miercuri, 19 februarie 2014

Februarie 2014

Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nici gând. (Mihai Eminescu)

Gândirea critică – metode eficiente în predarea-învăţarea fizicii

Formarea la elevi a competenţelor necesare pe piaţa muncii, presupune crearea în şcoală a unui mediu de învăţare eficient şi creativ.
În vederea îmbunătăţirii învăţării fizicii de către elevi, profesorii de fizică trebuie să-şi dezvolte competenţe de proiectare, organizare, implementare şi evaluare a activităţilor didactice din perspectiva gândirii critice, prin:
- Familiarizarea profesorilor de fizică cu abordarea constructivistă asupra predării-învăţării, înţeleasă ca activitate coordonată de profesor, centrată pe nevoile de învăţare diferite ale elevilor.
- Proiectarea unor demersuri de predare-învăţare-evaluare din perspectiva teoriei constructiviste.
- Abilitarea profesorilor de fizică din învăţământul preuniversitar pentru utilizarea metodelor, tehnicilor şi procedeelor care dezvoltă la elevi gândirea critică, învăţarea prin cooperare, învăţarea prin investigaţie, implicarea activă în explorarea domeniului ştiinţelor/fizicii.
- Realizarea schimbului de experienţă şi formarea continuă utilizând tehnologia informatică şi comunicaţională.
Gândirea critică este un proces complex de integrare creativă a ideilor şi resurselor, de reconceptualizare şi reîncadrare a conceptelor şi informaţiilor. Este un proces activ şi interactiv, este o gândire sofisticată.
Gândirea critică este rezultatul unor lecţii bine concepute, ce oferă o bază conceptuală pentru predare, care poate fi realizată în cadrul lecţiilor la diferite nivele de clasă.
Pentru a manevra informaţiile bine, elevii trebuie să ştie a aplica un set de deprinderi de gândire care să le dea posibilitatea să sorteze informaţia cu eficienţă, transformând-o în sensuri care la rândul lor pot fi convertite în comportamente practice. Cu alte cuvinte, ei vor trebui să gândească şi să înveţe în mod critic.
Lucrul cu elevii, în clasă, trebuie astfel realizat încât să genereze un climat de încredere care să-i determine să se implice în discutarea/dezvoltarea unor idei interesante, în rezolvarea cu succes şi eficienţă a problemelor. Pe măsura obişnuirii elevilor cu investigaţia temeinică, aceştia vor dobândi deprinderi valoroase de gândire critică şi de învăţare eficientă, autentică (Dumitru, I. A., 2000).
Formarea capacităţii/abilităţii de a gândi creativ şi critic, presupune realizarea de către elevi a progresului în mai multe etape, prin trecerea:
a) de la reacţii personale la idei susţinute public, cu argumente convingătoare;
b) de la respectul faţă de ideile altuia la dobândirea încrederii în sine, în propriile idei bazate pe argumente;
c) de la concret – intuitiv, la abstract – logic;
d) de la o singură perspectivă la mai multe perspective în abordarea unei probleme (www. scritube.com).
Cadrul de gândire şi învăţare este un procedeu prin care profesorii îi îndrumă pe elevi spre înţelegere. El este construit pornind de la următoarea premisă: ceea ce ştim este determinantul principal pentru ceea ce putem învăţa:
1. Evocarea (discuţia premergătoare)
2. Realizarea sensului
3. Reflecţia (discuţia ulterioară)
Planificarea unei lecţii care să utilizeze cadrul ERR necesită timp şi experienţă. Prin exerciţiu, însă, planificarea devine mai uşoară şi mai naturală. O lecţie construită în jurul cadrului ERR cere ca obiectivele să fie bine gândite. Este esenţial ca profesorul să ştie de ce foloseşte un anumit text sau de ce predă o anumită temă. Adesea acest lucru e mai greu de determinat decât pare şi poate da naştere unor discuţii interesante (Steele, J. L., Kurtis, S. M., Temple, C., 1998).

Aplicaţii practice la clasă:
Modelul de predare-învăţare a unei unităţii de învăţare in fizica – Investigaţia ştiinţifică
Competenţe vizate de modelul de învăţare
Secvenţa I. Evocare–Anticipare
1. Formularea întrebării de investigat şi avansarea unor ipoteze (răspunsuri) alternative; proiectarea investigaţiei;
Secvenţa II. Explorare–Experimentare
2. Colectarea probelor necesare testării explicaţiilor posibile, analizarea şi interpretarea informaţiilor, formularea unor concluzii preliminare (parţiale);
Secvenţa III. Reflecţie–Explicare
3. Sinteza datelor şi propunerea unei explicaţii (generalizări);
Secvenţa IV. Aplicare–Transfer
4. Includerea altor informaţii, situaţii, cazuri particulare, extinderea sferei noilor cunoştinţe; comunicarea rezultatelor;
5. Impactul (importanţa, interesul) şi valorificarea noilor cunoştinţe (concepte, proceduri, procese şi strategii cognitive; valori şi limite).

Investigaţia deplasează accentul de la descoperirea unor rezultate ale cunoaşterii ştiinţifice la achiziţia de strategii de elaborare, procesare şi interpretare a cunoştinţelor de către elevi, prin efort propriu. Utilizarea ciclurilor învăţării prin descoperire ghidată şi al învăţării prin explorare-experimentare orientează, suplimentar, elevii în procesul investigaţiei. Investigaţiile realizate solicită elevilor colectarea datelor, confruntarea cu propriile cunoştinţe naive, formularea de predicţii şi ipoteze alternative referitoare la desfăşurarea unor fenomene, proiectarea observaţiilor şi experimentelor, elaborarea de modele sau utilizarea modelelor, rezolvarea de probleme, interpretarea datelor, formularea explicaţiilor şi a concluziilor etc. De asemenea, elevii învaţă că trebuie să se îndoiască de explicaţiile pe care le avansează şi ca trebuie să caute dovezi care să le permită să-şi argumenteze punctele de vedere.

Model de proiect lecţie

PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a IX-a
Lecția: Legea conservării energiei mecanice – aplicaţii practice
Tip de lecție: lecţie de consolidare a cunoştinţelor teoretice, de formare a deprinderilor practice şi intelectuale
Motivaţia
- În urma acestei lecţii elevii vor înțelege să aplice legea conservării energiei mecanice pe exemple particulare de sisteme fizice izolate;
- Vor ştii să aplice practic, algoritmul de rezolvare a problemelor ce implică energia mecanică
- Vor putea analiza comparativ mişcarea oscilatorie a pendulelor: gravitaţional şi Mach
Obiective:
1. să analizeze mișcarea pendulului şi să explice ce se întâmplă cu energia potenţială şi cea cinetică
2. să măsoare înălţimea poziției de echilibru şi înălţimea maximă a pendulului
3. să calculeze energia potenţială gravitaţională în poziţiile de echilibru şi poziţia maximă pentru pendul
4. să calculeze viteza maximă atinsă de pendul
5. să observe ce se întâmplă cu mişcarea pendulului şi să dea soluţii de întreținere a mişcării acestuia
6. să aplice cunoştinţele însuşite în rezolvări de probleme teoretice
Condiţii prealabile:
- Să cunoască conceptele de energie mecanică, energie potenţială gravitaţională, energie cinetică, lucru mecanic
- Să poată efectua calcule matematice şi să facă măsurători practice
Evaluare:
- Orală, prin conversaţie, observarea în timpul activităţilor, eseu 5 min., fişă de autoevaluare
Resurse şi managementul timpului:
- Fişe de lucru, pendul gravitaţional (corpuri de diferite materiale suspendate de fire pe suporturi metalice), jucării yo-yo.
- Timp de lucru: 50 min
Forme de activitate şi metode didactice:
- frontal, în grup, individual
- schema neliniară – ciorchine, investigaţia în grup, experiment, „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”
I. EVOCARE
- Se anunţă titlul lecţiei
- Profesorul solicită evocarea paşilor, etapelor în rezolvarea problemelor simple ce implică energia mecanică, etape realizate în lecţia precedentă (ciochine – Ştiu)
- Se alcătuiesc grupe cu elevi (grupe pare şi impare) care primesc sarcini de lucru – studiul pendulului gravitaţional şi a pendulului Mach – se cere elevilor să-şi exprime ce ştiu despre pendul şi ce vreau să afle despre el
- Profesorul distribuie grupelor fişe de lucru în investigarea experimentală a studiului pendulului ce implică legea conservării energiei mecanice
II. REALIZAREA SENSULUI
- După primirea materialelor, aceştia parcurg paşii cunoscuţi de rezolvare practică a problemei ce implică un pendul şi legea conservării energiei mecanice (investigaţie în grup)
III. REFLECŢIE
- Fiecare grup pe baza fişelor de lucru realizează experimentul şi completează fişa (investigaţie în grup)
- Identifică forţele aplicate pendulului, sistemul de referinţă, nivelul zero pentru energia potenţială, poziţia de echilibru şi cea maximă a pendulului, starea iniţială şi finală de evoluţie
- Calculează înălţimile în cele două poziţii, energiile potenţiale gravitaţionale, lucrul mecanic efectuat de greutate, viteza maximă atinsă de pendul
- Analizează ce se întâmplă cu mişcarea pendulului şi cum se poate întreţine mişcarea acestuia
- La încheierea lecţiei se discută cu elevii ce s-a învăţat despre tema studiată
- Alcătuiesc 5 întrebări cu răspunsuri din tema studiată (pe bilete)
- La sfârşitul orei elevii au de realizat un eseu de 5 min. prin care scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţie şi formuleze o întrebare pe care o au în legătură cu acesta.
- Elevii primesc o fişa de autoevaluare de grup pe care o rezolva in 3-5 min.
- Profesorul dă tema de casă elevilor, nu înainte de a o discuta

Model de fişa de lucru
Fişa de lucru
Clasa: a IX-a
Grupa:
Numele şi prenumele elevilor care fac parte din grupă:
Subiectul: Aplicaţii practice – cazuri particulare – legea conservării energiei mecanice
Obiectivul urmărit: Studiul pendulului gravitaţional
Analizaţi ce se întâmplă cu energia potenţială şi energia cinetică în oscilaţia (pe jumătate) pendulului gravitaţional.
Materiale: corpuri de diferite materiale suspendate de fire de aţă, sfoară, dinamometru – pendule gravitaţionale construite de elevi
Modul de lucru:
 Reprezentaţi mişcarea corpului:
- Identificaţi forţele care acționează asupra corpului (forţe conservative)
- Determinaţi reperul, nivelul 0 faţă de energia potențială
- Stabiliţi starea iniţială şi finală de evoluţie a corpului
 Măsuraţi înălţimea poziţiei de echilibru şi înălţimea maximă pentru pendul;
 Calculaţi energia potenţială gravitaţională pentru cele două poziţii;
 Calculaţi variaţia de energie potenţială şi lucrul mecanic efectuat de greutate;
 Determinaţi energia mecanică pentru fiecare stare
 Aplicaţi legea conservării energiei mecanice
 Calculaţi viteza maximă atinsă de pendul
 Emiteţi concluzii cu privire la:
- Ce se întâmplă cu mişcarea pendulului după un timp. Argumentaţi încetarea acesteia utilizând cunoştinţele despre energia mecanică
- Daţi o soluţie pentru menţinerea mişcării pendulului
 Alcătuiţi 5 întrebări cu răspunsurile corespunzătoare (pe foile albe primite) din tema studiată pentru a le adresa celorlalte echipe în lecţia următoare
 Cu datele măsurate şi calculate completaţi un tabel cu următoarele rubrici:
- Înălţimea poz. echilibru pendul – h0(m)
- Înălţimea poz. maximă pendul – h (m)
- Energia potenţială gravit. în poz. echilibru – Ep0(J)
- Energia potențială gravit. în poz. max. – Ep (J)
- Variaţia de energie potenţială gravit. – Δ Ep(J)
- Lucrul mecanic efect. de greutate – L(J)
- Viteza maximă – v(m/s)

Model de fişă de autoevaluare
Fişa de autoevaluare
Clasa: a IX-a
Numele şi prenumele elevului:
Subiectul: Legea conservării energiei mecanice
Foloseşte următoarea diagramă să răspunzi la întrebările 1-3. Neglijează efectul frecării şi rezistenţei aerului.
1. Între punctele A şi D energia mecanică totală (ca suma de energie cinetică şi potenţială gravitaţională):
a. numai descreşte?
b. descreşte şi apoi creşte?
c. creşte şi apoi descreşte?
d. rămâne constantă?
2. Obiectul are energia potenţială minimă în punctul:
a. A; b. B; c. C; d. D; e. E
3. Energia cinetică în punctul C este mai mică:
a. numai decât în A?
b. A, D, și E?
c. numai decât în B?
d. numai decât în D si E?

Utilizarea metodelor de gândire critică în procesul de învăţare, facilitează tranziţia de la modelul tradiţional al instruirii în clasă, la o mai mare personalizare a conţinutului şi un control mai riguros al elevului asupra propriei sale instruiri; promovează un proces de învăţare centrat pe elev şi poate crea medii de învăţare mai atractive.
Predarea şi învăţarea cu ajutorul metodelor de gândire critică, are efecte pozitive asupra activităţii elevilor, atât pe plan informativ (ce va şti elevul) cât şi formativ (ce va putea face elevul), deschide noi perspective în domeniul educaţiei. Problematizarea, munca de cercetare, de căutare a noilor date, activitatea în echipă îl ajută pe elev să-şi conştientizeze propriul progres, să-şi descopere şi să folosească optim potenţialul, punctele tari, să-şi descopere şi să amelioreze punctele slabe.
Metodele ce promovează gândirea critică, aspectul formativ şi informativ al acestora, urmăresc :
- Dezvoltarea la elevi unui anumit grad de îndemânare în folosirea cunoştinţelor lor, de încredere în propria lor valoare.
- Formarea unor personalităţi complexe cu o dispoziţie spre iniţiativă şi creativitate, de formarea capacităţilor de asimilare a cunoştinţelor
Pe parcursul lecţiilor elevii reușesc să înţeleagă mai bine fizica, să-şi formeze un limbaj ştiinţific, a unei atitudini ştiinţifice (curiozitate, raţiune, strategie, dăruire); elevii înţeleg că pentru a fi eficient procesul de învăţare trebuie să prelucreze orice informaţie în mod critic, abţinându-se de a face afirmaţii categorice/definitive.

Bibliografie:
Crăciun, O., Metode active şi interactive, în: www.didactic.ro
Dumitru, A. I., 2000, Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara
Ionescu, M., Chiş, V., 1992, Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Ionescu, M., Radu, I., 1995, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Jeannic L. Steele, Kurtis S. Meredith, Charles Temple, 1998, Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, Casa de Editură şi Tipografia Gloria, Bucureşti
Pintea, O., Gândirea critică şi învăţarea, în: staticlb.didactic.ro
www.scritube.com, Aspecte ale dezvoltării gândirii critice la copii din ciclul primar

prof. Violeta CRISTUREAN,
Liceul cu Program Sportiv, Bistriţa

FOTOEVENIMENT

Festivalul-concurs de teatru „La hanul lui Mânjoală”, ediţia a doua, 31 ianuarie 2014. Aspecte din sala Căminului cultural din Mărişelu.

O zi însemnată pentru marele Caragiale

Viaţa este o scenă în care fiecare dintre noi are un rol principal prestabilit de către regizorul suprem. Fiecare suflet reprezintă un personaj al propriei poveşti, în sânul căreia se naşte, trăieşte şi într-un final fericit al acesteia, se retrage. Indiferent de rolul pe care îl jucăm în această viaţă, trebuie să impunem seriozitate, pasiune, desăvârşire, şi asta datorită faptului că importanţa, necesitatea acţiunilor pe care le săvârşim sunt exponenţiale, ajutând la îndrumarea acestei lumi spre prosperitate. De aceea nu contează cu ce sarcină ne-a înzestrat Dumnezeu în această lume, ci contează cel mai mult felul în care prin strădania noastră încercăm să o îndeplinim.
Inspiraţi fiind, de activităţile cotidiene, au existat şi încă există, actori ale acestei scene lumeşti, care îmbogăţiţi cu o aleasă partitură de trăsături pozitive, au instaurat procesul de dramatizare a activităţilor lumeşti propriu-zise – TEATRUL.
Când vine vorba de teatru, patria noastră se identifică printr-o sumedenie de personalităţi, însă cea mai reprezentativă se reflectă în numele Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg român. Pricinuiţi de acest fapt, Şcoala Gimnazială Mărişelu conturează într-un crâmpei de timp valori morale, exteriorizate prin serbarea dramaturgului român care a ridicat teatrul la rang de reală artă – Ion Luca Caragiale – valorificând această idee prin intermediul unei manifestări extra-şcolare – „La hanul lui Mânjoală”.
În data de 31 ianuarie 2014, la Căminul cultural din Mărişelu, s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a Festivalului - concurs de teatru „La hanul lui Mânjoală”, la care au participat şcolile de pe raza văii Şieului – Şcoala Gimnazială „Paul Tanco” Monor, Şcoala Primară „Emil Păcurariu” Gledin, Şcoala Gimnazială Şieuţ, Şcoala Gimnazială Şieu, Şcoala Gimnazială Ardan, Şcoala Gimnazială Sîntioana şi bineînţeles Şcoala Gimnazială Mărişelu. Într-o scurtă descriere a conţinutului proiectului, relatăm următoarele:
Proiectul a avut la bază trei secţiuni: Dezbatere literară, Creaţie literară şi plastică precum şi Creaţie teatrală. În cadrul primei secţiuni, elevii şi cadrele didactice participante, au conferenţiat prin intermediul unui material power-point, pregătit de fiecare dintre reprezentanţii şcolilor, având ca şi subiect, viaţa şi opera principalilor dramaturgi români. A doua secţiune, cea de creaţie literară şi plastică, a pus în valoare talentul artistic al elevilor participanţi, astfel că aceştia au avut de realizat compuneri cu titlul „O zi împreună cu Goe”, respectiv lucrări plastice cu tema „Teatrul românesc”. Cea mai importantă secţiune, cea de creaţie teatrală a scos în evidenţă calităţile actoriceşti ale elevilor, precum şi abilităţile dascălilor de a pune în scenă schiţe, povestiri sau piese de teatru ale dramaturgilor români. Trupa de teatru de la Şcoala Gimnazială Monor a prezentat povestirea „Vizită” de I. L. Caragiale. Trupa de teatru aparţinând Şcolii Gimnaziale Şieuţ a prezentat schiţa
„Hagi Tudose” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, trupa aparţinătoare Şcolii Gimnaziale Şieu a prezentat într-o manieră autentică, reliefând valorile locale, o piesă de teatru a locului, intitulată „Un testament curios” de Ioan Baciu, un preot al satului Şoimuş, în secolul al XIX-lea, trăind între anii 1853-1937. În decurs de 10 ani a scris peste 220 de piese de teatru şi prospecte pentru teatru. Trupa de teatru de la Şcoala Gimnazială Ardan a prezentat „Chiriţa în Iaşi” de V. Alecsandri, trupa Şcolii Gimnaziale Sîntioana a prezentat „Bubico” de I.L. Caragiale, iar trupa de teatru de la Şcoala Gimnazială Mărişelu a pus în scenă povestirea „Cănuţă om sucit” de Ion Luca Caragiale. Pentru o evaluare cât mai obiectivă şi de asemenea cât mai eficientă, a
reprezentaţiilor teatrale, a existat un juriu de calitate care a ştiut să gestioneze ierarhia dificil de conceput, format din 6 membrii: prof. Irina Matei – Colegiul Naţional „A. Mureşanu” care a deţinut statutul de preşedinte al juriului, bibliotecar Margareta Pop – Casa Corpului Didactic, bibliotecar Nicoleta Butuza – Colegiul Naţional „A. Mureşanu”, înv. Camelia Feier – Şcoala Primară Domneşti, prof. Liliana Mureşan – Şcoala Gimnazială Mărişelu şi d-na Viorica Gherasim, reprezentanta activităţilor culturale din comuna Şieu.
Juriul a întâmpinat dificultăţi în luarea deciziilor, fapt datorat prestaţiilor mai mult decât reuşite ale micilor actori. În urma jurizării, premiile au fost acordate trupelor de teatru după cum urmează: premiul I – Şcoala Gimnazială Şieu coordonată de prof. Simona German şi Şcoala Gimnazială Şieuţ coordonată de prof. Iuliu Bălaş şi prof. Doru Mătieş, premiul al II-lea – Şcoala Gimnazială Mărişelu coordonată de înv. Turşan Vasile Grigore şi Şcoala Gimnazială Monor coordonată de prof. Crina Năsăudean, iar premiul al III-lea a fost acordat Şcolilor Gimnaziale Ardan coordonată de prof. Mihaela Zbînca, respectiv Sîntioana coordonată de
prof. Raluca Cheţa. S-au mai acordat două premii speciale, şi anume premiul pentru cel mai bun actor, câştigat de Alexandru Moldovan, elevul Şcolii Gimnaziale Mărişelu, care a interpretat rolul „Cănuţă”, din povestirea „Cănuţă om sucit” de Ion Luca Caragiale, şi premiul pentru cea mai reprezentativă costumaţie, câştigat de eleva Iulia Zbînca de la Școala Gimnazială Şieu, care a interpretat rolul „Vestica” din piesa de teatru „Un testament curios” de Ioan Baciu. Au fost prezenţi şi elevi de clasa a IV-a, care au conceput compuneri şi lucrări plastice, aceştia fiind aparţinători şcolilor de la Monor, coordonaţi de înv. Letiţia Tanco, Gledin, coordonaţi de înv. Cornelia Omolea şi Mărişelu coordonaţi de înv. Turşan Vasile Grigore.
Manifestarea s-a bucurat de un real succes datorită manierei de implicare a elevilor şi a cadrelor didactice participante, precum şi a autorităţilor locale care au sprijinit în scopul unei bune organizări a festivalului.

înv. Vasile Grigore TURŞAN
Şcoala Gimnazială Mărişelu







Parteneriat Multilateral Comenius
„Combining Europe with a Cultural Rope: let us make a musical” (EU-ROPE)
Deplasare transnaţională Institut d'Auro Santpedor, Spania
28 ianuarie-02 februarie 2014

Alice in Euroland

Palatul Copiilor din Bistriţa este implicat, începând din august 2013, în derularea Par­teneriatului Multilateral Comenius „Combining Europe with a Cultural Rope: let us make a musical” (EU-ROPE) cu durata de 2 ani, finanţat de către Comisia Euro­peană, prin Programul Long Life Learning. În proiect sunt implicate, alături de instituţia noastră, 5 instituţii par­tenere, din Germania, Spania, Turcia, Polonia şi Portugalia.
În perioada 28 ianuarie-02 februarie 2014, a avut loc cea de-a doua întâlnire de proiect, în localitatea Santpedor, din Spania, la care România a fost reprezentată de o echipă de 8 elevi (Leach Florin, Moldovan Anda, Nagy Aurel, Leach Gabriela, Nagy Vasile, Năşcuţiu Melania, Moldovan Cristina şi Popovici Denisa) şi 2 cadre didactice, profesorul coordonator de proiect, Iulia Istrate şi profesorul Puşcaş Teodor, membru în echipa de proiect de la Palatul Copiilor Bistriţa.
Elevii şi profesorii parteneri în proiect(peste 60 de participanţi din ţările invitate şi peste 40 de participanţi ai ţării gazdă) au avut întâlniri de lucru la Institutul d'Auro Santpedor şi la primăria oraşului Santpedor, au desfăşurat numeroase ateliere, pe teme cultural-artistice, au realizat materiale comune, afişul spectacolului, s-au familiarizat cu sistemul educaţional din Spania, cu cultura şi obiceiurile acestora. Momentul culminant a fost prezentarea, la Teatrul Cal Llovet, în prezenţa unui public numeros, a spectacolului „Alice in Euroland”, un musical, în care Alice, descoperă pe rând cele 6 ţări europene, partenere, prin dans, cântec, muzică instrumentală, imagini. Deosebit a fost faptul ca fiecare echipă a avut elevi, participanţi la prezentarea altei ţări şi fiecare ţară a fost introdusă în spectacol, printr-un moment artistic, de un alt partener european, realizându-se în acest fel un schimb intercultural complex. Comunicarea interculturală înseamnă nu numai noi deschideri către alte orizonturi culturale, dar şi o achiziţionare de noi informaţii care permit cunoaşterea şi respectarea celui de lângă noi, acceptarea reciprocă şi mai ales o îmbunătăţire a propriei culturi.
Echipa din România a prezentat un musical plin de viaţă şi culoare, o coregrafie inedita pe momente de inspirație folclorică, dansuri din zona Olteniei, Moldovei şi Transilvaniei, permițând personajului Alice (Melania Năşcuţiu) să prezinte tuturor o Românie minunată, plină de cultură, istorie fascinantă şi peisaje încântătoare.
Întâlnirea de proiect din Spania a fost o experienţă inedită, cu toţii, elevi şi profesori, am avut ocazia să aflăm multe lucruri interesante despre cultura, istoria, tradiţiile ţării gazdă şi a ţărilor partenere în proiect, dar şi despre noi înşine şi locul nostru în Europa. Schimbul acesta de experienţă ne-a dat ocazia să ne redes­coperim în context european, să reana­lizăm ceea ce înseamnă a fi român, să înţelegem că datinile şi obiceiurile moştenite şi păstrate ne fac unici în Europa. Elevii şi profesorii au participat cu mult inte­res la toate activităţile, am avut parte de câteva zile minunate, încărcate de activităţi diverse, care au pus în valoare pe toţi partenerii proiectului care s-au întâlnit la Institutul d'Auro, Santpedor.
Proiectul este finanţat de Comisia Europeană din cadrul Programului Sectorial Comenius, Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii. Acest material este responsabilitatea exclusivă a autorului iar Comisia Europeană şi ANPCDEFP nu sunt responsabile pentru informaţiile conţinute.

Prof. Iulia ISTRATE
Palatul Copiilor Bistriţa

Turismul

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în oricare alte sectoare-cheie din economia oricărei ţări, fenomenul turistic fiind unul extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti, geografi, psihologi şi sociologi.
Se spune că a călători pentru cei tineri înseamnă o parte de educaţie, iar pentru cei mai vârstnici o parte din experienţă. Oricum ar fi privit turismul, ca educaţie sau ca experienţă, astăzi, el rămâne una dintre cele mai plăcute şi aşteptate activităţi.
Primele menţiuni privind preocupările de călătorie apar în antichitate în operele geografului Strabon. De asemenea, descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au constituit o deschidere de drum pentru preocupările viitoare privind practicarea călătoriei.
Acest fenomen devine unul complex abia la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind puternic legat atât de mediul înconjurător, cât şi de vizitarea obiectivelor de interes istoric. De-a lungul timpului, turismul a fost definit în diferite variante, în funcţie de contextul social al vremurilor respective: "arta de a calatori pentru propria plăcere" (M. Peyromarre Debord); „activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturii” (Jan Medecin); „fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţi şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi al perfecţionării mijloacelor de transport” (Guy Freuler).
O deosebită importanţă în activitatea turistica o are potenţialul turistic - natural antropic - diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt turismul balnear maritim (practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice), turismul montan şi de sporturi de iarnă (practicat pe arie largă pentru sporturile de iarna), turismul de cură balneară (prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali - izvoare termale şi minerale, nămoluri, aer ionizat etc.) şi turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă. Mai nou a apărut în peisajul românesc turismul comercial, fie el expoziţional ocazionat de mari manifestări de profil - târguri, expoziţii, fie turismul medical.
Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, acest lucru ducând la particularizarea unui anumit tip de turism.
Deloc de neglijat este şi turismul religios, în ultimul timp tot mai mulţi oameni fiind interesaţi de această componentă turistică, care aduce venituri din ce în ce mai mari agenţiilor de profil.
Conform datelor statistice din ultimii ani, turismul intern şi internaţional a asigurat 4,8% din PIB şi aproximativ o jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerţ, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic şi în curs rapid de dezvoltare, fiind caracterizat de un mare potenţial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul patru în topul ţărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creştere anuală a potenţialului turistic de 8% din 2007 până în 2016, fapt îmbucurător, dată fiind concurenţa acerbă pe piaţa turismului internaţional.

prof. Valer Viorel SIMION
Liceul Tehnologic Telciu