miercuri, 21 octombrie 2009

Octombrie 2009

„Educaţia cea mai rea este să laşi pe copil nehotărât între voinţa lui şi a ta.”
(Jean Jacques Rousseau)

EDITORIAL

Dreptul de autor versus „stângul” de autor

Dacă ar fi să analizăm fenomenul pirateriei derulat prin intermediul reţelelor de internet, dimensiunile lui sunt, la ora actuală, fără precedent. Aproape în fiecare casă există cel puţin un gen de produs piratat, fie el muzică (mp3), carte în format electronic sau imagine. Câţi dintre noi nu au descărcat de pe „reţea”, cu ajutorul unor programe specializate, o imagine, o piesă muzicală, un film, fără să mai vorbim de miile de referate furnizate pe internet de-a gata, spre deliciul multor elevi.

Problema moralităţii acestui act, considerat de cei mai mulţi ca furt, este aprig discutată de către cei care sunt pro sau contra acestui fenomen. În fond, disputa se reduce, de cele mai multe ori, la două lucruri, în esenţă destul de simple: în primul rând la problema recunoaşterii paternităţii asupra unui produs (şi aici nu este vorba doar de o problemă de orgoliu), iar în al doilea rând, este vorba de bani (în unele cazuri vorbim de foarte mulţi bani proveniţi din dreptul de autor).

În ultimul timp, a apărut un nou curent, aşa-numitul copy-left, un fenomen care tinde să acapareze interesul a tot mai mulţi oameni, inclusiv al celor care se definesc ca autori ai produselor descărcate. Este greu de spus în ce măsură este moral să beneficiezi de un produs, aflat în proprietatea unei alte persoane, fără a plăti pentru aceasta. Pe de altă parte, apărătorii acestui curent prezintă numeroase situaţii în care o creaţie este „blocată” pentru publicul larg fie din voinţa directă a autorului ei, fie din voinţa moştenitorilor acestuia, din simplul motiv că nu doresc să o pună la dispoziţia publicului. În acest caz apare următoarea dilemă: vor fi privaţi cei interesaţi de un produs valoros, acceptând ca suveran dreptul de difuzare doar autorului sau moştenitorilor acestuia, sau ar trebui să fie facilitat accesul la acest produs (în anumite condiţii) în folosul celor interesaţi. Şi de aici derivă mult hulitul plagiat. În ce măsură nu ar fi încurajat, în situaţia implementării copy-left-ului, plagiatul, fără a mai exista posibilitatea pedepsirii lui?

Apărătorii acestui concept susţin că un produs ar trebui să fie pus în circulaţie spre folosul tuturor, inclusiv cu dreptul de a fi modificat, cu condiţia precizării sursei acestuia. Un exemplu în acest sens este Wikipedia, practic o enciclopedie on-line, care poate fi completată sau modificată de către utilizatori.

Mai mult, chiar iniţiatorii celei mai mari biblioteci virtuale din Europa s-au lovit de legea dreptului de autor, o bună parte dintre autorii cărţilor ce urmau a fi postate pe Internet nedându-şi acordul în acest sens. În această situaţie, o lege a copy-left-ului ar uşura un astfel de demers ştiinţific, de creare a unei uriaşe baze de date la nivel european, absolut necesară cercetătorilor, studenţilor, dar şi publicului larg.

În acelaşi timp, nu trebuie ignorat nici dreptul de proprietate intelectuală asupra unei creaţii, fie ea carte, sculptură sau imagine. În aceste condiţii, este greu de stabilit până unde se poate întinde un drept fundamental, cel al proprietăţii, astfel încât să nu lezeze un alt drept fundamental, dreptul la cunoaştere.

Poate o aplecare mai mare asupra acestui fenomen şi supunerea lui spre dezbatere publică va lămuri în ce măsură publicarea (sau postarea) unui singur autor sub numele altuia se numeşte plagiat, şi în ce măsură publicarea mai multor autori se numeşte antologie.

prof. Aurel SCRIDON
redactor CCD Bistriţa-Năsăud

FOTOEVENIMENT

În Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, elevii din clasa a V-a C de la Şcoala Generală „Avram Iancu” Bistriţa, coordonaţi de profesoara lor de astronomie, Elena Năstase, au creat un model al Sistemului Solar în curtea şcolii.


Soarele şi planetele în curtea şcolii...

Începând cu anul 1999, în săptămâna 4-10 octombrie se desfăşoară activităţi care să marcheze buna colaborare a statelor lumii în explorarea spaţiului cosmic, săptămâna fiind declarată de ONU ca „Săptămâna mondială a spaţiului cosmic”. Evenimentele istorice care au dus la hotărârea ONU au fost lansarea la 4 octombrie 1957 a primului satelit artificial al Pământului, Sputnik 1, şi semnarea Tratatului asupra principiilor care guvernează activităţile statelor în explorarea paşnică a spaţiului cosmic, la data de 10 octombrie 1967.

Ediţia din acest an a Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic a avut ca temă „Spaţiul pentru Educaţie” şi s-a adresat în primul rând elevilor şi profesorilor. În anul 2008, în România, au fost organizate aproape 80 de evenimente în 10 judeţe în aceeaşi perioada a anului. Anul acesta, în România, au fost înregistrate pe site-ul evenimentului (http://www.worldspaceweek.org/calendar_2009.php?NOF_StartRow_EventLocationsAndNames2009_Iterator=241) peste 100 de evenimente. Printre şcolile din toată lumea care au anunţat că vor desfăşura activităţi specifice, s-au numărat şi elevii din clasa a V-a C de la Şcoala Generală „Avram Iancu” Bistriţa, coordonaţi de profesoara lor de astronomie, Elena Năstase, şi încurajaţi de pe margine de directorul şcolii, prof. Cecilia Precup.

Pentru a celebra evenimentele din Săptămâna mondială a spaţiului cosmic, elevii au făcut o reprezentare a Sistemului Solar pe latura mare a curţii şcolii (aproximativ 100 m). Planetele au fost baloane colorate aproximativ în culoarea dominantă a planetei, fixate pe nişte suporturi, iar pentru dimensiunile lor s-au păstrat proporţiile. Grupuri, grupuri de copii au vegheat planetele şi le-au stat alături pentru a da explicaţii curioşilor care în pauze au venit în vizită.

Din cauza distanţelor mari dintre planete, la scara aleasă de noi – diametrul Pământului (13 000 km) să fie de 5 cm –, respectând raportul, 1 UA ar fi trebuit să fie aproximativ 577 m. (1 UA este distanţa dintre Pământ şi Soare, adică 150 milioane de km). În aceste condiţii, Neptun s-ar fi aflat la o distanţă faţă de Soare de 17,31 km şi nu dispuneam de această distanţă în curtea şcolii. Pentru a încăpea în spaţiul avut la dispoziţie, distanţele dintre planete au mai fost reduse de 173 ori şi 1 UA, din 577 m a devenit 3,33 m. Astfel, scara folosită a fost, pentru diametrul corpurilor, de 1/260 000 000, iar pentru distanţele dintre corpuri, de 1/45 000 000 000.

În modelul nostru, Soarele a fost un cerc de sârmă, cu diametrul de 5,5 m fixat de gardul şcolii. Copiii au acoperit cercul cu hârtie roşie şi galbenă, şi au prins de el baloane galbene şi portocalii, pentru a simboliza căldura şi lumina astrului ceresc.

Când elevii mai mici au văzut planetele, unii dintre ei au fost atât de impresionaţi de frumuseţea lor, încât au vrut să le ia acasă. La sfârşitul activităţii, mai mulţi copii au luat ca amintire câte un balon din Soare, să le ţină de cald în iarna care va veni.

prof. Elena NĂSTASE
Şc. Gen. „Avram Iancu”, Bistriţa


Copilul şi drepturile lui

Copiii sunt nativii vieţii frumoase; să-i tratăm ca oameni şi ca cetăţeni!”
(Ştefan Bârsănescu)

Drepturile reprezintă condiţii constante, comune şi obligatorii care permit fiecărei persoane să-şi dezvolte şi să-şi folosească cât mai eficient calităţile fizice, intelectuale, morale, socio-afective şi spirituale. Drepturile decurg din aspiraţia sporită a omenirii la o viaţă în care demnitatea şi valoarea fiecăruia să fie respectate şi protejate.

Conform cu prevederile legislative recunoscute, copilului, oriunde, oricum şi oricare ar fi acesta, trebuie să i se garanteze şi să-i fie respectate o sumă de drepturi:

· drepturile de protecţie, care se referă la protecţia împotriva oricărei forme de abuz fizic sau emoţional, precum şi împotriva oricărei forme de exploatare ori de rele tratamente;

· drepturile de dezvoltare, cele care accentuează disponibilitatea şi accesul la toate tipurile de servicii de bază, precum educaţia şi serviciile de îngrijire medicală;

· drepturile de participare, care pun pe primul plan dreptul copilului de reuniune şi asociere, de a fi implicat în deciziile care îl privesc.

Aceste categorii de drepturi se fundamentează pe o serie de principii întemeietoare, universal valabile, fie că este vorba de legislaţia internaţională, regională ori naţională, între care:

· respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

· egalitatea şanselor şi nediscriminarea;

· respectarea demnităţii copilului;

· responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;

· asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare copil;

· ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;

· accesul la justiţie şi celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;

· asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului.

Este bine de avut în vedere faptul că între drepturile copilului nu există nici ierarhii, nici grade de importanţă. Nu există drepturi care ne plac sau nu ne plac şi nici drepturi care ne convin ori nu ne convin, copii care le merită şi copii care nu le merită. Atunci când analizăm, învăţăm şi practicăm drepturile copilului, trebuie să le privim în totalitatea şi integralitatea acestora. Nu aplicăm sau respectăm unul sau altul dintre drepturi, ci pe TOATE, fireşte contextualizate, nu le asigurăm şi aplicăm, preferenţial, numai unor copii, ci TUTUROR. În cazul drepturilor nu funcţionează disjuncţia „ori-ori”, ci numai conjuncţia „şi-şi”. În caz contrar, riscăm nu doar să vitregim copilul de ceea ce i se cuvine de drept, ci să aplicăm selectiv şi unilateral ceea ce legiuitorul a stabilit ca integral şi unitar.

Ideea unei abordări secvenţiale, selective şi, mai ales, subiective a drepturilor copilului care pierde din vedere întregul, ne duce cu gândul la o veche poveste indiană: „Şase oameni lipsiţi de vedere au auzit că regele va vizita satul vecin şi va veni călare pe un elefant. Niciunul dintre ei nu ştia ce este acela un elefant şi fiecare dintre ei a încercat să afle cum poate să fie. Primul a atins trompa; al doilea - un colţ; al treilea - o ureche; al patrulea - un picior; al cincilea - abdomenul; al şaselea - coada. Au plecat apoi la casele lor, fiind foarte siguri că fiecare ştie cum arată un elefant. De aceea, au început să descrie elefantul:

Primul: - O, este aşa de flexibil, lung şi puternic!

Al doilea: - Nu, este chiar scurt şi foarte tare!

Al treilea: - Amândoi vă înşelaţi! Este plat, subţire şi ca o frunză de mare!

Al patrulea: - Este ca un copac!

Al cincilea: - E ca un zid !

Al şaselea: - Ba este ca o frânghie!

Cearta lor nu a încetat decât atunci când cineva a venit şi le-a spus: Toţi aveţi dreptate, dar numai din cele şase părţi poţi să faci un elefant”.

Ca o posibilă morală a acestei povestioare: drepturile copilului formează un întreg, sunt inseparabile şi interdependente. Drepturile sunt integrale, ele corelează şi se completează reciproc.

prof. Angela Livia ŞTEOPAN
Liceul cu Program Sportiv, Bistriţa

(selecţie din lucrarea în curs de apariţie
Şi ei au drepturi; carte pentru cei mari în beneficiul copilului)


Rolul metodelor interactive în procesul instructiv-educativ

Lumea contemporană se caracterizează printr-o evoluţie rapidă şi imprevizibilă a ştiinţei şi tehnicii, generând o gigantică mişcare de idei, de intervenţii şi descoperiri, o creştere exponenţială a informaţiei şi tehnologiilor de vârf. Acestea au drept consecinţă informatizarea societăţii, restructurarea şi reînnoirea unor demersuri epistemologice pluridisciplinare din toate sectoarele vieţii sociale (globalizarea).

Acest context al schimbărilor, precum şi ideea că adevărata învăţare este cea care permite transferul de achiziţii în contexte noi, observaţia practică, conform căreia elevii se implică mai mult în procesul de învăţare atunci când lucrează în grup şi au o sarcină sau un scop bine definit, faptul că abordările frontale sau individuale nu mai reuşesc să capteze elevul sau să-l motiveze, susţin în modalităţi argumentate necesitatea utilizării metodelor interactive.

Metodele interactive sunt acelea care determină atât implicarea profundă-intelectuală, psihomotorie, afectivă şi voliţională a subiectului învăţării în dobândirea noului, în construirea cunoaşterii, în formarea şi dezvoltarea abilităţilor, capacităţilor, competenţelor, comportamentelor, cât şi colaborarea, interacţiunea între elevi.

Folosirea metodelor interactive au o deosebită importanţă, activizarea elevilor fiind o necesitate impusă obiectiv din două considerente: pe de o parte, este cerută de obiectivele educaţionale ale sistemului de învăţământ, de societatea care are nevoie de un om activ, iar, pe de altă parte, de dinamica şi energia specifică proceselor psihice şi activităţii copilului. Dorinţa de cunoaştere a copilului se manifestă de timpuriu, fiind o caracteristică a acestei perioade de vârstă.

Metodele interactive se pot împărţi în trei categorii (Bocoş, M., Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune):

1. Metode de dezvoltare a spiritului activ: conversaţia euristică, jocul didactic, munca independentă, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, studiu de caz, jocul de rol etc;

2. Metode de dezvoltare a spiritului creativ: brainstorming/asaltul de idei, frisco, sinectica, philips 6-6 etc;

3. Metode de dezvoltare a spiritului critic: cadranele, ciorchinele, cvintetul, turul galeriei, cubul, mozaicul, predarea reciprocă, reţeaua personajelor, jurnalul dublu etc.

În calitate de dascăl deschis spre inovaţie şi modernizare, am aplicat la clasă metode interactive care şi-au dovedit pe deplin eficienţa, în urma utilizării acestora făcându-se remarcate mai multe aspecte, dintre care pot fi menţionate următoarele:

- metodele interactive oferă un context constructivist de realizare a experienţelor de învăţare, într-o manieră atractivă, care îi implică pe elevi în studiu, îi expune unei mari diversităţi de opinii, dar şi unei viziuni pluridisciplinare/transdisciplinare integratoare, comprehensive, pregătindu-i pentru rezolvarea unor situaţii problematice din viaţa cotidiană;

- cadrul constructivist influenţează întreaga triadă a mecanismelor cognitive superioare ale elevilor: gândirea (prin angajarea operaţiilor acesteia, care ajută la surprinderea esenţialului), memoria (prin învăţarea activă, bazată pe restructurări permanente în sistemul de cunoştinţe, prin raportarea noilor noţiuni la cele anterioare, asigurându-se astfel retenţia pe termen îndelungat), imaginaţia (prin încurajarea exprimării libere, prin valorizarea spontaneităţii şi originalităţii răspunsurilor). Aceste metode promovează interacţiunile şi schimburile intelectuale între elevii clasei, fiind importante pentru autodescoperirea capacităţilor şi limitelor proprii, pentru o autoevaluare obiectivă. Spre exemplu, în cadrul unei secvenţe didactice de învăţare prin metoda „Turul galeriei” cu tema „Ortograma sa/s-a”, după fiecare tur, fiecare grupă sau persoană şi-a reexaminat posterul, l-a completat, l-a corectat şi s-a autoevaluat: „astăzi am lucrat mai bine decât grupa numărul 2, dar mai slab decât grupa numărul 4”, „mă situez printre elevii buni, deoarece am dat numai răspunsuri bune” sau „ar trebui să fiu mai atent, să lucrez mai bine ca să nu mai fac greşeli”. Prin astfel de metode, elevii pot fi evaluaţi, dar şi ajutaţi să înveţe, datorită rezultatelor bune obţinute în urma menţinerii atenţiei permanente şi distributive. Ei învaţă să lucreze organizat şi productiv, toţi fiind puşi în situaţii de a rezolva sarcinile didactice, devenind responsabili pentru opiniile şi părerile pe care trebuie să şi le susţină.

- dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună, componentă importantă pentru viaţa şi activitatea lor profesională viitoare. Subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând, în acelaşi timp, mai temeinic decât în cazul lucrului individual.

- grupul dă un sentiment de încredere, de siguranţă, antrenare reciprocă a membrilor, ceea ce duce la dispariţia fricii de eşec, la apariţia curajului de asumare a riscului, reducându-se la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii.

- în condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios şi o strădanie competitivă. De asemenea, în rezolvarea sarcinilor complexe, a problemelor, obţinerea soluţiei corecte este facilitată de emiterea de ipoteze multiple şi variate.

- metodele interactive permit împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor în părţi mult mai uşor de realizat, motiv pentru care timpul de soluţionare a problemelor este, de cele mai multe ori, mai scurt în cazul lucrului în grupă, decât atunci când se încearcă găsirea rezolvărilor pe cont propriu.

- am observat în comportamentul elevilor mai multă toleranţă faţă de cel care „se expune”, fiind amplificate colaborarea şi cooperarea dintre ei, în acest fel şi elevii cu rezultate mai slabe fiind antrenaţi şi stimulaţi.

Metodele interactive sporesc eficienţa activităţii instructiv-educative datorită implicării active a elevului şi mobilizării mecanismelor gândirii, inteligenţei, imaginaţiei şi creativităţii, deoarece, aşa cum spunea pedagogul Ioan Cerghit, „activ este elevul care depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoştinţe”. „Activismul exterior” vine, deci, să servească drept suport material „activismului interior”, psihic, mental, devenind un purtător al acestuia.

înv. Lucica RÂPAN
Liceul de Muzică „Tudor Jarda”, Bistriţa


Forme şi metodologii de realizare a educaţiei interculturale

Toţi suntem diferiţi, dar, în acelaşi timp, egali. Semnul de egalitate care se poate pune în relaţiile pe care le împărtăşim cu cei din jurul nostru nu vine din spaţiul pe care-l ocupăm, şi nici de la ceea ce considerăm că ceilalţi aşteaptă de la noi. Semnul de egalitate este dat de respectul faţă de cel de lângă noi şi de posibilitatea de comunicare pe care trebuie s-o valorificăm, posibilitate care ne este oferită necondiţionat şi care trebuie valorificată cu grijă pentru a identifica oportunităţile oferite de convieţuirea cu celălalt.

Diversitatea este miro­denia care ne încântă viaţa în relaţiile pe care le stabilim cu ceilalţi. Elementul exotic atrage şi sperie în acelaşi timp, dar numai de noi depinde dacă vrem să depăşim prejudecăţile şi stereotipurile pentru a cunoaşte o lume nouă, o viziune diferită asupra vieţii şi a valorilor acesteia. A fi altfel şi a vorbi altă limbă nu fac din noi decât un rezervor inepuizabil de experienţe noi şi diferite. Împărtăşindu-le, nu se realizează decât o îmbogăţire a culturii pe care o simţim a noastră şi a unui spaţiu pe care îl simţim al nostru. Capacitatea de a primi şi de a dărui trebuie împărtăşită de la cea mai fragedă vârstă pentru a putea ajunge la realizarea scopului dorit, şi anume la conceptul de cultură universală în care fiecare să-şi regăsească specificul naţional şi să se bucure de acesta fără teama de a fi judecat sau ignorat.

Formele de realizare a educaţiei interculturale rămân cele generale, în care se face orice tip de educaţie: lecţiile obişnuite, activităţile nonformale din şcoală sau influenţele informale exercitate în afara perimetrului şcolar. Cât priveşte metodologia didactică, se vor prelua şi se vor adapta procedeele activizante cunoscute, care se vor combina în modalităţi cât mai inteligente pentru a favoriza şi a forma comportamente interculturale. Totodată, vor fi promovate o pedagogie activă şi participativă, metode active care să solicite interesul şi creativitatea elevilor, care să facă apel la toate capacităţile lor şi care să le permită să se exprime şi să colaboreze. La aceasta pot concura mai multe tipuri de activităţi (Rey, 1999, p.188): realizarea de proiecte, cercetări, anchete prin interviuri, jurnale de clasă, recitări de poezie, povestiri, interpretări de roluri, manifestări teatrale cu sau fără marionete, dezbateri de idei plecând de la studii de caz, discuţii asupra unor probleme cu impact asupra vieţii şcolii, posibilitatea de a negocia şi de a ajunge la decizii consensuale, exerciţii de reflecţie critică şi constructivă, utilizarea nu doar a documentelor pedagogice, ci şi a unor „documente autentice”, ca foile de jurnal, fotografii, diapozitive, emisiuni TV, filme video, ce vor permite acumularea unor informaţii diverse şi reale asupra obiectelor, culturilor şi limbilor pe care le studiază elevii.

De asemenea, gama de activităţi în şcoală se va lărgi prin îmbinarea diferitelor forme de organizare cu noi mijloace de învăţământ şi prin împrumutarea unor practici sau strategii specifice manifestărilor culturale de nivel comunitar sau global. Tipuri de activităţi ce se pot contura (Rey, 1999, pp. 189-193):

- utilizarea unor tehnologii ale comunicării (teleînvăţarea, televiziunea educativă) care permit accesul la educaţia continuă a unor categorii sociale şi constituie o cale de tranziţie spre o altă formă de educaţie. Un rol deosebit în sporirea sensibilităţii faţă de alteritate îl joacă mass-media. Instanţele mediatice electronice (îndeosebi televiziunea şi Internetul) presupun mai multe calităţi, printre care ubicuitatea (prezenţa peste tot) şi imediateţea (prezentarea faptelor în direct). Lumea este prezentă aici, îndepărtatul este apropiat, devin participant activ la un spectacol în care sunt integrat ca actor. Culturile se amestecă unele cu altele, trecerile de la un spaţiu cultural la altul se fac instantaneu, difuziunea modelelor culturale este pe deplin garantată. Străinul nu-mi mai este străin, evenimentele petrecute aiurea mă marchează, devin mai sensibil la alteritate. Mass-media prezintă o organizare a capitalului cultural al omenirii într-o modalitate osmotică, interculturală. Actualitatea mediatică vine cu un imens potenţial intercultural. Canalele specializate (în ştiri, documentare ştiinţifice) penetrează conştiinţele, realizând o integrare cognitivă care, dincolo de funcţiile discutabile, uniformizatoare are şi avantajul de a crea premisele unei înţelegeri, în planul savoir-ului la care se raportează fiecare.

- organizarea de întâlniri între persoane de culturi diferite, ca ocazii de stabilire a unor noi relaţii de prietenie;

- vizitele, cursurile, zilele sau săptămânile de studiu centrate pe un aspect anume (mediul înconjurător, arhitectura, artizanat, limbi);

- corespondenţa şcolară, care poate fi realizată de către toţi copiii, prin schimburi de desene, de casete audio sau video;

- antrenarea în activităţile muzicale şi corale. Cântecul constituie un mijloc de parti­cipare şi de dezvoltare a unei culturi a păcii;

- participarea la evenimentele culturale şi sărbătorile locale, la diversele activităţi care sunt propuse, vizitarea de muzee şi expoziţii;

- reacţia la evenimentele politice locale şi internaţionale. Dramele (războaie, foamete sau catastrofe ecologice) sau injustiţiile (acte rasiste, războaie etc.) care se petrec zi de zi în întreaga lume şi cu care tinerii sunt confruntaţi, mai ales prin televiziune, nu îi lasă indiferenţi.

Trebuie evaluate astfel nu atât calităţile formale ale mijloacelor pedagogice (o carte bine ilustrată) sau activităţile realizate (o întâmplare bine povestită, o călătorie de studii îndepărtată), cât calităţile raporturilor a căror dezvoltare o permit şi eficacitatea mijloacelor utilizate.

inst. Dana DUMITRU
Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba”, Bistriţa


Învăţarea bazată pe proiect

„Ai toată viaţa înaintea ta un şcolar pe care niciodată nu trebuie să îl pierzi din vedere: pe tine însuţi!”
Nicolae Iorga

Competenţe fundamentale dezvoltate în secolul XXI

Responsabilitate şi capacitate de adaptare - Exersarea responsabilităţii personale şi a flexibilităţii în contexte legate de propria persoană, loc de muncă şi comunitate; stabilirea şi atingerea unor standarde şi ţeluri ridicate pentru sine şi pentru ceilalţi; tolerarea ambiguităţii.

Competenţe de comunicare - Înţelegerea şi realizarea unei comunicări eficiente verbale, scrise şi multimedia, într-o varietate de forme şi contexte.

Creativitate şi curiozitate intelectuală - Dezvoltarea, implementarea şi comunicarea ideilor noi altor persoane; deschidere şi receptivitate la nou, perspective variate.

Gândire critică şi gândire sistemică - Exersarea gândirii în ce priveşte înţelegerea şi realizarea unor alegeri complexe; înţelegerea conexiunilor dintre sisteme.

Informaţii şi abilităţi media - Analizarea, accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea, şi crearea de informaţii în diverse forme şi medii.

Capacităţi de colaborare şi interpersonale - Demonstrarea capacităţilor de lucru în echipă şi de conducere; adaptarea la diverse roluri şi responsabilităţi; colaborarea productivă cu ceilalţi; conduită empatică; respectarea altor puncte de vedere.

Identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor - capacitatea de a depista, formula, analiza şi rezolva probleme.

Auto-formare - Monitorizarea propriilor nevoi de înţelegere şi învăţare; localizarea resurselor corespunzătoare; transferul cunoştinţelor dintr-un domeniu în altul.

Responsabilitate socială - Acţionarea în mod responsabil, ţinând cont de interesele comunităţii; demonstrarea unui comportament etic în contexte legate de propria persoană, loc de muncă şi comunitate.

Despre proiecte

Proiectele oferă situaţii autentice de viaţă reală pentru contextualizarea activităţilor de învăţare şi încorporează activităţi de gândire de nivel superior cu privire la ideile importante. A învăţa folosind proiectele presupune multă muncă atât din partea elevului, cât şi din partea profesorului care devine instructor - facilitator al procesului de învăţare, dar rezultatele merită tot acest efort depus!

Parcurgerea conţinuturilor se realizează prin sarcini de învăţare care reprezintă un complex de activităţi vizând anumite rezultate concrete care se exprimă prin cunoştinţe specifice dobândite şi deprinderi/abilităţi exersate în cadrul activităţii de învăţare. Prin succesiunile de sarcini de învăţare, prin tipurile de activităţi de învăţare şi contextele variate în care se produc acestea, se creează şi se consolidează atitudini. În acest mod, sarcinile de învăţare contribuie treptat la dezvoltarea efectivă a competenţelor-cheie propuse. Aplicarea curriculumului la clasă presupune din partea fiecărui profesor particularizarea şi, după caz, diversificarea sarcinilor de învăţare asociate fiecărui conţinut, astfel încât să fie asigurat progresul şcolar pentru fiecare şi pentru toţi elevii.

Evaluarea rezultatelor învăţării trebuie să aibă în vedere contribuţia acestor rezultate la dezvoltarea competenţelor-cheie propuse. Din acest motiv, instrumentele utilizate trebuie să permită atât evaluarea cunoştinţelor dobândite, cât şi gradul de realizare a deprinderilor/abilităţilor urmărite. Atitudinile formate prin realizarea sarcinilor de învăţare sunt apreciate calitativ de profesor şi corectate în permanenţă prin demersul didactic, rămânând, chiar dacă nu pot fi cuantificate prin note, rezultate urmărite prin toate sarcinile de învăţare.

Caracteristicile învăţării bazate pe proiect

· cursanţii iau decizii într-un cadru prestabilit;

· există problemă sau provocare fără o soluţie predeterminată;

· cursanţii îşi proiectează demersul căutând cea mai bună soluţie;

· cursanţii sunt responsabili pentru accesarea şi managementul informaţiei pe care o culeg;

· evaluarea se face continuu;

· cursanţii reflectează permanent la ceea ce fac;

· produsul final (nu neapărat unul material) este produs şi evaluat pentru calitatea sa;

· în sala de clasă, atmosfera este una care tolerează erorile şi schimbările.

Învăţarea bazată pe proiect creează o învăţare „constructivă” în care fiecare elev îşi construieşte propria cunoaştere. Dacă în „vechea şcoală” modelul dascălului era al celui care impunea sarcini în „noua şcoală” acesta devine facilitator.

Proiectul „Carieră didactică în societatea cunoaşterii adaptată la regiunea NV” – proiect finanţat de către AMPOSDRU

Axa prioritară 1: „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării bazate pe cunoaştere”.

Domeniul major de intervenţie 1.3: „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”.

Aplicant: S.C. SIVECO ROMÂNIA S.A

Partener: Casa Corpului Didactic Maramureş

Grup ţintă 900 cadre didactice din judeţele: Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj.

Obiectivul general al proiectuluiCarieră didactică în societatea cunoaşterii adaptată la regiunea NV” este formarea cadrelor didactice prin cursul „IntelTeach – Instruirea în societatea cunoaşterii”, în vederea dezvoltării unei formări profesionale continue de calitate şi îmbunătăţirea calificării capitalului uman din educaţie. Cursului derulat prin acest program vizează integrarea tehnologiei în activităţile didactice pentru a facilita învăţarea prin metode active, precum metoda proiectului. În cadrul orelor de curs, cadrele didactice realizează portofolii pentru unităţi de învăţare în vederea dezvoltării capacităţilor de gândire şi învăţare ale elevilor. Derularea proiectului „Carieră didactică în societatea cunoaşterii adaptată la regiunea NV” este o completare necesară a programului de formare continuă „IntelTeach – Instruirea în societatea cunoaşterii” derulat în prezent.

Scopul proiectului de formare continuă „Carieră didactică în societatea cunoaşterii adaptată la regiunea NV” vizează dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de formare iniţială şi continuă a personalului didactic. Proiectul se centrează pe ideea de a ajuta deopotrivă profesorii experimentaţi şi studenţii – viitori profesori – să integreze noua tehnologie în procesul de educaţie, pentru a dezvolta competenţele de gândire şi învăţare ale elevilor. Profesorii participanţi vor dobândi la absolvirea programului de formare continuă noi informaţii şi resurse pentru a promova folosirea eficientă a tehnologiei la clasă.

Obiectivele specifice ale acestui program de formare continuă:

· formarea şi certificarea a 900 de cadre didactice în vederea implementării cursului „Intel Teach – Instruirea în societatea cunoaşterii”;

· tipărirea suportului de curs pentru profesorii participanţi la formare;

· asigurarea calităţii programului de formare a profesorilor;

· dezvoltarea oportunităţilor de carieră pentru dascălii din grupul ţintă.

Impactul realizării acestor obiective va fi vizibil prin:

· îmbunătăţirea calificării cadrelor didactice, formatorilor şi a altor categorii de personal din educaţie şi formare profesională, inclusiv dezvoltarea de oportunităţi de carieră;

· corelarea educaţiei şi a învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă şi flexibilă;

· folosirea tehnologiei pentru a dezvolta competenţe necesare elevilor în secolul XXI;

· identificarea căilor prin care elevii şi profesorii pot utiliza tehnologia pentru a stimula procesul de învăţare prin cercetare, comunicare şi dezvoltarea capacităţilor de colaborare şi interpersonale;

· încurajarea utilizării strategiei de instruire diferenţiată;

· identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor;

· dezvoltarea gândirii critice şi a gândirii sistemice pentru rezolvarea de probleme;

· asumarea responsabilităţii sociale.

Temele abordate în cadrul acestui proiect:

Modulul 1: Predarea prin proiecte

Modulul 2: Planificarea unităţii de învăţare

Modulul 3: Realizarea conexiunilor

Modulul 4: Crearea unui exemplu din perspectiva elevului

Modulul 5: Evaluarea proiectelor elevilor

Modulul 6: Planificarea pentru succes în învăţare

Modulul 7: Facilitarea cu ajutorul tehnologiei

Modulul 8: Prezentarea portofoliilor de învăţare

Prin participarea la acest curs, cadrele didactice sunt ajutate să îşi lărgească graniţele creativităţii în procesul de predare-învăţare-evaluare, să utilizeze tehnologia informaţiei pentru a stimula imaginaţia elevilor şi pentru a le facilita transferul achiziţiilor învăţării în viaţa de fiecare zi, să devină mai mult decât instructori - ei vor facilita astfel procesul de învăţare, vor implementa, evalua şi proiecta lecţiile pe care le vor susţine, realizând designul instruirii. De asemenea, pe măsura parcurgerii modulelor acestui curs, ei pot colabora cu ceilalţi profesori pentru a-şi dezvolta un portofoliu pentru o unitate de învăţare care să poată fi utilizat la clasă pentru a ridica nivelul de performanţă al elevilor şi a le dezvolta competenţe pentru secolul XXI.

Utilizarea internetului poate reprezenta un instrument util pentru documentare, colaborare şi comunicare cu alte persoane. Blog-urile, wiki-urile şi documentele de colaborare online permit elevilor să colaboreze la proiecte prin schimb de idei şi prin oferirea de răspunsuri cu privire la activitatea celorlalte persoane aflate online.

Proiectele se axează pe scenarii care oferă numeroase oportunităţi de învăţare. Acestea implică elevii în activităţi investigative pentru rezolvarea problemelor şi a altor sarcini semnificative. Ele realizează legătura cu realitatea din afara şcolii şi abordează probleme reale.

În general vorbind, elevii angajaţi într-un proiect...

· ...au la dispoziţie câteva căi prin care să îşi decidă modul în care vor lucra;

· ...îşi planifică propriul proiect;

· ...participă la definirea criteriilor şi a modalităţilor de evaluare a proiectului;

· ...rezolvă problemele pe care le întâmpină în timp ce lucrează la propriul proiect;

· ...fac selecţia prezentării propriului proiect.

Iar profesorii...

· ...discută despre modul în care întrebările-cheie ale curriculumului ghidează unitatea de învăţare şi includ întrebarea esenţială, întrebările unităţii şi întrebări de conţinut; care este diferenţa dintre întrebările esenţiale şi întrebările unităţii de învăţare; primesc sfaturi pentru crearea întrebărilor cheie ale curriculumului.

· ...pot să folosească resurse tehnologice pentru formarea lor continuă.

· ...îşi pot dezvolta competenţele de integrare a tehnologiei, localizând oportunităţi suplimentare de dezvoltare profesională.

· ...învaţă să planifice modul în care vor fi gestionate resursele tehnologice în instruire şi cum să elaboreze documente pentru a susţine elevii în utilizarea tehnologiei.

· ...utilizează evaluarea pe tot parcursul procesului didactic, învaţă mai mult despre nevoile elevilor lor şi pot adapta procesul de instruire pentru a îmbunătăţi achiziţiile învăţării.

prof. Iuliana MOLDOVAN
CCD Bistriţa-Năsăud


Varianta completă se găseşte pe site-ul web al CCD, în secţiunea PROGRAME

Cap. I. PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ


I.1. PROGRAME DE FORMARE CONFORM CERINŢELOR M.E.C.I. ŞI ISJ BISTRIŢA - NĂSĂUD


I.1.1. Implementarea programei şcolare „Consiliere şi orientare”

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: învăţători, institutori, profesorii diriginţi, cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): formatori judeţeni

I.1.2. Managementul activităţilor educative şi extraşcolare

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Consilieri educativi, profesori, învăţători/institutori

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): formatori judeţeni

I.1.3. Perspective. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale

Tipul de program: Modul lung

Public-ţintă vizat: Cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi consilieri/psihologi şcolari

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

Formatori (nivel de pregătire): Cadre didactice ale Catedrei de Psihologie din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, UBB, Cluj Napoca, în colaborare cu formatori naţionali

I.1.4. Utilizarea Sistemului de Operare Linux

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori din judeţul Bistriţa Năsăud

Durata (nr. total de ore de formare): 40 ore

Formatori (nivel de pregătire): Candale Silviu, formator atestat

I.1.5. Democraţie participativă - Proiectul „Cetăţeanul”

Tipul de program: Modul lung

Program acreditat pe locaţia Bistriţa - 25 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 66/28.05.2008

Public-ţintă vizat: Cadre didactice care predau cultura civică în învăţământul gimnazial

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

Formatori (nivel de pregătire): Ileana Iepure, formator atestat

I.1.6. Managementul inspecţiei şcolare

Tipul de program: Tematic

Public-ţintă vizat: Inspectori, directori, profesori metodişti, şefi de comisii metodice din învăţământul preuniversitar

Durata (nr. total de ore de formare): 20 ore

Formatori (nivel de pregătire): inspectori şcolari, metodişti ai ISJ

I.1.7. Dezvoltare a competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice

Tipul de program: Modul mediu

Programe de perfecţionare datorate reformei, conf. Art. 33, alin. (2) litera a din Legea 128/1997, acreditat CNFP prin decizia nr. 46/12.04.2008

Public-ţintă vizat: Cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 60 ore

Formatori (nivel de pregătire): formatori atestaţi

I.1.8. Tehnici de lucru cu adulţii

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Inspectori de specialitate, directori, învăţători, profesori

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): Elena Andron, Nicoleta Pasztor, Călin Sbârciu, David Szekely, formatori atestaţi

I.1.9. Şcoala incluzivă

Tipul de program: Modul lung

Program acreditat de CCD Bistriţa-Năsăud, 25 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 183/26.11.2008

Public-ţintă vizat: Directori, învăţători/institutori, educatoare, profesori, cadre de sprijin

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

Formatori (nivel de pregătire): Elena Neţan, Elena Andron, Emiliana Chira, Nicoleta Pasztor, Călin Sbârciu, David Szekely, Ioan Ioja, Daniel Pavelea, formatori atestaţi

I.1.10. Iniţiere IT şi utilizare AeL

Tipul de program: Modul lung

Program acreditat CCD Bistriţa-Năsăud, 25 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 218/19.12.2007

Public-ţintă vizat: Cadre didactice

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

Formatori (nivel de pregătire): Adrian Năstase, formator acreditat

I.1.11. Educaţie pentru informaţie I

Tipul de program: Modul mediu

Program acreditat pe locaţia Bistriţa - 13 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 93/07.07.2008

Public-ţintă vizat: Personalul de conducere, îndrumare şi control, profesorii documentarişti (responsabilii CDI) din unităţile şcolare.

Durata (nr. total de ore de formare): 48 ore

Formatori (nivel de pregătire): formatori naţionali atestaţi

I.1.12. Educaţie pentru informaţie II

Tipul de program: Modul mediu

Program acreditat pe locaţia Bistriţa - 13 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 94/07.07.2008

Public-ţintă vizat: Profesori documentarişti (responsabili CDI) din unităţile şcolare.

Durata (nr. total de ore de formare): 48 ore

Formatori (nivel de pregătire): formatori naţionali atestaţi

I.2. PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ PROPUSE ÎN URMA IDENTIFICĂRII NEVOILOR DE FORMARE DIN JUDEŢ


I.2.1. Completarea cererii de finanţare. Management de proiect.

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 25 ore

Formatori (nivel de pregătire): Buboly Monica, Danea Daniela, formatori atestaţi

I.2.2. Metode interactive de grup

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Educatoare

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

Formatori (nivel de pregătire): Emiliana Chira, formator atestat

I.2.3. Metoda proiectelor la vârste timpurii

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Educatoare

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

Formatori (nivel de pregătire): formator atestat

I.2.4. Educaţia incluzivă în grădiniţă

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

Formatori (nivel de pregătire): formator atestat

I.2.5. Tehnici moderne de predare – învăţare evaluare utilizate în contextul clasei

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar

Durata (nr. total de ore de formare): 30 ore

Formatori (nivel de pregătire): Orban Ioan, formator atestat

I.2.6. Didactica disciplinei

a) Calitate în învăţământul preşcolar şi primar

Tipul de program: Tematic

Public-ţintă vizat: Educatoare, învăţători, debutanţi, învăţământ simultan, cadre didactice identificate cu nevoi de formare

Durata (nr. total de ore de formare): 20 ore

Formatori (nivel de pregătire): inspectori şcolari de specialitate, profesori metodişti ai ISJ

b) Tehnici cooperative de predare în învăţământul cu predare în limba maghiară

Tipul de program: Tematic

Public-ţintă vizat: Educatoarele şi învăţătorii/institutorii de la secţia maghiară

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): Vârtic Mayla Iuliana, Borsos Laszlo, metodişti ISJ Bistriţa-Năsăud

c) Strategii interactive de instruire şi evaluare – istorie, geografie, socio-umane

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, necalificaţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): inspectori şcolari de specialitate, profesori metodişti ai ISJ

d) Didactici moderne – matematică, chimie, fizică, biologie

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, necalificaţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): inspectori şcolari de specialitate, profesori metodişti ai ISJ

e) Didactica disciplinelor tehnologice

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): Mihai Violeta, Muţ Mariana, Nagy Mariana formatori atestaţi

f) Abilitare curriculară - limba şi literatura română, limbi moderne

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): Halaszi Monica, formator abilitat

g) Didactica disciplinei – educaţie fizică şi sport

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, necalificaţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): inspectori şcolari de specialitate, profesori metodişti ai ISJ

h) Abilitare curriculară – muzică, arte plastice

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Profesori debutanţi, necalificaţi, cadre didactice identificate cu nevoi de formare, nominalizaţi de ISJ

Durata (nr. total de ore de formare): 20 ore

Formatori (nivel de pregătire): inspectori şcolari de specialitate, profesori metodişti ai ISJ

I.2.7. Educaţia pentru drepturile omului şi ale copilului

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 40 ore

Formatori (nivel de pregătire): Şteopan Angela Livia, formator atestat

I.2.8. Educaţie economică eficientă

Tipul de program: Program acreditat pe locaţia Bistriţa - 25 credite profesionale transferabile, conform deciziei CNFP nr. 5/17.01.2007

Public-ţintă vizat: Învăţători/institutori, profesori discipline socio-umane, istorie, geografie şi educaţie antreprenorială

Durata (nr. total de ore de formare): 89 ore

Formatori (nivel de pregătire): Lăcătuş Maria, formator atestat

I.2.9. Programe de formare continuă certificate de Centrul Educaţia 2000+

Tipul de program: Modul lung

Public-ţintă vizat: Cadre didactice interesate

Durata (nr. total de ore de formare): 100 ore

Formatori (nivel de pregătire): formatori abilitaţi de Centrul Educaţia 2000+

I.2.10. Perfecţionarea personalului didactic auxiliar şi a personalului nedidactic

a) Secretari - contabili

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Secretari/contabili din unităţi de învăţământ

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): Personal ISJ B-N, specialişti în domeniu

b) Model ideal de bibliotecă – interfaţă pentru utilizatori

Tipul de program: Modul scurt

Public-ţintă vizat: Cadre didactice

Durata (nr. total de ore de formare): 24 ore

Formatori (nivel de pregătire): Formatori atestaţi

I.3. ACTIVITĂŢI DE FORMARE PRECONIZATE A SE DERULA ÎN CADRUL UNOR PROIECTE FINANŢATE POS DRU

Activităţi derulate păstrând indicatorii şi perioadele stabilite de metodologia de implementare a fiecărui proiect, făcute publice odată cu lansarea proiectului.

Cap. II. ACTIVITĂŢI METODICO-ŞTIINŢIFICE ŞI CULTURALE


II.1. SESIUNI DE REFERATE ŞI COMUNICĂRI


II.1.1. Profesionalizarea carierei didactice din perspectiva educaţiei permanente

Responsabil activitate: prof. metodist Iuliana Moldovan

Grup ţintă: Cadre didactice

Data şi loc de desfăşurare: 29 octombrie 2009, Bistriţa

II.1.2. Drepturile copilului sunt lege!

Responsabil activitate: prof. metodist Iuliana Moldovan

Grup ţintă: Cadre didactice

Data şi loc de desfăşurare: 26 noiembrie 2009, Bistriţa

II.1.3. Strategii didactice interactive

Responsabil activitate: prof. metodist Iuliana Moldovan

Grup ţintă: Cadre didactice

Data şi loc de desfăşurare: 21 ianuarie 2010, Bistriţa

II.1.4. Creativitate şi inovaţie în învăţământ

Responsabil activitate: prof. metodist Iuliana Moldovan

Grup ţintă: Cadre didactice

Data şi loc de desfăşurare: 11 martie 2010, Bistriţa

II.1.5. Comunicări ştiinţifice ale profesorilor şi elevilor de biologie

Responsabil activitate: prof. metodist Iuliana Moldovan

Grup ţintă: Cadre didactice

Data şi loc de desfăşurare: 10 aprilie 2010, Bistriţa

II.1.6. Scriitorii bistriţeni şi cărţile lor în bibliotecile şcolare din judeţ

Responsabil activitate: Margareta Pop

Grup ţintă: Bibliotecari şcolari, documentarişti

Data şi loc de desfăşurare: 11 mai 2010

II.2. DEZBATERI


II.2.1. Holocaustul – tragedie a istoriei

Responsabil de activitate: prof. metodist Iuliana Moldovan

Data: 9 octombrie 2009

Loc de desfăşurare: Sinagoga Bistriţa.

II.2.2. Vernisaj şi finisaj în arta plastică

Responsabil activitate: prof. metodist Iuliana Moldovan

Grup ţintă: Cadre didactice

Data: an şcolar 2009-2010

Loc de desfăşurare: CCD şi unităţi şcolare

II.2.3. Proiectul – metodă de evaluare interdisciplinară

Responsabil activitate: prof. metodist Iuliana Moldovan

Grup ţintă: Cadre didactice

Data: ianuarie 2009

Loc de desfăşurare: CCD Bistriţa-Năsăud

II.2.4. Integrarea cercetării documentare în practicile pedagogice – 10 ani de proiect CDI

Responsabil activitate: Sorina Pop

Grup ţintă: directori şi responsabili CDI, formatori

Data: februarie 2010

Loc de desfăşurare: CCD Bistriţa-Năsăud

II.2.5. Noile metodologii de organizare şi desfăşurare a examenelor de certificare competenţe Profesionale, nivele 2 şi 3

Responsabil activitate: prof. metodist Iuliana Moldovan

Grup ţintă: cadrele didactice propuse în comisiile de CCP şi monitorii de calitate

Data: 28 aprilie 2010

Loc de desfăşurare: CCD Bistriţa-Năsăud

II.2.6. Săptămâna francofoniei

Responsabil activitate: documentarist, redactor

Grup ţintă: Cadre didactice

Data: martie 2010

Loc de desfăşurare: CCD şi unităţi şcolare

II.2.7. Biblioteca – un paradis

Responsabil activitate: bibliotecar Margareta Pop

Grup ţintă: Bibliotecari şcolari

Data: 23 aprilie 2010

Loc de desfăşurare: CCD