sens, de mai multă expresivitate, ating sufletul cu gestul petalei de cireş care anunţă înnoirea naturii. La vecernia din ziua Sfintelor Paşti, grupa de preşcolari (educatoare Sabina Mureşan) şi elevii din învăţământul primar (înv. Niculina Moldovan) din Chiraleş au prezentat un frumos spectacol de versuri şi cântece dedicate sărbătorii, în Biserica din localitate, în faţa unui mare număr de credincioşi. În cadrul programului, asistenţa a fost încântată de prestaţia artistică a elevei Mădălina Moldovan, clasa a II-a, care a cântat o impresionantă priceasnă. (O. N.)

Promovarea metodelor didactice interactive în activităţile extracurriculare

„Un singur plan iscusit biruie multe mâini”
(Plutarh)

Una din provocările deja lansate în societatea contemporană este necesitatea regândirii şcolii, a educaţiei formale, alături de cea nonformală şi informală, în variatele lor forme de articulare. Ca subsistem al macrosistemului de educaţie, sistemul şcolar, prin oferta sa educativă, contribuie la structurarea traiectelor de (auto)formare şi (auto)dezvoltare a personalităţii individului, pregătindu-l pentru a fi un beneficiar pretenţios al educaţiei permanente.
În abundenţa informaţională cu care societatea actuală se confruntă, sistemul educaţional are dificilul rol de a forma personalităţi care să ştie să discearnă informaţia preţioasă de cea excedentară, de a extrage esenţialul din general. Astfel, în educaţie, a apărut termenul de „educaţie modernă”. Termenul de modern este folosit în educaţie, de obicei, pentru a releva situaţia avansată a prezentului în relaţie cu trecutul care a fost depăşit prin dezvoltare. Într-o societate postmodernistă, cunoaşterea trebuie să fie funcţională, utilă; înveţi nu doar pentru „a şti” şi a stoca o serie de informaţii din diferite domenii, pentru a demonstra cât de „educat eşti”, ci, înveţi pentru „a face”, pentru „a folosi” ceea ce şti, pentru „a aplica” ceea ce ai acumulat, în folosul tău şi al celorlalţi. A şti ce să faci cu ceea ce ai învăţat este dezideratul major al educaţiei postmoderniste.
Activismul elevului implicat de strategiile folosite de către cadrul didactic atât în desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare, cât şi în cadrul celor extracurriculare, se constituie ca un imperativ al orientării postmoderniste în educaţie. Şcoala postmodernistă trebuie să ştie cum să-l motiveze pe elev să înveţe şi cum să faciliteze procesul învăţării, organizând şi dezvoltând strategii de lucru interactive, punând accentul pe utilitatea cunoştinţelor şi pe necesitatea însuşirii lor pentru a se descurca în viaţă. Rolul cadrului didactic nu este acela de a îndopa elevii cu diverse cunoştinţe, ci de a le arăta ce au de făcut cu acestea.
În cadrul activităţilor extracurriculare, excursia şcolară, cu toate formele ei, este utilizată tot mai frecvent, deoarece e atractivă, permite creşterea randamentului şcolar, realizarea odihnei active, stârneşte interes, produce bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe. Judicios organizată, are multiple valenţe educative şi presupune observaţie, comparaţie, identificare, ordonare, descriere, corelare interdisciplinară, descifrarea necunoscutului. A călători este o nevoie sufletească a oricui. Ne place să schimbăm locurile, să cunoaştem alţi oameni, pentru ca, la întoarcere, cu atât mai mult să ne iubim meleagurile natale.
Elevii învaţă în timpul excursiei să se orienteze în timp şi spaţiu, se educă în spiritul moralei civice, îşi consolidează şi sistematizează informaţiile pe baza perceperii directe a obiectelor şi fenomenelor studiate, în condiţiile lor naturale sau plecând de la forme şi reproduceri ale acestora, păstrate în muzee.

înv. Dorina Mariana DĂNILĂ
înv. Anuţa POP
Şc. Gen. „A. P. Alexi”, Sângeorz-Băi


Aspecte din Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică

Consecinţele practice ale impunerii noii politici educaţionale au dus la „deschiderea” Cabinetelor Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică (CSAP) în unităţile şcolare, cu un număr mare de elevi (peste 700), ceea ce înseamnă, prin urmare, şi un număr mare de „cazuri”.

În acest sens, sunt necesare o serie de prezentări de ordin „general” ale unor „cazuri” care sunt cuprinse în programul de consiliere al CSAP din şcoala noastră.

Obiectivele educaţionale care ţintesc pregătirea elevilor/tinerilor din şcoală sunt realizate de cadrele didactice, prin efortul şi profesionalismul depus de fiecare în parte. La nivelul practicianului, am descoperit că această muncă este una pretenţioasă şi că în primul rând cadrele didactice trebuie convinse de faptul că eu, consilierul, coleg cu ei, contribui la descoperirea cauzelor, la ameliorarea şi prevenirea problemelor pe care le creează elevii la clasă, în şcoală şi în afara şcolii, în familie etc.

Absenteismul şi învăţătura sunt problemele cele mai frecvente şi cuprind segmentul cel mai mare al elevilor din şcoala noastră.

Adolescenţa este ca un tunel: ştii când intri , treci, ieşi, dar nu mai şti dacă ieşi aceeaşi persoană. Problema învăţării nu mai poate fi abordată fără să le precizăm elevilor sensul şi utilitatea actului educaţional. În acest sens, trebuie avute în vedere adecvarea şi raţionalitatea cuvintelor exprimate de către cadrele didactice care vin în contact cu ei, prin stabilirea de obiective operaţionale (care sunt obligatorii), în orice demers didactic corect formulat şi orientat.

Ca profesor consilier, mă găsesc în situaţii diferite: confesor al elevilor, sprijin al diriginţilor/profesorilor, lămuritor al părinţilor, negociator cu poliţistul de proximitate. Sunt căutată sau abordată uneori ca ultimă speranţă a elevilor care au ajuns să n-o mai scoată la capăt în unele situaţii „speciale” legate de disciplină, ceartă, dragoste, iubire, învăţătură, examene, relaţie deficitară cu familia, muncă, alcool, tutun, comunicare ineficientă cu unii profesori, fapte reprobabile în afara şcolii etc.

Este foarte adevărat că sarcina exclusivă a profesorului de la C.S.A.P este de a face psihoterapie, dar aceasta nu va putea avea răspunsul dorit la acele situaţii speciale fără o înţelegere corectă a importanţei obiectivelor afectiv-relaţionale care ulterior să conducă la valorificarea valenţelor formative a fiecărui elev/tânăr în parte. Din acest punct de vedere, obiectivele afectiv-relaţionale ocupă ca importanţă primul loc, primând în faţa celor de cunoaştere.

Dacă se doreşte ca în şcoală să se producă schimbări în sensul bun al cuvântului, atunci trebuie avut în vedere faptul că aceste schimbări în comportamentul afectiv-relaţional să se producă şi la nivel de cadre didactice.

Dacă această colaborarea cu consilierul şcolar nu se realizează decât în anumite situaţii, atunci strategiile, tehnicile şi metodele utilizate în cadrul programelor de consiliere rămân ineficiente datorită întreruperii programului propus, păstrându-se doar confidenţialitatea faptelor, fără a se putea lua măsurile impuse de situaţia dată.

La fel de ineficientă este şi atitudinea unor cadre didactice care ascund anumite cazuri din clasă, cât şi a diriginţilor pe care nu-i interesează soarta elevilor din clasa pe care o conduc.

prof. Stela ROMANESE
Gr. Şc. Agricol Beclean


Şcoala, familia, comunitatea – parteneri în educaţie

În formarea tinerilor pentru viaţă, pentru integrarea în societate, pentru formarea în spiritul unei societăţi dinamice, parteneriatul dintre şcoală, familie şi comunitate are o importanţă incontestabilă. Legăturile dintre acestea sunt multiple, interacţiunile sunt reversibile, aşteptările sunt comune, ca şi lupta cu disfuncţiile. Cercetarea acestor legături aduce idei şi soluţii care sporesc eficienţa procesului educativ. Simpozionul naţional Şcoala, familia, comunitatea – parteneri în educaţie, organizat în 10 mai a.c. de Asociaţia Învăţătorilor AMmA şi de Şcoala Generală nr. 1 din Bistriţa (dir. Mia Şigovan) a oferit un cadru generos pentru prezentarea unor lucrări dedicate implicării comunităţii în problemele educative ale şcolii româneşti ca şcoală europeană, promovarea unor practici noi privind predarea şi învăţarea, simpozionul dând ocazia de a valorifica valenţele creative ale elevilor şi de a prilejui un schimb de experienţă între şcoli. În cadrul simpozionului, direct sau online, au fost prezentate 253 de lucrări realizate de 398 de autori, din judeţul nostru ca şi din alte judeţe (precum Caraş-Severin, Cluj, Argeş, Hunedoara, Bacău, Dolj, Sălaj sau din Bucureşti ş. a.), 542 de lucrări de artă plastică şi 86 de lucrări literare realizate de elevi, multe dintre acestea fiind premiate în cadrul unui concurs de creaţie. Deschiderea manifestării s-a făcut în prezenţa primarului municipiului, ing. Vasile Moldovan, şi a unor reprezentanţi ai unor instituţii din municipiu. Coordonarea simpozionului a fost făcută de prof. Mia Şigovan, înv. Olimpia Gheţa, prof. Dorin Vultur, între organizatori numărându-se prof. Liana Bâz, înv. Valeria Buta, înv. Lucia Candale, înv. Maria Petrina, prof. Monica Pop, prof. drd. Corina Scridon. (O. N.)


Proiecte în acţiune

„SPUNE NU violenţei şi intoleranţei în mediul şcolar !”

Sub deviza „Arată-le cartonaşul roşu. Elimină violenţa şi intoleranţa din şcoală”, Liceul cu Program Sportiv din Bistriţa derulează proiectul educaţional „SPUNE NU violenţei şi intoleranţei în mediul şcolar!”. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă din partea Consiliului Local Bistriţa şi se desfăşoară prin activităţi itinerante în unităţi de învăţământ din municipiu şi judeţ. Proiectul se adresează, deopotrivă, elevilor, cadrelor didactice, părinţilor, comunităţilor locale.
La lansarea proiectului au participat reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie, ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, ai mass-mediei locale, elevi, părinţi, cadre didactice.
De ce o astfel de iniţiativă şi de ce Liceul cu Program Sportiv?
Atunci când am propus acest program educaţional în cadrul concursului de proiecte cu finanţare din partea Consiliului Local Bistriţa am gândit la câteva lucruri, cunoscute de toată lumea:
  • Sportul înseamnă fair-play, înseamnă respect pentru adversar, înseamnă confruntare în teren şi nu în clasă, pe coridoare, sau pe stradă;
  • Imaginea echipelor care adună la un loc jucători de toate culorile, etniile şi naţionalităţile ne duce cu gândul la toleranţă, la acceptarea diversităţii, indică valori şi idealuri comune;
  • Cunoscutul „Mens sana in corpore sano” poate fi tradus şi altfel - printr-o atitudine responsabilă, prin conştientizarea răului pe care îl pot face violenţa şi intoleranţa; o minte sănătoasă trebuie să respingă comportamentele violente şi excluzive aşa cum un trup sănătos este cel ferit de maltratare, de agresiune, de violenţe şi degradări de orice fel;
  • Mai mult, chiar unele manifestări sportive de succes s-au născut ca alternativă la violenţă şi intoleranţă. Este vorba de jocurile sportive de stradă, de streetball, mai ales baschet. Un primar, dintr-un mare oraş american, a constatat ascensiunea comportamentelor antisociale, violente ale tinerilor, mai ales în timpul nopţii. Atunci, a avut iniţiativa să organizeze pe timpul nopţii o serie de jocuri sportive care să sustragă tinerii de la fapte antisociale, oferindu-le o alternativă pozitivă de ocupare a timpului. Iniţiativa a găsit ecou, generalizându-se ca formă de exprimare şi de manifestare a multor generaţii;
  • Există o strategie a MECT de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar aşa cum există şi o lege de prevenire şi combatere a manifestărilor de violenţă în sport;
  • Chiar dacă unele dintre realităţi contrazic relaţia dintre sport – toleranţă – nonviolenţă, apreciem că practicarea unui sport este un bun remediu de ocupare a timpului liber, de consumare a energiei în scop pozitiv, de toleranţă şi respect reciproc.
Fireşte, argumentele de acest gen pot continua, chiar dacă proiectul propus de LPS Bistriţa nu se bazează pe valorificarea valenţelor pozitive ale sportului. Motivul care ne-a determinat să iniţiem acest proiect l-a reprezentat dorinţa de implementare în mediul şcolar a unor modele de bună practică în domeniul educaţiei civice, menite să prevină şi să combată violenţa, discriminarea, excluderea, intoleranţa. Cu gândul şi la alte mijloace şi instrumente educaţionale, proiectul se constituie într-o alternativă de petrecere a timpului liber şi de construcţie a unor activităţi extracurriculare bazate pe educaţia nonformală. Noi ne-am gândit la forme de exprimare artistică - culoare, muzică, poezie şi teatru.
La baza iniţierii programului educaţional „SPUNE NU violenţei şi intoleranţei în mediul şcolar !” a stat şi faptul că, în perioada 28 - 31 iulie 2008, municipiul Bistriţa va fi gazda celei de a XIV-a ediţii a concursului naţional „Democraţie şi toleranţă”, manifestare aflată în calendarul MECT şi reprezentând o formă complexă de educaţie civică a elevilor. Organizarea pentru prima dată la Bistriţa a fazei naţionale a acestui concurs constituie, pentru elevi şi cadre didactice, o recunoaştere a bunelor rezultate de până acum, dar şi o provocare menită să mobilizeze eforturile educaţionale şi iniţiativele constructive.
Proiectul îşi propune să stimuleze originalitatea, imaginaţia şi creativitatea elevilor, să dezvolte spiritul lor civic, să cultive un comportament civilizat, bazat pe toleranţă şi respect reciproc, prin promovarea unor exemple şi modele de bună practică. Proiectul vizează, de asemenea, informarea şi sensibilizarea elevilor în favoarea unor atitudini şi comportamente sociale pozitive şi responsabile.
Ca obiective specifice am avut în vedere identificarea formelor de manifestare a violenţei şi discriminării în mediul şcolar; sensibilizarea asupra efectelor negative ale manifestărilor de violenţă şi discriminare; conştientizarea şi responsabilizarea pentru promovarea în relaţiile interumane a unui comportament nonviolent şi tolerant; dezvoltarea unor atitudini colective de prevenire, combatere şi limitare a manifestărilor de violenţă şi intoleranţă în mediul şcolar.
Activităţile propuse în cadrul proiectului se constituie în iniţiative locale de bune practici în domeniul educaţiei civice. Ele sunt destinate educaţiei pentru nonviolenţă şi antidiscriminare prin forme de exprimare artistică şi se înscriu în preocupările sistemului de învăţământ preuniversitar şi ale societăţii în general de prevenire, combatere şi limitare a manifestărilor caracteristice violenţei şi discriminării în rândul copiilor şi tinerilor.
În acest context, în cadrul proiectului, se desfăşoară mai multe activităţi:
  • Concurs de creaţie plastică constând în realizarea de către elevi de desene, afişe, postere cu mesaje adecvate tematicii proiectului;
  • Spectacole itinerante de muzică şi poezie susţinute sub genericul “Muzica şi poezia - mesageri ai toreranţei şi antiviolenţei” susţinute de formaţia de blues “Un an mai târziu” şi a grupului de interpreţi de muzică folk îndrumaţi de profesorul Claudiu Copaciu;
  • Trupa de teatru nescris „Fantezia”, din cadrul LPS din Bistriţa (formaţie laureată la multiple festivaluri şi concursuri naţionale), va pregăti şi prezenta în şcoli scenete umoristice al căror conţinut are în vedere critica şi combaterea unor forme de manifestare violentă în rândul elevilor;
  • Aplicare de chestionare privind atitudinea tinerilor în legătură cu violenţa şi intoleranţa;
  • Expoziţia finală şi premierea celor mai bune lucrări, precum şi spectacole de teatru, muzică şi poezie în perioada 28 – 31 iulie 2008;
  • Excursie organizată în judeţ pentru elevii premiaţi în acest proiect şi pentru participanţii la faza naţională a concursului “Democraţie şi toleranţă”.
Dincolo de diversitatea mijloacelor de exprimare artistică propuse în cadrul proiectului, considerăm că finalitatea trebuie să fie aceeaşi – o alternativă pozitivă de timp liber, educaţia prin artă şi cooperare, diminuarea fenomenelor şi manifestărilor de violenţă şi intoleranţă de orice fel din mediul şcolar, ca şi din societate în general. Nu neapărat supravegherea video sau creşterea numărului de supraveghetori ori de jandarmi, aşa cum propun elevii în chestionarele aplicate în cadrul proiectului, sunt în măsură să realizeze acest lucru.
Soluţia este în noi – în felul în care construim demersul educativ, oferim modele educaţionale, în felul în care vom şti să cenzurăm pornirile violente, să ne comportăm civilizat, respectându-ne reciproc. Am încredere că acest lucru este posibil. Nu peste noapte şi nu integral, dar timpul, exerciţiul şi consecvenţa sunt sfetnici buni.
Vă invit să ne primiţi în şcolile dvs. ca să spunem împreună, NU violenţei şi intoleranţei în mediul şcolar. Şi, folosind, instrumente specifice sportului, să le arătăm cartonaşul roşu !!. Să le eliminăm din şcolile noastre !! Nu pentru un an ci pentru totdeauna !!

prof. Angela Livia ŞTEOPAN
Liceul cu Program Sportiv, Bistriţa
Coordonatorul proiectului


Proiectul PHARE „Împreună pentru o educaţie deschisă tuturor” – activitatea de educaţie remedială

În România, conceptul de educaţie remedială a fost folosit în cadrul Programului „Şanse egale” coordonat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă şi mai apoi de Centrul Educaţia 2000+. Conceptul a apărut şi în cadrul programelor Phare 2001- „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate cu focalizare pe romi” şi Phare 2003 – „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”. În cadrul acestor programe, printre activităţile eligibile se numără: programe de educaţie remedială, grădiniţe de vară sau şcoli de vară, menite să sprijine copiii aflaţi în dificultate pe mai multe planuri: educaţional şi/sau social.
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bistriţa – Năsăud implementează în prezent Proiectul PHARE 2005 – „Împreună pentru o educaţie deschisă tuturor” în zece şcoli pilot: Şcoala Generală nr.2 Bistriţa, Şcoala Generală Sigmir, Şcoala Generală Valea Spinului Năsăud, Şcoala Generală Poienile Zagrei, Şcoala Generală Tureac, Şcoala Generală Viile Tecii, Şcoala Generală Pintic, Şcoala Generală Ţagu, Şcoala Generală Budacu de Jos şi Şcoala de Arte şi Meserii Budacu de Sus.
Una dintre componentele acestui proiect este şi activitatea de educaţie remedială, în cadrul căreia 468 de elevi din ciclul primar şi gimnazial, care au fost identificaţi cu dificultăţi în învăţare desfăşoară activităţi menite să-i ajute în depăşirea acestora, între trei şi cinci zile pe săptămână, două – trei ore pe zi, după orele de curs, având asigurată masa de prânz. Acest tip de activitate presupune o muncă susţinută, a unei întregi echipe, care acţionează pe multiple planuri, pornind de la identificarea nevoilor elevilor şi până la măsurarea rezultatelor obţinute în urma activităţilor remediale.
În urma prezentării de către şcoală a ofertei acestui program, părinţii au solicitat înscrierea copiilor. Apoi, cadrele didactice din şcoli, care predau la clasele din care fac parte elevii înscrişi, au întocmit pentru fiecare în parte o fişă de observaţie, în care au oferit informaţii din domeniile cognitiv, psihomotor şi comportamental, ce au fost folosite de echipa de lucru pentru etapa următoare. În etapa următoare, profesorul/învăţătorul care desfăşoară activitatea remedială a aplicat elevilor un test iniţial, cu probe concepute în echipă de către cadrele didactice care predau la clasă, cadrele didactice de sprijin şi cele care desfăşoară activitatea de educaţie remedială. A fost concepută o grilă de evaluare, completată pe baza descriptorilor de performanţă stabiliţi pentru fiecare probă. Această grilă permite profesorului/învăţătorului care desfăşoară activitatea remedială să identifice dificultăţile de învăţare ale fiecărui elev şi să întocmească o planificare lunară orientativă, pe baza căreia se stabilesc obiectivele pe care şi le propune pentru fiecare grup de elevi. Volumul de muncă este foarte mare şi nu se poate realiza decât în echipă.
Este recomandat ca profesorul/învăţătorul de sprijin să participe la activităţile remediale şi să ofere asistenţă elevilor ca şi în cazul orelor de curs obişnuite. Doar astfel, vom putea vorbi de un succes al acestui tip de activitate, măsurat la sfârşitul semestrului/anului şcolar într-un progres real al elevilor, reflectat în rezultatele şcolare, în schimbarea unor mentalităţi, comportamente şi atitudini.
Pe lângă activitatea desfăşurată de echipele de proiect din cadrul unităţilor de învăţământ, un rol important în atingerea obiectivelor proiectului o au: grupurile locale de sprijin, membrii echipei judeţene, membrii echipei Centrului de Resurse pentru Educaţie Incluzivă (CSEI nr. 2 Bistriţa), Casa Corpului Didactic Bistriţa –Năsăud şi mediatorii şcolari.
După o activitate efectivă de 4 luni, rapoartele întocmite de şcoli, centralizate de membrii echipei judeţene, au arătat că, deşi activitatea a demarat cu destulă stângăcie, ea se desfăşoară acum în bune condiţii. Dacă la început frecvenţa elevilor la activităţile remediale era destul de slabă, pe parcurs s-a îmbunătăţit, la fel ca şi rezultatele la învăţătură, ceea ce ne oferă certitudinea că obiectivele programului vor fi atinse, că atitudinea faţă de şcoală şi educaţie a întregii familii a copiilor din grupul ţintă se va schimba, apropierea de şcoală oferindu-le numai beneficii, astfel încât paşii pe care îi facem împreună pe drumul realizării unei şcoli incluzive să fie tot mai fermi şi mai bine conturaţi.

inst. Cătălina SUCILEA,
Şc. Gen. nr. 2 Bistriţa
asistent coordonator de proiect


Apa – sufletul pământului

Apa este singura băutură pentru un om înţelept.”
Henry Thoreau

Protejarea mediului este o necesitate imperioasă generată de certitudinea că oamenii sunt parte integrantă din natură şi nicidecum superiorii acesteia. Cunoaşterea responsabilă a mediului înconjurător oferă copiilor ocazia de a gândi, a învăţa, de a-şi dezvolta curiozitatea şi interesul pentru anumite aspecte din lumea înconjurătoare. Realitatea demonstrează că „analfabetismul ecologic” conduce la ignorarea problemelor complexe de protecţie a naturii şi chiar la manifestarea unui comportament ostil, iresponsabil faţă de mediu cu efecte din ce în ce mai negative faţă de acesta şi uneori ireparabile.
1,5 miliarde de locuitori ai planetei, adică un sfert din total, n-au acces la apă potabilă, iar 2,6 miliarde, adică peste două cincimi, n-au acces la salubritate. Apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din totalul îmbolnăvirilor din ţările în curs de dezvoltare.
Limitele resurselor de apă, necesitatea gospodăririi lor cu multă grijă şi importanţa asigurării apei de bună calitate sunt mai evidente ca niciodată în trecut. Este datoria noastră, a pământenilor de azi, să asigurăm ca apa să realizeze funcţiile sale de întreţinere a vieţii, de legătura socială între comunităţi, de integrare cu alte resurse naturale, de materie primă şi de ridicare a nivelului de trai al oamenilor.
Încălzirea globală şi creşterea demografică vor accentua lipsa de apă potabilă.
Schimbarea mentalităţii oamenilor se face prin educaţie ecologică şi prin sensibilizarea copilului şi adultului. Copiii trebuie să înţeleagă că a venit momentul ca OMUL să încheie pace cu NATURA, o pace avantajoasă pentru „ambii combatanţi”.
Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei şi aspectele enumerate mai sus au fost argumentele care ne-au determinat să iniţiem un proiect pe această temă. Proiectul s-a derulat în perioada 22 martie – 8 aprilie 2008 şi s-a desfăşurat în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Bistriţa-Năsăud, prin colaborarea cu d-na profesoară Iuliana Moldovan. A avut ca scop conştientizarea de către copii a importanţei protejării mediului înconjurător, implicit a sănătăţii apei, precum şi formarea unor atitudini şi comportamente pozitive faţă de acesta, prin participarea activă la acţiuni ce promovează sănătatea mediului.
Proiectul a cuprins mai multe activităţi dintre care amintim:
  • „Apa – prieten şi duşman” (Prezentarea de materiale cu tematică generală – Apa, importanţă, pagube, curiozităţi);
  • „Apa – esenţa vieţii” (Vizionarea unor prezentări pe această temă – „Ziua Mondială a Apei” şi „Murind fără apă” – la CCD);
  • Vizită la SC „AQUABIS” SA, Staţia de tratare a apei;
  • „Vrem o lume mai curată!” (Realizarea de afişe care să atragă atenţia asupra poluării apei);
  • „Un mediu curat – o lume sănătoasă” (Expoziţie cu creaţii plastice ale elevilor la Primăria Bistriţa).
Evaluarea proiectului s-a făcut prin portofoliile personale ale elevilor şi portofoliul proiectului.

înv. Olimpia CHEŢA,
înv. Dorina TELCEAN
Şc. Gen. Nr. 1, Bistriţa


Cel mai bun zootehnist şi tehnician veterinar

Sub egida Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bistriţa-Năsăud, în perioada 29 aprilie – 3 mai 2008, la Grupul Şcolar Agricol Beclean s-a desfăşurat Olimpiada Naţională la specializarea Tehnician veterinar clasa a XII-a şi a XIII-a, precum şi Concursul profesional Zootehnist clasa a XI-a.
Festivitatea de deschidere a avut loc la Casa de cultură „Radu Săplăcan” din Beclean, unde au fost prezenţi toţi participanţii, veniţi din 20 de judeţe, precum şi invitaţi de onoare.
Cuvântul de deschidere l-a avut inspectorul de specialitate prof. Speranţa Unciu, iar în continuare au luat cuvântul Inspectorul Şcolar General al ISJ BN profesor Mihai Mureşan, reprezentantul MECT prof. Adrian Bărbulescu, preşedintele Comisiei conf. univ. dr. ing. Ilie Cornoiu, reprezentantul Direcţiei Sanitare şi Siguranţa Alimentelor medic veterinar Ioan Platon, domnul primar al oraşului Beclean prof. ing. Nicolae Moldovan, directorul Grupului Şcolar Agricol Beclean prof. Farcaş Viorel.
A urmat un program artistic prezentat de elevii Grupului Şcolar Agricol Beclean şi ansamblul folcloric al Casei de Cultură Beclean.
Prima zi de concurs, 30 aprilie 2008, a însemnat proba scrisă pentru elevii de la specializarea Tehnician veterinar clasa a XII-a/ a XIII-a şi proba practică la calificarea zootehnist. După amiază, de la ora 16, în holul şcolii au avut loc următoarele evenimente:
  • Vernisajul expoziţiei „Icoane pe sticlă” realizată de elevii Liceului Corneliu Baba din Bistriţa;
  • Expoziţia de pictură „Ouă supradimensionate” realizată de elevii Grupului Şcolar Agricol Beclean;
  • Expoziţia de carte a foştilor absolvenţi: Ioan Pintea, Nicolae Avram, Aurel Onişor, comentată de scriitorii locali Andrei Moldovan, Cornel Cotuţiu, Aurel Podaru.
În a doua zi, 1 mai 2008, elevii şi profesorii s-au bucurat de o minunată excursie organizată de conducerea Grupului Şcolar Agricol Beclean, cu sprijinul sponsorilor care au pus la dispoziţie autocarul firmei BADOC SRL si microbuzul firmei MIVTRANS SRL.
S-au vizitat următoarelor obiective: Herghelia Beclean, municipiul Bistriţa, biserica Evanghelică şi casa memorială Andrei Mureşanu, Castel Dracula, casele memoriale Liviu Rebreanu, George Coşbuc şi staţiunea Sângeorz-Băi.
Ultima zi de concurs, 2 mai 2008, a continuat cu proba practică pentru elevii de la specializarea Tehnician veterinar clasa a XII-a/ a XIII-a şi proba scrisă la calificarea zootehnist.
Festivitatea de premiere a însemnat înmânarea diplomelor şi a recompensei financiare acordată de minister şi sponsor, prin premii speciale pentru cea mai bună probă practică.
La organizarea şi desfăşurarea olimpiadei au contribuit şi alţi sponsori: SC Dan Steel Group SRL Beclean, SC Geiger Boegl SRL Bistriţa, SC Comlorela SRL Beclean, SC Miron Construct SRL, SC Blatar Construct SRL Beclean, SC Valybia Pan SRL Beclean, SC Sandy Cola SRL Beclean, SC Vraja Mării SRL Beclean, SC Neira SRL Beclean, SC Gabi Trans Someş SRL Beclean, SC Euroservice SRL Beclean.
Începând cu data de 3 mai 2008 elevii şi profesorii au plecat spre localităţile de domiciliu.
În concluzie, putem spune că Olimpiada Naţională Tehnologii, profil Resurse naturale şi protecţia mediului, organizată la Gr. Şc. Agricol Beclean, a fost o reuşită, au învins cei mai buni, elevii au îmbinat utilul cu plăcutul, au reuşit să vadă o bună parte din frumuseţile judeţului Bistriţa-Năsăud, au legat noi prietenii, s-au regăsit într-o altă entitate.
Pentru întreaga activitate desfăşurata pe parcursul a cinci zile, şi pentru efortul depus în perioada premergătoare olimpiadei, aducem mulţumiri şi felicităm conducerea Grupului Şcolar Agricol Beclean, director prof. Viorel Farcaş, director adjunct prof. Margareta Medgyeşi, cadrele didactice, inspectorii implicaţi în această manifestare, sponsorii şi pe toţi cei care au răspuns pozitiv acestei provocări.

prof. Speranţa UNCIU
inspector şcolar de specialitate


Rezultate obţinute la Olimpiadele Naţionale

Nume şi prenume / Şcoala / Profesor / P

Informatică
Clasa a V-a

Buhai Rareş / Şc. Gen. Nr. 1 Bistrita / Gălăţan Susana / III
Clasa a XII-a
Toma Radu-Alexandru / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Gălăţan Constantin / III
Oltean Dorin / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Gălăţan Constantin / M

Biologie
Clasa a IX-a

Bilegan Ana / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Ţirău Liana / M
Clasa a XI-a
Mureşan Cristian / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Moş Gabriela / III
Chiper Andreea / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Ţirău Liana / S
Clasa a XII-a
Peter Paul / CN „A. Mureşanu” Bistriţa / Curtuiuş Oltita / III

Istorie
Clasa a IX-a

Comes Darius / CN „G. Coşbuc” Năsăud / Vaida Floare / M
Clasa a X-a
Rus Alexandra / CN „A. Mureşanu” Bistriţa / Vălean Alexandru / M
Clasa a XII-a
Mureşan Patricia Smaranda / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Răchitan Tudorică / M

Socio-umane – a XII-a
Ardelean Adrian / Cristian CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Mathe Dorina / M

Limba franceză
Clasa a IX-a

Mutu Ruxandra / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Suărăşan Mariana / M
Clasa a X-a
Mănăstire Dora / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Suărăşan Mariana / M

Limba germană
Clasa a XI-a

Hosz Iohana / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Nistea Domnita / M
Clasa a XII-a
Monda Alexandra / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Nistea Domnita / M

Limba şi literatura română
clasa a VI-a

Horvath Timeea / Şc. Gen. „G. Silaşi” Beclean / Balazs Eva / S
Clasa a VII-a
Bota Iulia Nicoleta / Şc. Gen. Nr. 4 Bistriţa / Gâţa Ioana / M
Ioja Maria Silvia / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Iacob Mihaela / M
Clasa a VIII-a
Reman Izabella / CN „A. Mureşanu” Bistriţa / Macarie Doina / M
Clasa a IX-a
Vlad Patricia / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Măluţan Georgeta / S
Clasa a XI-a
Maftei Ioana / CN „L. Rebreanu” Bistriţa / Tonea Alina / M

Arte vizuale şi Istoria artei
Sculptură – a XI-a

Poenaru Diana / Lic. de Arte Plasice „C. Baba”, Bistriţa / Mircea Mocanu / I
Modă
Clasa a XI-a
Lorinţ Anamaria / Lic. de Arte Plasice „C. Baba”, Bistriţa / Loredana Chiş / M
Clasa a XII-a
Frişan Mirela Corina / Lic. de Arte Plasice „C. Baba”, Bistriţa / Loredana Chiş / M

Teoria educaţiei şi managementul clasei – a XI-a
Slăvoacă Veronica / CN „G. Coşbuc” Năsăud / Duca M., Pavelea D. / M

Psihopedagogie specială – a XII-a
Rad Teodora / CN „A. Mureşanu” Bistriţa / Filipaş Oana / M

Psihologia educaţiei – a XII-a
Ceuca Alexandra / CN „G. Coşbuc” Năsăud / Duca M., Pavelea D. / M

Tehnologii şi concursul profesional
Zootehnist – a XI-a
Tecsi Tunde Iren / Gr. Şc. Agricol Beclean / Baniai Felicia / I
Strungar – a XI-a
Perţa Cristian / Gr. Şc. „Gr. Moisil” Bistriţa / Creţi M., Cîrja A., Moldovan I., Bota M. / I
Sudor – a XI-a
Buta Ioniţă / Gr. Şc. „Gr. Moisil” Bistriţa / Todiruţ M., Creţi M., Hosu G. / II
Tehnician în automatizări – a XI-a
Rus Marius Ioan / CT Infoel Bistriţa / Vultur L., Rusu C., Pană A. / II
Tehnician în administraţie – a XI-a
Cămărăşan Simona / CT Infoel Bistriţa / Nagy M., Checicheş L. / III
Tehnic – a X-a
Bejan Vlad / CT Infoel Bistriţa / Pană A., Oltean L., Rus M. / M
Tehnician proiectant CAD – a XI-a
Zsigmond Endre Marius / Gr. Şc. „Gr. Moisil” Bistriţa / Ceuca M., Sporiş L., Sporiş M., Mihai V. / M
Tehnician de telecomunicaţii
Clasa a XI-a
Mărginean Sergiu Adrian / CT Infoel Bistriţa / Vultur L., Rusu C., Pană A. / M
Clasa a XII-a
Florescu Dragoş Florentin / CT Infoel Bistriţa / Vultur L., Rusu C. / M
Tehnician operator tehnică de calcul – a XI-a
Pop Radu Claudiu / Gr. Şc. „Gr. Moisil” Bistriţa / Bartha M., Mihai V., Sporiş M., Sporiş L., Zvânca V., Păcurar E. / M
Tehnician electrotehnist – a XII-a
Bodiu Ionel / Gr. Şc. Forestier Bistriţa / Vereş G., Muţ M. Gyarmati G., Conon I. / M
Educaţie tehnologică
Clasa a VI-a
Păltinean Damaris / Şc. Gen. „M. Eminescu” Năsăud / Cicai Domnica / M
Clasa a VIII-a
Sion Ruxandra / Şc. Gen. „Şt. cel Mare” Bistriţa / Moisil Gabriela / M
Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii – a XII-a
Băbălău Viorel Adrian / Gr. Şc. „Gr. Moisil” Bistriţa / Rusu A., Roşca R., Lazăr S., Andriţoiu D. / M
Servicii – a X-a
Moisil Valerica Maria / LT „S. Haliţă” Sângeorz-Băi / Croitor V., Măgurean M. / M
Tehnician ecolog şi protecţia mediului – a XI-a
Kiss Andreea Ilona / Gr. Şc. „Gr. Moisil” Bistriţa / Hanţiu M., Rus L, Borş G. / M
Mecanic agricol – a XI-a
Mezei Ionel / Gr. Şc. Agricol Beclean / Pastor R., Săsărman I. / M
Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist – a XI-a
Pop Anamaria / SAM „Sf. Maria” Bistriţa / Niculai M., Astaluş V. / M
Electrician de întreţinere şi reparaţii în industria mică – a XI-a
Ureche Dumitru / Gr. Şc. Forestier Bistriţa / Conon I., Vereş Gh., Muţ M. / M
Electrician exploatare medie şi joasă tensiune – a XI-a
Zăvoian Forin / CT Infoel Bistriţa / Nechiti Irimie / M