joi, 17 august 2017

August 2017

Cuvintele sunt vocea inimii. (Confucius)

177 de ani de educație la Căianu Mic

Trecut. Prezent. Perspective

În acest an, Liceul Tehnologic „Ion Caian Romanul” a aniversat împlinirea a 177 de ani de învățământ românesc la Căianu Mic, și cu acest prilej considerăm cu atât mai oportună consemnarea unui moment de reflecție asupra istoricului școlii, a activității ei prezente și a direcțiilor de viitor.
Liceul Tehnologic „Ion Caian Romanul” este una dintre cele mai vechi instituții de învățământ de pe Valea Ilișua, pregătind an de an numeroși elevi care se îndreaptă atât spre învățământul universitar cât și spre piața muncii.
Ca în mai toate așezările românești, și în Caianu Mic primele fărâme de instrucție au fost patronate de biserică și au apărut sub oblăduirea acesteia. Aici, în biserică, deprindeau buchile mai cu seama cei cu tragere la slujba altarului, și asta deoarece într-o economie medievală aproape, parcurgerea textelor sfinte era unica finalitate a învățării.
Date sigure despre începuturile școlii ca instituție specializată în instruirea și educarea copiilor nu avem. Știm că în 1840 satul avea Școală confesională greco-catolică dar nu și când a fost înființată. Domnul director, profesor de istorie Viorel Moldovan, avansează anul 1774 (V. Moldovan, Lia Moldovan – „File din istoria școlii”, Bistrița 2008) când dascăl era Vasile Moldovan, localnic, pe care-l bănuim a se trage din neamul preotului.
In 1850, de pregatirea copiilor se ocupa Teodor Rotaru căruia, în 1887 când a murit, marele folclorist Ion Pop-Reteganul, fostul sau elev, i-a dedicat cateva rânduri pline de căldură povestind printre altele că: „ mândru de succesele obţinute la începutul carierei sale ne povestea cu multă satisfacţiune despre greutăţile întâmpinate; ne spunea adecă din Căianu Mic, unde el ca om tânăr, neapărat trebuie să pună începutul şcoalei, cum ţinea el şcoala într-o casă privată, lipsită de cele mai primitive mobilieruri, rechizite — cum, de o parte, în acelaşi local ţesea o muiere bătrână în stative, iar de o altă parte el, cum în loc de tablă folosea un clopotariu, etc. Aceasta era şcoala în care se aduna junimea comunei de diferite etăţi în jurul tânărului învăţătoriu Teodor Rotariu și asculta cu mult interes învăţăturile date din zori până în noapte, cu puţine întreruperi..”
Un alt moment important din evoluția învățământului în localitatea Căianu Mic este reprezentat de anul 1865, când conform Șematismelor Episcopiei Greco-Catolice, 1867-1906, obștea satului a construit sub biserică o căsuță de lemn în care fiii satului puteau să deprindă scrisul și cititul. Kadar Jozsef, în celebra sa monografie, menționează că în anul 1867 un număr de cinci zeci de copii frecventează cursurile acestei școli.
Între 1877-1903, învățător a fost Boca Ion, care în cariera sa a instruit sute de copii. Documentele atestă că numai în opt ani au frecventat cursurile un număr de 746 de copii. Lui i-au urmat la catedră: Pompei Boca, Alexandru Cotutiu, și Ioan Spătăreanu. La începutul secolului al XX-lea, satul a decis să construiască un nou local de școală, într-o o grădină în centrul satului, alcătuită din trei săli mari, o cămăruță și o magazie. Lucrările la acest edificiu s-au terminat în 1906, când localnicii au acoperit cu tablă întreaga construcție. În acest local, învățătorul Alexandru Cotuțiu, revenit între timp la vatră, și-a reluat activitatea la catedră. Etatizarea învățământului, obligativitatea de a parcurge gratuit minim șapte clase, apărută odată cu Legea pentru învățământul primar adoptată în 26 iulie 1924 a condus la creșterea numărului de elevi ai școlii și implicit a nevoii de cadre didactice. Invățătorului Cotutiu i se alătură în timp alte cadre didactice printre care: Veturia Căilean, Veronica Moldovan, Ludovica Domide, Teodor Moldovan, Alexandru Vidican și mulți alții. La sfîrșitul anului 1944, documentele școlare atestă existența a nu mai puțin de 420 de copii de vârste cuprinse între 5-20 de ani dintre care aproximativ o treime au urmat școala în noul an. Un alt episod important începe în 1962 când se observă că, în ciuda renovării și a eforturilor de extindere, vechiul local al școlii este neîncăpător și atunci se hotărăște ridicarea unei noi școli din piatră și cărămidă pe amplasamentul actual al școlii.
Imediat după revoluție, școala devine Liceu Tehnologic, având pentru prima dată în structură clasele a XI-a și a XII-a, învățământ de zi, cu profil economic și pentru scurt timp o clasă de informatică, desființată la scurt timp datorită scăderii progresive a numărului de elevi.
Luna noiembrie a anului 2016 a adus cu sine un eveniment îndelung așteptat atât de elevi, cadre didactice cât și de întreaga comunitate a localității Căianu Mic: inaugurarea festivă a noii clădiri a Liceului Tehnologic ,,Ion Caian Românul”, unul din cele mai mari proiecte pe infrastructură şcolară din judeţul Bistriţa-Năsăud. Manifestările au avut loc vineri începând cu orele 15.00, în prezenţa a numeroşi locuitori ai comunei, ieşind în evidenţă copiii si elevii în frumoase costume populare. Printre invitații de vază: Mitropolitul Andrei, protopopi ortodocși ai Bistriței şi Becleanului, Alexandru Vidican, respectiv Doru Zinveliu, președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan. Primarul comunei Căianu Mic, Paul Știr, care s-a preocupat îndeaproape de calitatea și încadrarea în timp a derulării proiectului, a condus cu mândrie evenimentul, având printre invitați și alti primari şi şefi de instituţii de nivel judeţean.
Proiectul de reabilitare si constructive a fost co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013, în cadrul Axei prioritare 3, domeniul major de intervenție 3.4: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare; Apel de proiecte pentru fondurile realocate POR conform Deciziei Comisiei C (2013)/9772 finale din 19.12.2013, având o valoare totală de 6.953.931,52 lei. Perioada de derulare a activităților finanțate prin proiect a fost de 9 luni.
Acest proiect a oferit condiții moderne pentru desfășorarea procesului didactic pentru o școală destul de văduvită din acest punct de vedere. Astfel, la parter s-au construit spații noi cu destinație de grup sanitar, separat pe sexe, depozit materiale de curățenie și două căi de acces pe nivel. Clădirea s-a etajat, astfel încât în spațiul obținut s-au amenajat săli de clasă, laboratoare, cabinete pentru profesori, sală profesorală, sală festivă și grup social. Toate sălile sunt dotate cu videoproiectoare, mobilier nou, laptop-uri și alte materiale didactice necesare desfășurării procesului didactic în condiții optime. În ceea ce privește amenajările exterioare, s-au realizat spații verzi, alei de împrejmuire și o parcare care să deservească nevoile cadrelor didactice și nu numai.
Atât cadrele didactice, cât și elevii și părinții sunt încântați de noile condiții de studiu, a căror impact a fost vizibil în calitatea actului educațional și în atitudinea elevilor față de școală și învațare.
Calitatea actului educațional nu ține însă doar de resursele materiale, ci mai ales de eficiența metodelor de predare-învățare aplicate la clasă, de atitudinea elevilor, de parteneriatul real cu famlia și, mai ales, de măsura în care se poate dezvolta motivația extrinsecă și intrinsecă a educabililor. In rapoartele sale către Comisia Europeana, MEN recunoaște prin date statistice că învățământul românesc este încă grav subfinanțat în raport cu celelalte state membre UE, în ciuda celor câteva programe de sprijinire a elevilor pe durata școlarității (Bani de liceu, Bursă profesionala, Euro 200, Programul lapte si corn, programul O masa caldă aplicat sporadic). In acest sens, MEN precizează oportunitatea demarării proiectului ROSE (Romanian Secondary Education Project), finanțat de BIRD. Conform site-ului oficial proiecte.pmu/ro, ROSE „este un proiect care își propune să contribuie la reducerea abandonului în învățământul secundar și terțiar și la creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat. Proiectul, finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de BIRD, va fi implementat de către MEN, prin UMPFE pe o perioadă de 7 ani, între 2015 și 2022. ROSE este structurat în trei componente, primele două fiind concepute pentru a aborda aspecte de natură academică şi socială care conduc la performanţa scăzută a elevilor în învăţământul secundar superior, precum şi în primii ani din învăţământul terţiar. A treia componentă include atât managementul de proiect, monitorizarea şi evaluarea impactului acestuia, cât și activitatea de evaluare a intervenţiilor existente, care abordează constrângerile financiare ale elevilor din învăţământul secundar superior provenind din grupuri dezavantajate.” Liceele care au fost considerate eligibile pentru finanțare în cadrul acestui proiect vor depune scrisori de intenție și, ulterior, propuneri de proiecte înspre evaluare. Prima rundă de acordare a granturilor, deși a durat (din cauze procedurale și de documentație) cu aproximativ șase luni mai mult decât era programat inițial ,s-a încheiat deja, urmând ca în septembrie să se intre în etapa de implementare, care va dura pană în 2021.
Liceul nostru a aplicat cu succes pentru includere în prima rundă de finanțare ROSE, alături de alte două unități școlare din județ. Grantul primit este în valoare de 70.000 euro (315.035 RON), prima tranșă de bani urmând a fi virată în perioada imediat următoare.
 Care este conținutul proiectului aprobat și ce avantaje va aduce el comunității noastre școlare? O primă categorie de activități sunt cele pedagogice și de sprijin, în cadrul cărora elevii din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a din următorii patru ani vor desfășura după-amiaza activități remediale la limba și literatura romană, matematică și limba engleză (câte două-doua- respectiv o oră pe săptămână, pe aproape întreaga durată a cursurilor școlare). Elevii de clasa a XII-a vor beneficia de același numar de ore, plus o oră de geografie și una de TIC, însă vor fi împărțiți în grupe și vor avea un număr mai mare de săptămâni în program. Pe langă componenta didactică, proiectul nostru are și o importantă componentă de consiliere psihopedagogică, vizând consilierea elevilor și a părinților prin serii de activități de grup și online. Orele de consiliere vor viza dezvoltarea autocunoașterii, îmbunătățirea capacității de învățare, dezvoltarea emoțională, integrarea socială și orientarea profesională în funcție de aptitudini. Toți elevii care participă la activitățile didactice și de consiliere vor primi câte o masă caldă în zilele cu activități și vor avea transportul asigurat după terminarea activităților. De asemenea, am prevăzut fonduri pentru achiziționarea de materiale didactice de uz comun și individuale pentru aceste activități incluzând culegeri, multimedia și soft specializat pe identificarea aptitudinilor personale. O altă componentă a proiectului vizează activitățile extrașcolare, reprezentate de excursii de culturalizare și vizite de lucru și de documentare la facultățile și companiile de profil care sunt de interes pentru elevii noștri și pentru părinții acestora, care vor participa selectiv la fiecare deplasare de acest tip. Costurile de transport, de intrare la diferite obiective, de cazare și de masă vor fi acoperite prin proiect. Un fapt important este că am prevăzut concursuri semestriale la disciplinele cu activități remediale finanțate prin proiect, pentru a urmări și premia constant progresul înregistrat de elevi pe parcursul derulării activităților. Sperăm ca toate aceste acțiuni să crească motivația elevilor, să-i apropie și mai mult de școală și de profesorii lor, să-i ajute să devină absolvenți în număr mult mai mare, cu rezultate mai bune la BAC și să ofere cadrelor didactice posibilitatea de a face materia mult mai accesibilă. In plus, suntem convinși că, pe termen lung, acest sprijin suplimentar imens acordat de școala noastră liceenilor din medul rural din zonă va face ca imaginea școlii să capete un plus de valoare, iar numarul elevilor care optează pentru Liceul Tehnologic „Ion Caian Romanul” să crească. În calitate de coordonator al grantului, doamna profesoară Cotutiu Maria-Gabriela s-a ocupat de conceperea si redactarea proiectului, cu sprijinul constant al membrilor Consiliului de Administratie si al reprezentantilor părinților si elevilor, astfel încât activitățile propuse să răspundă în mod real nevoilor exprimate de beneficiari.
Pe langă proiectul ROSE, vom mai derula unul destinat celor de clasele primare și gimnaziu prin POCU și este un proiect amplu, cu o finanțare importantă, care vizează desfășurarea de activități didactice și oferirea unei mese calde pentru elevi, de asemenea pe o perioadă de patru ani.
Noua echipă managerială, reprezentată de domnul director Boca Ovidiu-Ionel si domnul director adjunct Dunca Grigore, îsi dorește, printre altele, pentru anii următori, inițierea unui proiect Erasmus, finanțarea amenajării unui atelier de mecanică generală și redimensionarea componentei de marketing educațional la nivelul institutiei noastre , prin implicarea în mai mare măsura a comunității, organizarea de evenimente pe plan local, acțiuni demonstrative și de voluntariat și prezența relevant în mediul online educațional de calitate.
Intorcându-ne la rezultatele școlare înregistrate pană acum , este de remarcat că deși există doar câte o clasă pe nivel (profil Servicii, specializarea Tehnician in activitati economice), datorită muncii susținute a elevilor și a cadrelor didactice, liceul nostru a reușit an de an să ofere o educație de calitate, situându-se mereu, în privința rezultatelor la bacalaureat, în media județului, fapt cu atât mai meritoriu cu cât de cele mai multe ori elevii noștri care se înscriu în clasa a IX-a, provenind de pe toata Valea Ilisua, au rezultate relativ modeste la Evaluarea națională și implicit carențe serioase la materiile de bază. Suntem convinși că în anii următori, prin munca susținută și de calitate și prin devotamentul față de școală a tuturor actorilor implicați-elevi, profesori, părinți, adminstrație și comunitate locală, eficiența activității didactice va crește și mai mult și vom reuși să-i stimulăm pe elevi să profite de oportunitățile educaționale oferite de noi pentru a surmonta eventualele decalaje de pregătire. Indiferent de specificul mediului în care desfasurăm învățarea-rural sau urban, teoretic, tehnic sau vocațional, oamenii încep să înțeleagă importanța acordării unor „șanse egale pentru fiecare”, deopotrivă cu înțelegerea faptului că responsabilitatea acțiunilor de succes intreprinse nu vine doar de sus, ci stă în sufletele și pe umerii fiecăruia dintre noi.
Avem, așadar, toate motivele să sărbătorim-nu doar o istorie de rezistența românească îndârjită a școlii numite azi Liceul Tehnologic „Ion Caian Romanul”, ci și un prezent caracterizat prin muncă asiduă pe toate planurile și un viitor promițător, aliniat exigențelor de formare ale comunității europene.

Prof. Ovidiu-Ionel BOCA
Prof. Teodor COTUȚIU
Liceul Tehnologic „Ion Căian Românul”, Căianu Mic

Proiect „Prietenii mei, necuvântătoarele”

Program de dezvoltare a abilităţilor de comunicare a copiilor cu dizabilități intelectuale, bazat pe rutinele zilnice şi activităţile asistate de animale

Scopul proiectului:
Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi reducerea comportamentelor dezadaptative la copiii cu dizabilități intelectuale
Obiectivele proiectului:
- Dezvoltarea și îmbunătățirea abilităţilor de comunicare și dezvoltare socio-emoţională;
- Îmbunătăţirea vocabularului;
- Dezvoltarea legăturii dintre copii și animale;
- Realizarea de activităţi asistate de animale într-o atmosferă relaxantă şi securizantă;
- Creşterea gradului de implicare în diferite activităţi;
- Reducerea comportamentelor dezadaptative;
- Îmbunătăţirea abilităţilor de socializare;
- Creşterea nivelului stimei de sine.
Grupul țintă: copii cu cerințe educative speciale (dizabilități grave, profunde și asociate)
Relevanța proiectului „Prietenii mei, necuvântătoarele”
Domeniul fizic
- îmbunătăţirea abilităţilor motorii fine şi grosiere;
- îmbunătăţirea echilibrului şi a posturii corporale.
Domeniul sănătăţii mentale
- îmbunătăţirea comunicării verbale;
- îmbunătăţirea deprinderilor atenţionale;
- dezvoltarea deprinderilor de relaxare;
- îmbunătăţirea stimei de sine;
- reducerea nivelului de anxietate;
- reducerea sentimentelor de singurătate; diminuarea tendinţei de izolare socială.
Domeniul educaţional
- îmbunătăţirea vocabularului;
- valorificarea memoriei de lungă sau de scurtă durată;
- valorificarea cunoştinţelor şi a diferitelor concepte (număr, formă, mărime, culoare etc.);
- promovarea unei educaţii ecologice adecvate, a unei atitudini pozitive şi respect faţă de fiinţele vii şi faţă de natură în general.
Domeniul motivaţional
- valorificarea dorinţei de a fi implicat într-o activitate de grup;
- valorificarea interacţiunilor cu ceilalţi şi cu personalul;
- exersarea paşilor spre atingerea unui scop proxim;
- îmbunătăţirea abilităţilor de organizare a unei activităţi.
Descrierea activităţii:
În cadru securizat vor avea loc activități asistate de animale, în prezența specialiștilor. Jocurile asistate vor urmări crearea unei legături între copil și animal. Activitățile presupun număr limitat de copii, timp 30-45 minute și pauze necesare animalelor.
De-asemenea, întreaga școală poate urmări demonstrații live de dresaj, pe terenul verde din parcul școlii, spațiu bine delimitat, cu iarbă verde, ceea ce favorizează și activitățile câinilor prezenți în program.
Activitățile asistate de animale desfășurate la Centrul școlar „Lacrima” sunt întâlniri ocazionale unde copiii și animalele „se întâlnesc și se salută”. În cadrul unei activități salutul poate fi repetat de fiecare copil participant, activitatea desfășurându-se simultan cu mai mulți copii. Durata și frecvența întâlnirilor este planificată dinainte, dar nu în mod individual ci vizând grupul. Pot fi activități destinate grupurilor închise sau unui număr deschis de participanți. De câte ori desfășurăm activități de acest gen alegem ca în prima parte a programului să lucrăm cu un grup dinainte stabilit, urmând ca după o pauză, dedicată cățeilor, să se deruleze activități cu un număr deschis de participanți.
Într-o altă activitate se pot utiliza poveşti terapeutice, poveşti în care personajul principal este animalul prezent la activitate. Astfel, copiii vor remarca animalul fiind un prieten de joacă. Animalele pot aduce îmbunătăţiri comportamentului beneficiarilor, in dezvoltarea copiilor şi în special în dezvoltarea limbajului. Copiii cu blocaje emoţionale vor începe sa comunice, încântați de interacţiunea lor cu animalele de terapie.
Beneficiile activităţilor asistate de animale sunt multiple şi se împart în patru categorii: în domeniul limbajului şi a vorbirii care este dezvoltat cu ajutorul poveştilor terapeutice, în domeniul cognitiv care urmăreşte menţinerea atenţiei într-o sarcină, în cel fizic unde se îmbunătăţesc atât aptitudinile, cât şi postura corporală, precum şi în domeniul cel psiho-social, care vizează partea emoţională, stima de sine şi dezvoltarea abilităţilor de exprimare socio-emoţională.
Dezvoltarea socio-emoţională urmăreşte şi creşterea stimei de sine. Foarte mulţi copii în preajma animalului îşi exprimă emoţiile mult mai bine decât atunci când primesc simple întrebări de tipul ”ce faci?” sau ”cum te simţi astăzi”. În afară de ”bine” nu puteau să spună prea multe lucruri, iar în urma activităților din preajma animalelor îşi definesc starea pe care o simt - bucurie, emoţie, fericire.
O altă activitate ce poate fi abordată este crearea de desene ce au ca personaj principal prietenul necuvântător. E interesant cât de creativi pot fi copiii, cât de mult se străduiesc și cât de atenți sunt în realizarea unui desen care să ilustreze cât mai bine iubitul animal.
Copiii, în special cei mici, prefera foarte mult partea senzorială, să pună mâna pe animal. E de dorit axarea pe acest domeniu şi pe dezvoltarea aptitudinilor fizice, prin diferite obiecte folosite. Spre exemplu, cu lesa în mână îşi dezvoltă abilităţile de conducere; sau dacă facem un joc în care câinele trebuie să treacă printre scaune, copilul se va folosi atât de conducerea cu lesa, cât și prin postura corpului și comanda verbală.
Îmbunătăţirea relaţiilor sociale, creşterea încrederii, creşterea stimei de sine, reducerea nivelului de stres, reducerea nivelului de furie, reducerea agresivităţii, reechilibrarea emoţională, creşterea răbdării, îmbunătăţirea comunicării interpersonale, dezvoltarea responsabilităţilor, riscul scăzut la alergii sau îmbunătăţirea motricităţii – toate reprezintă beneficiile interacţiunii dintre om şi animal.
Animalele care ajung să fie personajele principale ale activităţilor sunt selectate cu mare grijă, pentru a fi blânde, dar în acelaşi timp jucăuşe şi adaptabile la un nou mediu. La început, unii dintre copii au manifestat anxietate faţă de animale, iar pentru alţii a fost pentru prima dată când au interacţionat cu ele, caz în care cadrele specializate au fost atente pentru o bună acomodare.
Majoritatea copiilor nu au animale acasă şi acesta e un motiv pentru care e bine că participe la astfel de activităţi, pentru că sunt învăţaţi de mici să interacţioneze cu un animal, cum e corect să se apropie de el, cum să îi înţeleagă comportamentul. E foarte important să învăţăm copiii, mai ales în raport cu câinii, să nu interacţioneze în stilul lor tipic de copil – copilul e vesel e agitat, e plin de energie şi lucrul acesta, pentru mulţi câini, poate fi un pericol; de aceea e bine să prevenim lucrurile astea, e bine să le oferim contextul ca încă de mici să învețe.

Prof. înv. special primar Emanuela AVRAM
Prof. psihopedagog Eniko CUPȘA

Proiect Judeţean Literatura dincolo de programele şcolare

Despre literatura neînvăţată – simpozionul elevilor interesaţi de lectura autorilor contemporani

În calitate de profesor de limbă şi literatura română la Liceul cu Program Sportiv, în interacţiune cu elevi pasionaţi mai mult de sport decât de literatură, am simţit mereu nevoia să întreprind mai mult în direcţia stimulării interesului pentru lectură. E atât de cunoscut faptul că lectura nu mai oferă o plăcere elevilor, întrucât nu se derulează cu rapiditatea imaginilor virtuale cu care ei intră în contact permanent, încât am gândit ceva care să îi pună în situaţia de a căuta online informaţii despre scriitori „vii”, scrieri d-ale lor.
În urmă cu trei ani, determinată mai mult de o frustrare decât de o nevoie, am iniţiat la nivel de şcoală un mic proiect intitulat Literatura dincolo de programele şcolare, alături de colegele din catedră (prof. Dedean Niculina, prof. Siman Luminiţa, prof. Berinţan Carmen), prin care ne-am propus să antrenăm elevi în lectura unor texte scurte din autori contemporani. Astfel, am organizat o Cafenea literară unde l-am avut ca invitat pe scriitorul nostru bistriţean, Dan Coman. Copiii participanţi au fost fascinaţi de poezia lui şi au realizat nişte postere prin care au redat grafic semnificaţia unora dintre ele. În următorul an, întrucât am constatat plăcerea cu care elevii s-au implicat, ne-am propus să ne extindem acţiunea la nivel judeţean. Astfel, proiectul mai sus amintit a luat amploare şi a implicat elevi nu doar din Liceul cu Program Sportiv, ci şi de la Liceul Tehnologic, Telciu şi de la Colegiul Naţional „G. Coşbuc” din Năsăud. Activitatea de bază a fost reprezentată de Simpozionul elevilor „Ce ştim despre literatura neînvăţată” şi s-a organizat în strânsă colaborare cu Biblioteca Judeţeană G. Coşbuc, colaborare care a înlesnit întâlnirea elevilor cu tânărul poet clujean, Ştefan Baghiu. Acesta s-a bucurat de o viziune cu totul originală şi inedită asupra propriei creaţii, venită din partea elevilor care au participat cu atâta interes, încât a fost inevitabil ca activitatea să nu aibă şi o continuare.
Scopul proiectului actual îl constituie stimularea interesului pentru literatura de orice fel prin lectura unor scriitori contemporani, a unor scriitori care nu se regăsesc în programa şcolară, în vederea dezvoltării competenţelor de lectură, pe de o parte şi culturale, pe de altă parte. Obiectivele specifice le-au reprezentat: cercetarea textelor din literatura veche şi contemporană ce valorifică ideea sărbătorilor de iarnă expunând-o apoi în manieră originală; exersarea competenţelor de lectură prin citire şi re-citire de texte din autori clasici şi contemporani din afara programei şcolare în vederea dezvoltării orizontului cultural; cunoaşterea mai îndeaproape a scriitorilor dintr-o anume zonă geografică a ţării, din diferite perioade/ epoci culturale prin realizarea unei hărţi a timpului; dezvoltarea orizontului cultural şi a competenţelor de lectură prin participarea la simpozioane, cafenele literare şi prin discuţii directe cu scriitori contemporani.
În anul şcolar 2016-2017, pe data de 8 iunie, odată cu deschiderea Târgului de carte din cadrul Bibliotecii Judeţene „G. Coşbuc”, Simpozionul cu acelaşi nume a reunit elevi din Bistriţa de la Liceul cu Program Sportiv, Şcoala Gimnazială nr. 1, Colegiul Tehnic „Grigore Moisil”, dar şi de la Liceul „Radu Petrescu”, Prundu-Bîrgăului şi Liceul Tehnologic, Telciu. A fost o acţiune aparte, întrucât elevii au realizat anterior portretul scriitorului contemporan, iar toate aceste lucrări au fost incluse în broşura „Ochi de copil – scriitorul contemporan”. În calitate de invitat special, scriitoarea şi jurnalista Ioana Bradea a apreciat la superlativ efortul şi imaginaţia copiilor, dar şi a profesorilor care i-au îndrumat. Au fost premiate 3 eseuri originale cu diplome şi cărţi, lucrările aparţinând elevilor de la Liceul cu Program Sportiv (Pop Andrada, cls. A X-a C, prof. îndrumător Siman Luminiţa), de la Colegiul Tehnic Grigore Moisil (Alexandru Moruţan, cls. A XI-a , prof. îndrumător Cazac Sorina) şi de la Liceul „Radu Petrescu”, Prundu-Bîrgăului (Dodu Anca, cls. A VIII-a, prof. îndrumător Pugna Cornelia). Şi la această a două ediţie colaborarea cu Biblioteca Judeţeană, prin intermediul directorului, preot Ioan Pintea, a fost una nu doar benefică, ci şi eficientă, oferindu-ne spaţiul propice unui astfel de simpozion şi contact direct cu scriitori „vii”. Certitudinea că activitatea a avut impact pozitiv asupra copiilor a fost imediată, aceştia bucurându-se de contactul direct cu un scriitor contemporan (care a corespuns sau nu „portretelor” lor), de satisfacţia lecturii propriilor eseuri, de recompensa primită, de aprecierile din partea noastră, a profesorilor, din partea scriitorilor (Ioana Bradea), a d-lui director al Bibliotecii Judeţene, preot Ioan Pintea, a inspectorului de limba română, prof. Ramona Salak, care a avut şi calitatea de monitor al activităţii proiectului.
Sunt mai mult decât convinsă că literatura contemporană are un mai mare impact asupra elevilor noştri, că lectura operelor acestora este mai adecvată momentului lor, că mediul online oferă mai multe oportunităţi pentru o astfel de lectură, motiv pentru care acest proiect judeţean va cunoaşte, în viitorul apropiat varianta regională şi, posibil, o altă variantă ca activitate de bază.

Prof. Călina Ioana FISCUTEAN,
Liceul cu Program Sportiv Bistrița

Atelierul de vară Șotron la Ciceu-Mihăiești – un alt mod de educație

Am știut mereu că meseria de dascăl nu e o simplă profesie, că nu implică doar puterea minții și că, în această nobilă misiune, trebuie să fi dispus să dăruiești mult suflet.
În urmă cu 27 de ani îmi căutam drumul în viață iar ea, viața, îmi deschidea poteci abrupte, încerca să mă convingă că locul meu este în altă parte, că e complicat să educi copii, să le stârnești curiozități și să-i modelezi pentru ziua de mâine.
Azi aceste amintiri aparțin trecutului. Pentru că potecile abrupte au devenit drum lin, iar eu sunt astăzi ceea ce am visat mereu: dascăl. Încă din primul meu an de activitate am înțeles că în fața mea se deschide o nouă lume și că de undeva, „din mânecă”, reușesc să găsesc modalități de a-i determina pe copii să intre în jocul meu.
În luna mai, când mi s-a propus să particip ca voluntar la Atelierul de vară Șotron, realizat de către Asociația OvidiuRo în cadrul programului „Fiecare Copil în Grădiniță”, am răspuns afirmativ fără să stau pe gânduri. Este absurd să crezi că poți participa la un asemenea program doar pentru o simplă adeverință când, de fapt, tu trebuie să vii aici cu toate resursele de energie de care dispui.
Copiii au învățat să înțeleagă, să interpreteze și într-un final să „cucerească” lumea ce îi înconjoară dar într-un alt tip de educație, în care primează activitățile recreative, învățând lucruri ce le vor fi utile pe tot parcursul vieții. Mie mi s-a confirmat încă o dată că meseria pe care am ales-o este cea mai frumoasă din lume.
Gesturile mici venite din suflet te îmbogățesc și pot alina inimile celor din jur. Bucuria de a dărui o privire caldă, o îmbrățișare sinceră, câteva cuvinte de laudă sau un simplu „Mulțumesc!” pot aduce lumină și energie pozitivă.
În cadrul sesiunii de training dedicate acestui eveniment, desfășurată la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, am primit kit-uri educaționale pentru desfășurarea modulului, dar și sfaturi utile pentru a reuși să punem bazele unui nou model de învățare ce invită la explorare, investigare și discuții structurate. Toate acestea au fost deosebit de utile în călătoria imaginară pe „insula de nisip” alături de micuții cercetași, ajutându-ne reciproc să descoperim comori ascunse. Și pentru a nu ne rătăci și a pierde direcția am avut mereu lângă noi un om de nădejde, colega și colaboratoarea mea Livia Szabo, cel de-al doilea voluntar al acestei acțiuni, căreia eu și copilașii pe care-i educ îi mulțumim în mod deosebit.
Am trăit așadar o experiență minunată, inedită, pentru că „iubirea este mult educatoare, ea dă sensul existenței în varietatea și valoarea ei reală”.

Prof. înv. preșcolar Garofița PINTEA,
Școala Gimnazială „Petru Rareș” Ciceu-Mihăiești

miercuri, 16 august 2017

Iulie 2017

„Inteligenţa plus caracterul este scopul adevăratei educaţii.” (Martin Luther King Jr.)

Dezvoltarea capacității de comunicare în învățământul preșcolar

Comunicarea este modalitatea fundamentală de interacțiune psihosocială a persoanelor, interacțiune ce presupune realizarea unor schimburi informaționale, prin intermediul unor simboluri și semnificații social generalizate, în vederea conservării stabilității sau, după caz, a obținerii unor modificări atitudinal-comportamentale la nivelul uni individ sau a unui grup. Comunicarea educațională este cea care mijlocește realizarea fenomenului educațional în ansamblul său, iar comunicarea didactică apare ca o formă particulară, obligatorie în vehicularea unor conținuturi determinate, specifice unui act de învățare sistematică.
La început a fost cuvântul, de aceea adevărata fațetă a unității se bazează pe omul dialogal, omul care se află în relație cu altul și cu alții, relație care întemeiază nu numai o existență colectivă, ci și realizarea individului ca atare. Fiind considerată starea de grație a existenței umane, comunicarea îți oferă plăcerea de a relaționa, a comunica „înseamnă a avea partea ta de cer”, afirma C. Noica. Mihai Eminescu observa că „vorba nu este decât o unealtă pentru a exprima o gândire”, ca mai târziu T. Arghezi să consemneze că întotdeauna „ comunicarea începe cu alegerea cuvintelor”.
Din punct de vedere filozofic, comunicarea este un proces prin care una sau mai multe persoane transmit o judecată de valoare, o atitudine sau o stare emoțională. Conform teoriei generale a informației, comunicarea reprezintă un transfer de informații de la o sursă la alta (de la emițător la receptor), iar, din perspectivă psiholingvistică, este o transmitere de informație cu ajutorul semnelor.
Din punct de vedere psihologic, vorbirea este o activitate comunicativă ce se însușește treptat, se învață ți se sistematizează prin numeroase exersări, experiențe ce debutează în copilărie și se extind pe parcursul vieții. În sens larg, prin comunicare, se înțelege contact și colaborare (există și pe cale animală, cu ajutorul sunetelor și a gesturilor); în sens strict, prin comunicare înțelegem schimbul de idei sau transmiterea de informații cu ajutorul mesajelor (este un proces specific uman).
„Limbajul este limba în acțiune” afirmă S. L. Rubinstein (1962), individualizând psihologic limbajul. Dacă limba este extraindividuală, limbajul este mijloc de vehiculare a limbii, el presupune transformarea elementelor limbii în elemente proprii, pentru aceasta însă fiind necesară conștientizarea laturilor fonetice, grafice și semantice ale cuvintelor, trecerea de la structuri semantice simple (cuvinte izolate) la structuri semantice complexe (propoziții, fraze, discursuri, texte).
Dacă diferența dintre limbă și limbaj este mai slab conturată, nu același lucru se poate spune despre comunicare și limbaj. Comunicarea se realizează nu numai prin mijloace verbale, ci și nonverbale. V. Mare (1985) considera că, între comunicare și limbaj există relații de coincidență parțială a sferelor, cele două noțiuni conținând și elemente proprii, ireductibile unele la altele. Limbajul depășește limitele comunicării propriu-zise, desfășurându-se într-un fel sau altul chiar și atunci când nu are loc comunicarea interumană (atunci când omul nu comunică cu nimeni). La rândul ei comunicarea depășește limitele limbajului verbal, angajând o serie de competențe specifice ale vieții psihice a omului (imitația, contaminarea, competiția etc.). Autorul citat atrage atenția asupra faptului că distincția, deși reală, este totuși relativă, în realitate cele două fenomene fiind indisolubil legate între ele. Lucrul acesta devine tot mai evident cu cât limbajul este mai elaborat.
R. Ghiglione (1986) a introdus conceptul de „om comunicant”. Omul comunicant, apelând la limbă, se construiește pe sine într-un context intercomunicațional permanent, atitudinile lui verbale fiind legate de context, de microsituațiile sociale în care el trăiește. Ilustrative sunt experimentele făcute pe copii care provin din clase sociale favorizate și defavorizate. Clasa de apartenență are influență asupra dezvoltării limbajului. Copiii preșcolari manifestă o deosebită plăcere să-și însușească cuvinte noi au și să se mândrească pentru că le știu. Ei sunt atenți la vorbirea celor mari și preiau de la aceștia unele modalități de exprimare, care tind să se stabilizeze în comunicarea lor verbală și care au fost numite de specialiști „clișee verbale”. Este vorba despre faptul că preșcolarul se poate exprima pretențios, fără ca ceea ce spune să aibă un înțeles deplin pentru el. În ansamblu însă, conținutul de bază al semnificației cuvintelor este stăpânit de către preșcolari mari, dar sensurile figurate nu sunt întotdeauna înțelese. Dacă înțeleg însă sensurile, atunci preșcolarii sunt foarte receptivi la epitete, le folosesc cu plăcere în comunicare și surprind ceea ce este caracteristic personajelor din poveștile ascultate.
Când copiii nu cunosc cuvinte potrivite pentru diverse situații din mediu, ei le construiesc pornind de la cele însușite de la adulți. În ceea ce privește construcția verbală, care propune respectarea cerințelor gramaticale, se manifestă la copilul preșcolar transferul modelelor verbale de la cei din jur. Preșcolarul dispune mai mult de o gramatică implicită, sedimentară în aceste modele pe care el le poate folosi creator.
La preșcolarul mic, predomină încă limbajul situativ, dar, în a doua parte a perioadei, preșcolare câștigă teren din ce în ce mai mult limbajul contextual. Acest lucru îi permite copilului ca, în comunicare, să se poată referi la o arie mai largă și complexă de evenimente trăite anterior sau la cele proiectate în viitor. În perioada preșcolară, crește viteza de comunicare a copilului, crește capacitatea de verbalizare a tot ce face și vede el și se consolează o anumită flexibilitate verbală, care face posibilă vorbirea alternativă, atunci când povestește sau se joacă.
De o mare importanță pentru organizarea activității psihice și psihocomportamentale a preșcolarului mic este apariția limbajului interior. Pe baza acestei forme de limbaj, copilul preșcolar are posibilitatea, de a-și urmări mintal acțiunile pe care le desfășoară, de a introduce ajustări și de a-și regla conduitele în funcție de scopurile propuse și de situațiile ivite.
Studiile actuale de psiholingvistică, privind dezvoltarea cognitivă a limbajului, au remarcat beneficiile bilingvismului atât în dezvoltarea structurilor cognitive, cât și a celor lingvistice, ceea ce face oportună învățarea precoce a unei limbi străine. În vederea formării capacității de comunicare la preșcolari, trebuie avut în vedere caracteristicile esențiale ale limbajului la vârsta preșcolară. Printre acestea se numără: sporirea expresivității realizate prin conținutul și structurarea propoziției, prin epitete, prin comparații; trecerea de la limbajul interior la cel exterior; dezvoltarea morfologiei și sintaxei. Dezvoltarea limbajului are loc concomitent cu apariția funcțiilor de comunicare, de fixare a experienței cognitive și de organizare a activității.
Obiectivul fundamental al dezvoltării limbajului în învățământul preșcolar îl reprezintă formarea la copii a deprinderilor de comunicare orală corectă, coerentă și expresivă din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical.

Bibliografie:
Jean-Claude Abric, Psihologia comunicării
Verza, E., Ferza, F., Introducere în psihologia specială și asistență socială, Editura Fundația București, 2002;
Popescu-Mihăiești, Alexandru, Eficiența unor procedee folosite în activitățile de dezvoltare a limbajului în grădiniță, editată în Revista de pedagogie, București, 1979.

prof. înv. preșcolar Delia BÎGIU
Școala Gimnazială Nr. 2 Leșu-Luncă

Copiii Grădiniței nr. 3 Bistrița sărbătoresc Europa

Preșcolarii de la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița au sărbătorit marți, 9 mai, Ziua Europei. Copii de grupe mici, mijlocii și mari, de la program prelungit și normal, îndrumați de doamnele educatoare au adunat informații și obiecte specifice țărilor membre ale Uniunii Europene.
Astfel, începând cu ora 10, s-a dat startul activităților în curtea unității unde am făcut cunoștință cu zeii și zeițele Greciei, dansatorii de flamenco din Spania, bucătarii pricepuți în pregătirea pastelor din Italia, românașii și româncuțele îmbrăcați tradițional alături de vecinii din Ungaria, locuitorii Germaniei (țara de sorginte a Dunării) sau ai Angliei, promotori ai bunelor maniere, și micii parizieni care-au adus turnul Eiffel mai aproape de noi. Fiecare grupă și-a prezentat țara, posterele și stegulețele pregătite și au salutat în limba națiunii alese. La sfârșit, toți copiii au cântat „Happy birthday, Europe!” și au scandat numele țărilor prezentate și al Europei.
Sărbătorirea Zilei Europei a continuat în parcul municipal unde preșcolarii s-au prins într-o horă sau în sălile de grupe, unde, alături de doamnele educatoare, preșcolarii au pregătit mici gustări specifice: mămăliguță cu sarmale sau spaghete bolognese. După masă, întreaga curte s-a transformat într-o mare expoziție de desene pe asfalt cu steagurilor țărilor membre ale UE.
Activitățile desfășurate alături de preșcolari au continuat acțiunile planificate de cadrele didactice din unitate în cadrul proiectului educațional „Colaborare și inovație în grădinițe prin intermediul proiectelor europene” desfășurat în parteneriat cu Grădinița cu Program Prelungit din Sîngeorz-Băi, prin care s-a gândit aniversarea a 30 de ani de proiecte europene în domeniul educației în Europa, 20 de ani de proiecte în România și 10 ani de aderare a României la Uniunea Europeană.

director prof. Carmen MUSCARI-SALVAN
și colectivul cadrelor didactice din Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița

Aspecte practic-aplicative de realizare a educației outdoor

Educația outdoor este un concept relativ nou în contextul educativ românesc, însă ea începe din ce în ce mai mult să capteze interesul actorilor educaționali din sistemul de învățământ formal. Există numeroase accepțiuni pentru termenul de educație outdoor, însă pentru a da o definiție simplă putem spune că această formă de educație se bazează pe învățarea în aer liber. Termenul de educație outdoor, poate include educația pentru mediu, activități recreative, programe de dezvoltare personală și socială, drumeții, aventură, etc.
De cele mai multe ori educația primită la școală are un aspect teoretic (cognitiv). Profesorii au de urmat o programă încărcată și prea puțin timp la dispoziție ca să o predea unei clase numeroase. În educația outdoor copiii învață totul în mod practic, activ, prin experiențe personale la care apoi reflectă pentru a extrage învățăturile. Acest mod de învățare, se numește experiențial – Înveți cu creierul, mâinile și inima!
În cadrul domeniului Limbă și comunicare, la grupele mari de preșcolari, în funcție de nivelul vârstei, activitățile se pot ține în aer liber și pot îmbrăca diferite modalități de realizare:
- punerea în scena a unei povești, după ce în prealabil aceasta a fost citită în sala de clasă putem solicita copiilor, să schimbe firul epic al poveștii (pentru a evita haosul și dezorganizarea, pregătim copiii pentru activitate cu o zi înainte, sprijinim preșcolarii în acest proces, fără însă a interveni în deciziile lor pentru stabilirea unui nou fir epic – activitatea nu presupune o repetiție propriu-zisă, este indicat să lăsăm copiii să fie spontani, ei se vor gândi în prealabil cum să schimbe firul epic, însă pentru exemplificare ei vor fi încurajați să improvizeze)
- identificăm anumite elemente naturale cu care preșcolarii pot scrie: pe pământ, pe pietre sau frunze
- începem o poveste alegând un obiect din natură (un copac, o floare etc.) și încurajați elevii să continue povestea - poveste cu început dat
- creăm împreună cu preșcolarii un loc sau mai multe locuri de citit (atunci când avem ca mijloc de realizare Lectura educatoarei la grădiniță, putem merge în acel loc)
- încurajăm preșcolarii să compună poezii cu diverse obiecte din jur (copaci, iarba etc.).
Matematica oferă și ea oportunități care mai de care mai diversificate, prin compunerea sau rezolvarea de probleme, preșcolarii, sunt puși în situația de a evalua în cifre exacte anumite aspecte, spre exemplu:
- se pot aduna o grămadă de pietre din care profesorul și fiecare preșcolar își vor alege una, compară piatra aleasă de noi cu cea a copiilor, cine are piatra cea mai mare sau piatra cea mai mică, se desenează cu creta (la școală) semnele < > = a pentru a exemplifica
- în curtea grădiniței copiii sunt puși să formeze diferite figuri geometrice, astfel vor învăța într-un mod interactiv
- se poate măsura curtea grădiniței sau poate grădina cu flori etc.
Există o serie de programe de educație outdoor care pot fi utile în diferite contexte și în funcție de nevoile existente/identificate, astfel ca se pot utiliza astfel de programe axate pe sănătate și educație fizică, știința mediului, management și psihologie.
Un exemplu de program de educație outdoor axat pe educație fizică ar putea avea efect preventiv-educativ-terapeutic, ar putea duce la scăderea numărului de preșcolari cu obezitate crescută din grădiniță (programul ar putea include exerciții fizice, plimbări în aer liber, discuții libere cu elevii într-un cadru relaxant și motivant); un program de educație outdoor axat pe știința mediului ar avea ca efect informarea preșcolarilor cu privire la problemele de mediu din comunitatea lor, conștientizarea cu privire la impactul pe care acțiunile lor le au asupra mediului (se poate organiza o activitate de ecologizare, sau orice alte activități relevante în abordarea problemei identificate – o caracteristică importantă a educației outdoor este aceea că permite un grad ridicat de creativitate).

prof. înv. preșcolar Gabriela BINDEA
Grădinița cu Program Normal Șieu-Măgheruș

Un altfel de demers didactic

A cultiva bucuria lecturii în inimile elevilor este pentru profesorul de Limba și Literatura Română o eternă provocare. Niciun elev un se lasă ușor convins de simplul îndemn de a citi, fiindcă această deprindere trebuie cultivată cu răbdare, necesită timp, încurajare și mai ales valorizare a lectorilor. Poate că literatura prezintă cel mai bine diversitatea și unitatea lumii, de aceea disciplina trebuie folosită ca suport pentru dezvoltarea competențelor transversale, încurajând deschiderea înspre cotidian, țesând un liant între trebuințele, doleanțele și visele elevilor, mai ales în societatea contemporană când marea miză a educației este de a ancora învățarea în real și social, adică de a realiza o vădită apropiere a conținuturilor școlare de necesitățile elevilor. Profesorul trebuie să găsească strategii eficiente pentru a cultiva interesul elevilor pentru această disciplină, pentru a inocula elevilor bucuria de a citi și convingerea că lectura trebuie să fie o obișnuință existențială.
O modalitate interesantă de a explicita farmecul nemărginit al orei de literatură o reprezintă inițierea unei activități pe grupe în care elevii primesc o temă diferită: să transpună textul narativ studiat într-un text liric care va fi asociat cu o ilustrare grafică relevantă pentru conținutul textului literar-suport. Acest tip de cerință reprezintă o provocare pentru elevii care trebuie să lucreze în echipă, fiecare se ancorează în acel tip de activitate care îl reprezintă, care îi pune în valoare abilitățile și tipul de inteligență: cei creativi se vor îndeletnici cu a realiza cele mai potrivite rime prin care să contureze destinul personajului, cei cu talent artistic vor desena o secvența relevantă, liderii vor motiva echipa și se vor asigura de buna încadrare în timp, iar cei cu talent de orator vor lectura expresiv întregul produs al activității pentru a impresiona auditoriu. Imaginile asociate evidențiază două din materialele realizate de elevii clasei a IX-a, având ca suport textul literar La hanul lui Mânjoală de Ion Luca Caragiale.
Efectele unei activități didactice reușite se reflectă în entuziasmul și zâmbetul larg al elevilor care își prezintă cu satisfacție produsele activității, tocmai pentru că fiecare dintre ei a fost încurajat să realizeze părticica de sarcină la care se pricepe cel mai bine. Această stare spirituală reprezintă cea mai bună oportunitate pentru a încuraja elevul să citească, căci inevitabil, se va regăsi acolo, undeva, printre paginile cărților răsfoite cu sfială, curiozitate și mai apoi cu patos.

prof. Cristina SUCIU,
Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud

„9 maiImplicați”

Asociația Tineri pentru Comunitate Bistrița în parteneriat cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională a organizat evenimentul „9 maiImplicați” marți, 9 mai 2017, în Parcul Municipal Bistrița. Evenimentul a marcat Ziua Europei, 60 de ani de la înființarea Uniunii Europene, 30 de ani de Program European Erasmus+ și 10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană.
Organizat în cadrul Proiectului „Promotori pentru democrație europeană”, coordonat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, evenimentul a avut scopul de a crește gradul de informare a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani pe tematica „Democrație europeană” prin implicarea lor în activități recreativ-distractive.
Tinerii au fost implicați într-o activitate de treasurehunt (vânătoare de comori) și un joc de ștafetă, iar sarcinile au fost descoperirea valorilor, principiilor și simbolurilor Uniunii Europene.

Aspecte manageriale recognoscibile la directorii școlari

Ne (re)cunoaștem posibilitățile/ virtuțile și limitele în privința capacității manageriale?

ABSTRACT:
How could we look at others if we were not aware of our own virtues and limits of our style of running a school? Through personal observations, experiences, mistakes and success,- we build a team trying to always find the right man in the right place. In the sketches here, we have a few situations for possible choices and decisions.
Key words: managerial capacity, managerial style, cases and troubles

REZUMAT:
Cum am putea privi pe ceilalți dacă nu am fi conștienți de propriile virtuți și limite ale stilului nostru de a conduce o școală? Prin observații personale, experiențe, greșeli și reușite ne construim o echipă încercând a găsi mereu omul potrivit la locul potrivit. În cele schițate aici, reținem câteva situații pentru opțiuni și decizii posibile.
Cuvinte cheie: capacitate managerială, stil managerial, cazuri și necazuri

Deși nu este ca în I Ching, Cartea schimbărilor, managementul școlar are ceva comun cu aceasta: dorința de a cunoaște schimbările dorite, cele posibile și cele imprevizibile și a le da un sens.
În privința capacității manageriale, orice director ar trebui să aibă deprinderea de organizare a activității, forța si priceperea de a stabili prognoza și diagnoza instituției (pe care o conduce prin fluxuri informaționale și feed-back-uri), de a lua decizii corecte privind parcursul specific al comunității școlare în contextul aspectelor și evenimentelor previzibile și imprevizibile cu care se confruntă. Descoperirea și dezvoltarea din mers a unor capacități, cunoștințe, tehnici, înseamnă învățarea permanentă, din cele ce se întâmplă în mediul școlar la noi, ca și pretutindeni. Trebuie înțelese responsabilitatea și răspunderea în fața unor valori din care să nu lipsească moralitatea, omenia și legalitatea însoțitoare exigențelor lucrului bine făcut, a construirii unei activități eficiente, performante, asumarea riscului, corectitudinea față de legi și față de parteneri. Sunt utile analizele SWOT și PESTE, autocunoașterea și cunoașterea școlii pentru a vedea direcția de acțiune, modul de a organiza o activități utile, de a motiva colaboratorii, de a coordona și de a controla procesul, de a crea o imagine exterioara pozitivă, de încredere, de a crește prestigiul școlii. Pe lângă cunoașterea școlii și cunoașterea de sine, sunt necesare cunoștințe economice, juridice, tehnice etc. Există deprinderi practice prin care se exprimă un stil de conducere, adică un mod de exercitare a funcției manageriale. Fiecare director își formează atitudini și metode de lucru ce țin de inter-relaționare cu celelalte inteligențe multiple.

Reținem câteva cazuri și necazuri ale directorului școlar:
- Când se distinge și este recunoscut drept conducător, este de presupus un talent nativ în luarea deciziilor, este respectat și respectă , și în funcție de aceasta dobândește prestigiu si autoritate. Sunt aspecte ce se consideră importante, precum transparența, consultarea oamenilor, motivarea și împărțirea sarcinilor după capacități și recompensarea după merit, când e posibil. Există și un mediu favorizant uneori, când managerul se obișnuiește a lua deciziile singur.
- Când este meticulos în toate și preocupat de fundamentarea deciziei corecte, evita riscurile si prefera stabilitatea față de schimbări, trebuind să facă față provocărilor noului și în funcție de adaptarea sa reușește să construiască ce-și propune, dar soluția nu este una comună.
- Când vrea cu orice preț noul, optând pentru modificarea structurilor existente, riscă și are nevoie în acest sens de specialiști, consilieri, de legi ferme si constructive, dovedind adaptare în situații de criză.
- Când optează spre schimbări datorate cerințelor reale ale vieții socio-economice, directorul corespunde cerințelor dinamice ale progresului tehnico-științific, dar e bine să nu neglijeze aspectul economic si cel social al inovării, schimbării propuse.
- Când este excesiv în a lua decizii se poate îndrepta spre dogmatism neglijând alte opțiuni și alte păreri, care i-ar putea fi de folos în caz că ar greși. S-ar putea să fie nevoie de acest director atunci când angajații trebuie să urmeze proceduri de o importanță critică.
- Când se constituie și se consideră membru al unei echipe e ajutat de ideile, opiniile si punctele de vedere ale celorlalți și pune accent pe spiritul democratic, dar există riscul formalismului, activității cronofage (ședințe) și evitarea răspunderii personale.
- Când fiecare are un spațiu larg (uneori excesiv) de acțiune și responsabilitate, poate să scadă disciplina, consensul, coeziunea, directorul întâmpină riscul propriei absențe din rolul de lider .
- Când domină flexibilitatea și managerul își adaptează comportamentul după situații, se poate ajunge la sacrificarea strategiei.
- Când există preocuparea pentru personal (comunitatea școlară), performanță și strategie iar trăsăturile sale individuale se pliază pe nevoile reale, directorul poate ajunge la rezultate bune și foarte bune, învățând și din greșelile inerente funcției ce nu trebuie să-l separe nici de colegi, nici de idealuri și opțiuni îndrăznețe.
Reținem că directorul școlii deține un rol important în doritele schimbări educaționale, mereu rămase în orizontul așteptării. Ar avea șanse mult pomenita reformă, dacă managerii înșiși n-ar trece prin schimbarea cerută de studiu, cercetare, experiență probând disponibilitate, competență și adaptabilitate pentru un viitor acceptabil?

Bibliografie:
1. Andronicescu, A., Managementul schimbărilor, București: Editura ALL, 1998.
2. Moscovici, S., Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Iași: Polirom, 1998.
3. Vlăsceanu, M., Organizațiile si cultura organizării, București: Editura Trei, 2002.

prof. Mioara BOCȘA,
Școala Gimnazială „Ion Pop Reteganul” Reteag

Ziua Eroilor

La sărbătoarea Înălțării Domnului și a comemorării eroilor, elevii Școlii Gimnaziale „Petru Rareș” din comuna Ciceu-Mihăiești, îndrumați de cadrele didactice Dudu Neli și Pintea Garofița au adus prinosul lor de recunoștință înaintașilor și contemporanilor, care s-au jertfit pentru libertatea și demnitatea țării și a poporului român.
O parte dintre elevi au omagiat eroii prin imnuri și balade eroice la Monumentul Eroilor de la Ciceu-Corabia, iar alții au participat la parastasul, oficiat la biserica din Ciceu-Mihăiești.
Ei doresc să perpetueze memoria eroilor spre generațiile care vor urma.
Dumnezeu să-i odihnească în pace!

ed. Garofița PINTEA,
Școala Gimnazială „Petru Rareș” Ciceu-Mihăiești