joi, 22 decembrie 2016

Noiembrie - Decembrie 2016

Nu trebuie să fii trist că n-ai fost remarcat. Fii trist că n-ai făcut nimic remarcabil. (Confucius)

Elevul este, în primul rând, un copil

(Din seria EDUCAȚIA DE AZI)

Educația din toate timpurile a ridicat fel de fel de probleme, dintre care unele s-au rezolvat, altele au fost lăsate la voia întâmplării, presiunii timpului ori unui hazard nemilos de multe ori. Educația nu depinde doar de două categorii sociale implicate și responsabile direct, cum ar fi părinții, în primul rând, și profesorii, în al doilea rând. Educația se înfăptuiește prin jocul factorilor prezenți pe scena socială, mai ales în contemporaneitatea noastră, aflată în interconexiuni complexe, imprevizibile și de multe ori improbabile.
Peste viziunile, strategiile și metodele didactice și educative ale părinților și ale profesorilor, dar și peste fundamentul solid sau fragil, realizat de învățătorii școlilor românești, se așterne țesătura fină a influențelor programate, binevenite ale mass-mediei sau ale autoinstruirii și autoeducației, cu ajutorul internetului sau lecturilor literare, dar și exhibarea, prin mass media, a unor antimodele, cu impact răsunător, în axiologia mintală și emoțională a tânărului vlăstar.
Mă întreb, care model se dovedește mai ușor de urmat, învățând toată viața prin imitație, cel popular (cool, șmecher, super), cu valori superficiale, chiar false, dar la modă, sau cele serioase, solide și atent selecționate dar mediatizate extrem de puțin? Televiziunea caută senzaționalul pentru audiență și fascinația spectatorilor, și culmea, atât această instituție, cât și majoritatea cetățenilor găsesc senzaționalul în personajele negative, în actele și acțiunile distructive. Mult trebuie să mai crească o astfel de televiziune ca să găsească senzaționalul și în personajele pozitive, în acțiunile și înfăptuirile pozitive... răsunătoare și peste granițe... sau de acolo încoace!
Oare de ce nu se sesizează forurile răspunzătoare la nivel național, despre direcțiile greșite de educație?! Chiar lăsăm cu toții, atât societatea, cât și cetățenii, ca televiziunile, cu cel mai mare impact asupra unei persoane, să se transforme într-un comerț aducător de bani cu orice preț?! Oare de ce nu ripostăm? Oare pe noi, familiile, cu implicații importante în educația copiilor noștri, nu ne deranjează faptul la câte aiureli sunt expuși copiii și tinerii în fața micilor ecrane, în prezența sau în absența noastră? În timpul consacrat mediei, copilul poate fi atras de diferite activități creative, concursuri de cultură generală, workshopuri de rezolvare de probleme practice sau teoretice, prezentări de cărți pentru copii și tineri, dezbateri istorice, invitații la filme sau desene animate educative și multe altele, cu premii de creație, preocupări sau voluntariat în diverse domenii sociale.
De ce nu-și propun televiziunile asemenea programe, chiar și în exces, gândindu-se că vor contribui benefic la cizelarea generațiilor în creștere? E mai mare bătaie de cap? Au nevoie de oameni creativi care pot pune în scenă asemenea scenarii? E mai ușor și la îndemână să aducem în studio tot felul de moșnegi ca să-i căsătorim, ca să aflăm între timp și trecutul lor scandalos?! E mai ușor să plimbăm niște fete vampe pe micile ecrane, decât persoane cu ochelari dar cu multă știință, imaginație și realizare? De ce nu mutăm odată accentul pe valorile veritabile din toate domeniile, pe cele creștine, dacă ne pretindem creștini?
Dacă aș avea căderea, aș întreba toate posturile tv, ce procent ocupă în grila lor emisiunile stimulatoare la creativitate, invenție, autorealizare, autocunoaștere, autocăutare, socializare, optimizarea interrelațiilor, în epoca telefonului deștept, care unește doar iluzoriu, dar fizic desparte partenerii de dialog? Câți psihologi au încadrat și dacă se dezbat temele cele mai stringente ale stării educației de astăzi și de mâine? Care, atenție, ne va afecta pe noi toți, indiferent că suntem bogați sau săraci, indiferent dacă lucrăm într-un mediu sau altul. Oare ce gândesc oamenii despre mâine, în condițiile în care generațiile muncitoare și cele inteligente aleg să părăsească țara? Chiar totul ne este indiferent? E trist, foarte trist.
Oare și-au pus și alții întrebarea că școala de azi este depășită? Ne uităm și în ograda altor țări evoluate? Ne interesează experiențele lor prețioase? Le preluam? De ce nu difuzam emisiuni în acest sens, să vedem școli germane, franceze, engleze, elvețiene, finlandeze etc? Nu vrem să învățăm din experiența lor? Finlanda, fiind recunoscută pentru o educație prestigioasă, are în vedere în viitorul apropiat să probeze un nou stil de învățământ. De la 16 ani să aleagă orice elev toate materiile pe care dorește să le studieze ( și nu una-două opționale impuse de școală în funcție de necesitate), orele desfășurându-se fără bănci, pe bază de discuții și dezbateri, în grupuri mici. Mă întreb, oare România când va fi dispusă să renunțe la clase cu un efectiv fix, cu un număr de materii fixe și obligatorii și la strategiile actuale de predare dar, asumându-și, bineînțeles, realizarea unei baze logistice suficiente?
Finlanda elaborează o strategie prospectivă pe baza experiențelor acumulate. Este o țară realistă, ancorată în nevoile actuale. Școala nu este menită să recupereze, școala este menită să prevadă, să preîntâmpine, să educe pentru viitor... dar și să înfăptuiască cadrul de realizare a scopurilor formative. Finlanda și-a dat seama că actualii tineri sunt altfel decât generațiile anterioare, lipsite de tv, internet sau telefoane deștepte. Chiar și fiziologic, copiii se maturizează mult mai devreme. Crește nevoia de autoafirmare, autorealizare, dar până la aceste stadii, e nevoie de multă autocunoaștere pentru a alege corect în fiecare zi.
Oferă actualul sistem de învățământ doza necesară de abordare a sinelui, a persoanei în cauză? Comunică profesorii cu fiecare elev în parte, cum ar fi necesar, cum simt nevoia copiii și tinerii? În multe școli, există psihologi sau consilieri școlari, logopezi, profesori de sprijin care știu să asculte copilul în intimitatea lui. În cel mai bun caz, fiindcă sunt școli lipsite de asemenea servicii. Dar nevoile câtor elevi pot fi acoperite de un psiholog cu bunăvoință, pe săptămână? Dar dacă există copii care au nevoie zilnic de confesiuni, de atenție acordată individual din diferite motive?
Un ex. elocvent. Vin la mine, la cabinetul școlar, mulți copii, care nu au nicio problemă existențială evidentă dar vor să fie ascultați, vor să li se pună întrebări sau doresc niște răspunsuri, variante de soluții, ieșiri la liman sau intrări în arsenalul normalului. Mă întreb care ar fi cauza acestui flux de necesități? Lipsa de comunicare din familie? Lipsa de comunicare cu profesorii, cu diriginții? Lipsa sau comunicarea defectuoasă cu colegii?
Răspunsurile le știm de mult, familiile sunt mult prea ocupate de procurarea pâinii de toate zilele. Profesorii cu programele școlare încărcate iar consilierii școlari cu solicitările peste măsură.
Care ar fi soluția?
Într-o societate alertă cum este a noastră, un elev de 16 ani se simte și se comportă ca un student pe vremuri. Cu nevoi acute, dacă școala nu conștientizează aceste nevoi, va suferi consecințele și ea, dar și tânărul în devenire.
De ce nu se gândește oare guvernul să implanteze o echipă complexă în fiecare școală, formată din medic, asistent medical, asistent social, mediator școlar, psiholog sau consilier școlar, logoped și obligatoriu învățător și profesor de sprijin. Iată 8 oameni specializați pe o diversitate de probleme care le vin în ajutor copiilor, elevilor și indirect familiilor, iar în perspectivă, societății, care nu este o noțiune abstractă ci una foarte concretă, însemnând mulțimea de oameni dintr-o țară, care poate fi răspunzătoare pentru calitatea creșterii și educării copiilor sau pentru asigurarea unui climat omenesc, plăcut și prosper, prin eficiența tinerilor integrați profesional și social sau pentru grija pe care n-o uită să le poarte bătrânilor vremii. Iată o măsură eficientă de a preveni repetenția, frustrările izvorâte din lipsa de comunicare cu familia sau lipsa orientării vieții elevilor spre voluntariat și creșterii sensibilității față de viața semenilor lor. Fără asemenea exemple, creștem tot mai mulți tineri indiferenți față de problemele sociale sau agresivi, prin faptul, că duc cu ei povara frământărilor și frustrărilor acumulate fără să le ofere comunitatea locală modalități de voluntariat organizat, prin care și-ar făuri stima de sine necesară. Când ajuți pe cineva, crești în ochii tăi proprii, crescând în ochii altora.
Se impune cu mare necesitate o schimbare a actualelor percepții asupra elevilor, asupra metodelor de abordare a lor și a materiei de predat. Orice profesor de azi trebuie să se gândească că știința ce posedă este incontestabilă dar metodele de predare sau de abordare a elevilor sunt de mult timp depășite. Se impune o nouă formă de organizare a învățământului, ținând cont în primul rând de nevoile elevului-copilului de azi, care ar dori între altele... câte o tabletă pe fiecare bancă. Vi se pare nerealistă această nevoie?!

psiholog școlar Suzana DEAC,
Liceul Tehnologic Lechința

„Dăruim speranţă” la Şcoala Gimnazială Dumitriţa

Săptămâna Educaţiei Globale 2016 cu tema „Împreună pentru o lume a păcii” a debutat la şcoala din Dumitriţa cu un proiect social intitulat sugestiv „Dăruim speranţă”.
În cadrul acestui proiect au participat preşcolarii de la Grădiniţa Ragla şi elevii claselor 0-VIII de la Şcoala Gimnazială Dumitriţa, coordonaţi fiind de doamnele educatoare, învăţătoare și de profesorii diriginţi. Toţi participanţii la derularea proiectului, atât elevii, cât și cadrele didactice, au fost voluntari fruntași și au avut ocazia să fie „Moş Crăciun” pentru o familie din Orheiul Bistriţei, familie cu şase copii, căreia le-a ars locuinţa în toamna acestui an. Totodată, fiecare copil a demonstrat că-şi iubeşte aproapele, donând cu drag produse alimentare, cum ar fi: făină, făină de porumb, zahăr, orez, ulei, griş, dulceaţă, zacuscă, compot, miere de albine, legume, fructe, dulciuri şi sucuri. După colectarea produselor, elevii clasei a VIII-a, care au fost și protagoniștii acestei activități caritabile, s-au deplasat cu microbuzul școlar acasă la familia Grozav, din Orheiul Bistriţei, unde au donat produsele alimentare colectate. Prin generozitatea celor care au contribuit la aceste donaţii, sperăm să fi adus SPERANŢĂ acestei familii.
Apropiindu-se şi Sărbătorile de iarnă, sperăm ca acest gest din dragoste de oameni și compasiune pentru aproapele tău să nu fie singurul de acest gen.
„Felul în care dai contează mai mult decât ceea ce dai.” (Pierre Corneille).

Director, prof. Lucica-Mariana POPOVICI,
Şcoala Gimnazială Dumitriţa

Pacea începe cu un surâs!

„Hrăneşte-ţi inima cu pace! Aceasta înseamnă să trăieşti în pace cu tine însuţi, să respiri în linişte. Fii atent la tot ceea ce te face fericit. Nu există pace în lume dacă nu există pace în inima ta şi a mea.” – Phil Bosmans, „Raze de soare”.

Sub acest motto, cercul de informatică de la Palatul Copiilor Bistriţa, coordonat de profesoara Iulia Istrate, a derulat un proiect educaţional militant pro pace, structurat pe trei activităţi dinamice şi diverse, în acord cu tema Săptămânii Educaţiei Globale – „Împreună pentru o lume a păcii”.
Prima activitate – „Atelierul de zâmbete” – a pus în practică, prin grafică digitală, lucrări sugestive, care accentuează faptul că un „smile”, un produs creativ, poate schimba starea de spirit, poate detensiona, poate determina o atitudine pozitivă, un plus de siguranţă, de la care se poate demara în construirea echilibrului interuman.
„Copilăria perfectă înseamnă pace!” a fost a doua activitate interactivă care a subliniat nevoia de împărtăşire a spiritului pacifist, cu acest prilej realizându-se materiale multimedia, cele mai competitive proiecte fiind premiate, distribuindu-se şi pe blogul Cercului de Informatică şi pe contul Facebook al instituţiei.
Ultima etapă a acestui proiect s-a constituit într-o dezbatere cu tema „Pacea începe cu un surâs!”, acţiune la care au participat, pe lângă informaticienii Palatului şi părinţii acestora, dar şi elevi şi profesori de la alte cercuri. Fiind invitaţi şi părinţii micilor informaticieni să intervină în dezbatere, pe lângă cuvinte, unii dintre ei, veniţi în echipă, au constituit în sine o imagine de familie calmă, o fotografie reprezentativă pentru tema Săptămânii Educaţiei Globale.
Cu acest prilej elevii şi-au exersat şi dexteritatea digitală, fapt remarcat şi de eleva Giorgiana Suciu de la creaţie literară: „am observat că elevii din clasele primare ştiu să lucreze foarte bine în PowerPoint, realizând proiecte frumoase despre un subiect atât de tandru. Având în vedere că sunt liceeni care nu stăpânesc astfel de programe, cred că informatica reprezintă un atuu pentru toţi elevii care o să se întâlnească cu aceste necesităţi pe parcursul şcolii. Iar înnoirea cu calculatoare performante a cabinetului de informatică aduce avantaje copiilor care frecventează Palatul Copiilor Bistriţa”.
Cei implicaţi au beneficiat de o lecţie pacifistă, în care s-a conştientizat nevoia de respect pentru ceilalţi, s-a intensificat interesul pentru problemele globale, s-a învăţat că printr-o abordare critică, prin empatie, implicare, acţiune constructivă, responsabilitate socială se poate milita pentru o lume nonviolentă, tolerantă, s-a învăţat că împreună putem crea o lume a păcii.

Profesor Ionela-Silvia NUŞFELEAN,
Palatul Copiilor Bistriţa

Amprentele literare, marca Vox Napocensis

Dacă pentru mulţi dintre noi, toamna a trecut în paşi repezi şi cu mai puţine amprente literare, pentru câteva dintre „micile blandiene bistriţene” a fost rodnică în plan literar. A 15-a ediţie a Festivalului Naţional de creaţie literară Vox Napocensis, organizat de Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, a venit cu premii frumoase pentru eleva Alexandra Andrecuţ, care a luat Premiul pentru Proză „Mihai Dragolea”, şi pentru studenta Lucia Teutişan, ce a primit Premiul pentru Poezie „Vasile Sav”.
Premierea concursului s-a desfăşurat într-o locaţie superbă, la Păltiniş, participanţii bucurându-se de un peisaj de poveste. O activitate importantă, aparte, care a avut loc în cadrul competiţiei, a fost un interviu literar desfăşurat în mod colectiv. Preşedintele festivalului, poetul Victor Constantin Măruţoiu, a organizat împreună cu participanţii o dezbatere la care s-a discutat pe diferite dileme legate de creaţiile tinerilor. Pentru juriul concursului, al cărui preşedinte a fost criticul literar Victor Cubleşan, acest atelier a contat în decizia notei finale pentru fiecare concurent finalist, în funcţie de prestaţia acestuia.
Aşadar, Festivalului Naţional de creaţie literară Vox Napocensis a reuşit, prin complexitatea şi căldura literară, să ofere tinerilor participanţi experienţe memorabile şi mai ales premii frumoase.

Andreea LECHINŢAN, clasa a XI-a,
Jurnalism, Palatul Copiilor Bistriţa

Colegiul Tehnic Infoel, Bistrița încurajează consumului de fructe în școli

Astăzi 10.11.2016, la Colegiul Tehnic Infoel, Bistrița, obiectivul „măsuri adiacente consumul de fructe” și-a pus amprenta. Activitățile propuse și desfășurate în cadrul acestui eveniment „consum de fructe în școli”, au avut drept scop deprinderea și fixarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul elevilor, respectiv conștientizarea în rândul elevilor asupra unei alimentații sănătoase bazate pe consumul de fructe proaspete. Pe această cale mulțumim Consiliului Județean Bistrița – Năsăud pentru oportunitatea și suportul material oferit.
Evenimentul a atras un număr impresionant de elevi din diferite clase, (a IX-a A, a X-a C/D, a XI-a C/D/G, a XII-a D), unde „fructele vedetă” au fost puse în valoare prin workshop_uri, dezbateri în nutriție, „SĂNĂTATEA DIN FRUCT!”, respectiv „Prăjitura cu mere”, concurs - „SPOT PUBLICITAR”, mega sucul de fructe proaspete – „Fresh and go!”, expoziția de pictură, desen, colaj, atelierul de creație, sculptură și expoziția vie – „Trăiește fresh cu fructe românești” la inițiativa doamnei prof. Pop Alina – coord. programe educative în cadrul CT INFOEL și sub coordonarea prof. Someșan Laura, prin stabilirea unor puncte de reper cu sprijinul cadrele didactice, respectiv: Oros Alina, Croitor Claudia, Bogdan Marilena, Matean Iuliana, Pop Marius, Nagy Mariana; în colaborare cu cei 175 de elevi.
De menționat, numărul elevilor implicați în programul de promovare și încurajarea consumului de fructe în școli nu s-a limitat doar la cei menționați. Amploarea, interesul, energia și optimismul s-a răspândit, s-a luat de la elev la elev, răspândindu-se și printre cadrele didactice și nedidactice, ceea ce ia determinat să-și dorească să fie acolo alături de organizatori, de cei implicați direct.
„Toată suflarea” Colegiului Tehnic Infoel a participat în acest program, care a fost menit să încurajeze consumul de fructe în şcoli şi să promoveze formarea de obiceiuri alimentare sănătoase, mediatizând avantajele cu caracter nutriţional şi fiziologic privind aportul de vitamine şi minerale prin consumul de fructe în stare proaspătă conștientizarea a fost realizată în proporție de 100%.
Frumoasa organizare, impactul pozitiv produs asupra elevilor, numărul mare de participanți implicați în activitate, dar și faptul că s-a reușit să se realizeze o colaborare eficientă cu elevii, putem spune că activitatea a avut succes maxim nu numai în rândul elevilor.

Feedbackul pozitiv – scopul evenimentului a fost atins.
S-au acordat premii și diplome de participare, iar ceea ce mi se pare important să menționez este faptul că merele și resursele materiale folosite în cadrul evenimentului au fost acordate cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

Prof. coord. Laura SOMEȘAN,
Colegiul Tehnic Infoel, Bistrița

Întâlnire transnaţională de proiect Erasmus+ în Monopoli, Italia

În perioada 26-28 Octombrie 2016 în oraşul Monopoli din Italia s-a derulat întâlnirea transnaţională din cadrul Proiectului Multilateral Erasmus+KA2 „OTHER, ALIKE, THE SAME” (2016-1-IT02-KA219-024291_2.) „Alţii asemeni nouă” la care au participat două cadre didactice din cadrul Şcolii Gimnaziale „Tiberiu Morariu” Salva, prof. Ilovan Oana – profesor limba engleză și prof. Pop Anamaria – consilier educativ.
Proiectul are scopul de a forma elevilor din ciclul primar și gimnazial inferior noţiuni de cetăţenie şi istorie europeană, competențe de limba engleză, competențe digitale prin prisma crizei migranţilor/ refugiaţilor şi terorismului internaţional. Activitățile vor avea rolul de a pune pe tapet în cadrul școlii problema reala a societății europene cea a integrării acestor grupuri defavorizate prin dezvoltarea de materiale didactice curriculare, suporturi interdisciplinare şi lecţii interactive.
Această întâlnire a fost organizată de către echipa italiană din cadrul Şcolii. I. C. 4 C. D. Bregante – S. M. Volta, Monopoli – Italia, școala coordonatoare a acestui parteneriat strategic. Celelalte şcoli partenere implicate în cadrul proiectului sunt: Fundacion diocesana san Marciano Jose Colegia diocesano Santa Cruz, Guadalajara-Spania'; 1stPrimary School of Efkarpia, Thessaloniki – Grecia; Școala Gimnaziala Tiberiu Morariu Salva-România; Stanley Primary School, Blackpool – UK
Întâlnirea transnaţională a urmărit stabilirea programului de activităţi, detalierea bugetului pe capitole bugetare pentru fiecare partener, planurile de diseminare, evaluare și monitorizare în cadrul primul an de proiect. De asemenea s-au stabilit de comun acord care vor fi datele pentru următoarele evenimente de formare de scurta durată la care vor participa echipe complexe de profesori și elevi, astfel: în luna ianuarie în Spania iar în luna mai în Grecia. S-a pus un accent important asupra modalităților de implicare a elevilor de vârsta școlară mică atât în activitățile derulate în cadrul școlii, evenimentele de formare de scurta durată, criterii de siguranță în mediul on-line, criteriile de selecţie profesori și elevi de la nivelul fiecărei instituții implicate, dar şi programul pe care aceştia îl vor avea pe toată perioada deplasării lor în ţările partenere.
În contextul temei proiectului, şcoală gazdă a venit cu un exemplu concret de integrare a unei familii de refugiaţi nigerieni. Această familie a fost preluată de comunitatea bisericii şi se încearcă o integrare a ei prin implicarea comunității locale, a unor ONG-uri regionale și a școlii coordonatoare.
Fiecare instituție parteneră a conceput un material de prezentare a școlii și a activităților reprezentative pe tematica proiectului. A fost creată harta digitală a proiectului cu ajutorul aplicației Tripline și au fost discutate formatul chestionarelor de evaluare inițială pentru elevi, părinți, profesori și alte părți interesate. Un alt obiectiv atins în cadrul întâlnirii a fost jurizarea concursului pentru logo-ul proiectului, elevii din școala italiană au votat desenul elevului nostru, lucrarea lui Stoian Nicolas a fost votată într-o proporţie de 63%.
S-a discutat despre blogul, paginile de Facebook, Twitter, Twinspace-ul proiectului, colțul proiectului din fiecare școală parteneră şi modalităţile de gestionare eficientă a acestora.
S-a vizitat şcoala parteneră unde s-a asistat la ceremonia de începere a întâlnirii la care au luat parte oficialităţile locale, presa locală și regională. Impactul social şi cultural al acestei întâlniri transnaționale a fost marcat printr-o vizită de studiu la muzeul de arheologie Egnatia, vizitarea oraşului Monopoli ghidaţi de grupul de elevi ai Liceului de turism „V. S. Longo” unde s-au putut vizita numeroase clădiri vechi cu influenţă bizantină, oraşul Alberobello şi vizitarea faimoasei peşteri Castellana.
„Proiectele Erasmus+ reprezintă oportunitatea de a discuta despre teme reale și sociale ca migrația,terorism, războiului din Orientul Mijlociu, dimensiune europeană atât în cadrul activităților școlare cât și în afara orelor de curs. Implicarea în aceste proiecte este o provocare atât pentru elevi, profesori, părinți dar și pentru comunitatea locală în vederea asumării unor roluri active în cadrul acestui parteneriat strategic. (Prof. Oana Ilovan – responsabil sprijin lingvistic)
„Activitățile din cadrul proiectului vor aduce un plus de valoare la nivel european numeroaselor proiecte educative derulate anterior în cadrul instituției noastre care au constituit pietrele de temelie și vor determina un impact pozitiv de nivel social asupra grupurilor țintă și asupra comunității regionale. Elevii noștri vor fi mai deschiși față de anumite probleme socio-economice și vor împărtăși idei și concepte ale dimensiunii europene. (Prof. Anamaria Pop – responsabil monitorizare și evaluare)
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului Erasmus Plus, noul program al Uniunii Europene în domeniul educaţiei, formării profesionale, tineretului şi sportului. Toate informațiile pe care le furnizăm reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care este folosi conținutul acestor informaţii.

Prof. Vasilica GĂZDAC,
Prof. Anamaria POP,
Şcoala Gimnazială „Tiberiu Morariu” Salva

Toamna se numără activităţile plăcute!

Este toamnă...! Copacii au îmbrăcat haină de sărbătoare, sunt din ce în ce mai coloraţi, o adevărată simfonie de culori le-a îmbrăţişat podoaba, par mai veseli şi parcă vor să-i schimbe data sosirii Iernii, care nerăbdătoare ne bate la uşă.
Dimineaţa de 25 octombrie nu este una obişnuită pentru 50 de elevi ai Liceului Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru şi pentru trei cadre didactice, respectiv, prof. Berende Elena, prof. Bindea Rodovica şi Prof. Burnar Maria. Emoţionați aşteaptă în faţa şcolii autocarul, cei mici de clasa pregătitoare sunt uşor îngrijoraţi, se întreabă cum va fi prima lor excursie în care mama nu este cu ei, dar niciunul nu spune nimic. Cei de clasa I şi cei de clasa a III-a sunt nerăbdători să urce în autocar, ei sunt ceva mai curajoşi, au mai fost şi în alte excursii fără mămici, doar cu doamnele învăţătoare.
A sosit şi momentul mult aşteptat, plecarea! Ne îndreptăm spre localitatea Romuli pentru a participa la Sărbătoarea Recoltei, sărbătoare aflată la a VI-a ediţie şi suntem mândri să spunem că la trei din cele şase ediţii am participat şi noi. Noutatea este că de data aceasta vom participa cu un stand propriu, vom aduce şi noi bucate alese de la Maieru, gătite cu drag de gospodine vrednice şi pricepute, doar „Cămara mămicii – după reţeta bunicii” este plină de alese bunătăţi.
Drumul a fost unul liniştit, plăcut, relaxant. Am ajuns repede la destinaţie! Aici am fost primiţi cu căldură de doamna director prof. Moniţa Narcisa şi de întreg colectivul de cadre didactice, părinţi, bunici, toţi oameni deosebiţi. Bucatele au fost aşezate pe mese, iar după un scurt spectacol a urmat momentul mult aşteptat, degustarea bucatelor. Toate ne-au făcut cu ochiul: sarmale, cârnăciori, prăjituri, gogoşi, cozonaci, salate, sucuri. Nu am reuşit să le gustăm chiar pe toate, dar pentru asta revenim sigur şi la ediţia de anul viitor.
După ce ne-am luat rămas bun de la gazde, ne-am continuat drumul spre Năsăud. Aici ne-am oprit la supermarket pentru a achiziţiona fructe, pentru a încuraja copiii să consume cât mai multe fructe şi pentru a-i învăţa să facă cumpărături responsabil, să se încadreze în bugetul de care dispun. A fost o încântare pentru copii să aleagă fructe, să le pună în coş şi mai apoi să stăm la casă pentru a fi plătite. Fructele vor fi servite de întreg colectivul clasei în cadrul unor activităţi care vizează promovarea consumului de fructe în rândul copiilor.
Ziua noastră nu s-a terminat aici. Am continuat cu o vizită la Muzeul Grăniceresc din Năsăud. Aici copiii au fost fericiţi să admire exponatele vechi, să le asculte povestea, înţelegând însemnătatea în viaţa strămoşilor noştri.
Am încheiat ziua cu un moment de relaxare în parcul de joaca din oraşul Năsăud.
A fost o zi tematică de excepţie!!!!

Prof. Rodovica BINDEA,
Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru

Dimensiuni educative şi formative ale învăţării prin cooperare

(Continuare din numărul trecut)

Răspunsul prin rotaţie
Este un exerciţiu inclus în grupul strategiilor de învăţare prin cooperare, constituindu-se un instrument eficient de evaluare, în condiţiile în care cadrul didactic doreşte, cu adevărat, să cunoască ceea ce au învăţat elevii în cursul unei activităţi.
Etapele aplicării sunt simple şi practicabile, descrise de către V. Flueraş în „Paideia şi gândire critică” (2003, pp. 128-129). Le prezentăm în continuare:
1. Profesorul scrie câteva întrebări pe foi de hârtie ce se lipesc pe pereţi; numărul foilor de hârtie cu sarcini determină numărul grupurilor care trebuie formate;
2. Se constituie grupele de lucru;
3. La semnalul profesorului, grupul merge la fişa cu numărul său, citeşte sarcina de lucru şi elaborează un răspuns pe care îl scrie.
4. La un alt semnal, grupul se mută la cealaltă întrebare; citeşte ceea ce au scris colegii din grupul precedent, apoi elaborează un răspuns al grupului; procedeul se repetă până când fiecare grup ajunge la fişa iniţială.
Sugestii metodice:
- întrebările trebuie să fie reprezentative pentru conţinutul informaţional al activităţii şi să solicite gândirea, aplicarea şi operaţionalizarea conţinuturilor în formularea unor răspunsuri sau a rezolvării unor probleme reale (Cu cine ar dori autorul să ne identificăm? Ce model doreşte autorul să urmăm? Ce anume din felul în care sunt descrise personajele ne conduce spre această concluzie? – pentru textul „Fata babei şi fata moşneagului” – Ion Creangă);
- sarcinile de lucru de pe fişe să fie echilibrate, solicitând elevilor să redea ceea ce au învăţat şi nu ceea ce au memorat;
- toţi membrii grupului să participe la elaborarea răspunsului, acestora oferindu-li-se timpul necesar formulării lui;
- elevii să fie atenţionaţi să se deplaseze în grup la fiecare foaie, doar la semnalul profesorului/învăţătorului;
- să se analizeze diferenţele dintre răspunsurile la aceeaşi întrebare; dacă e cazul, se formulează împreună cu grupul răspunsul corect, care trebuie să fie scris în josul paginii; e imperios să fie identificate motivele formulării răspunsurile greşite, pentru a se corecta carenţele elevilor.
În orele de română se poate apela la această metodă atât la gramatică, cât şi la literatură, în cadrul lecţiilor de sistematizare/recapitulare de cunoştinţe.

Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi
Este o modalitate simplă şi rapidă de învăţare prin cooperare, care mizează pe participarea activă a elevilor la propria lor instruire. Metoda poate fi folosită de mai multe ori în timpul unei lecturi, pentru a reflecta asupra unui text sau pentru a dezbate o problemă interesantă, beneficiind de ajutorul unui coleg.
Procedura de lucru este foarte simplă:
- învăţătorul adresează o întrebare grupului, de preferat scrisă pe tablă, care poate furniza mai multe răspunsuri posibile (Putem atribui drobului de sare şi o altă semnificaţie decât cea de bucată de sare aşezată pe horn? De ce casa este începutul şi sfârşitul drumului? în cazul poveştii „Poveste” – Ion Creangă; Cu ce situaţii din viaţă am putea compara întâmplările din text? – după E.M. Szekely, 2009);
- elevii formulează individual şi în scris un răspuns scurt, pe care-l vor citi unui partener, ales sau desemnat;
- citindu-şi răspunsurile unul altuia, vor încerca să elaboreze un răspuns comun, integrând răspunsurile individuale;
- la solicitarea cadrului didactic, elevii rezumă, în aproximativ 30', discuţiile pe care le-au purtat;
- activitatea se poate prelungi cerând diadelor să facă grupă cu o altă pereche, pentru a discuta problema în continuare, încercând să identifice soluţii, perspective noi la aceasta.
O altă variantă o constituie cea care apare sub denumirea de „Rezumaţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi”, utilizată după lectura unui text sau după discutarea unei teme, deci în reflecţie.
Folosirea acestui procedeu presupune următoarele:
- elevii se gândesc la textul citit;
- rezumă individual textul în două/trei fraze;
- prezintă rezumatul partenerului lor;
- partenerul va face acelaşi lucru;
- se discută, în perechi, asemănările şi deosebirile dintre cele două rezumate;
- dacă e cazul, se întocmeşte, în comun, un rezumat care să includă cele mai bune opinii din cele două rezumate, sau pot să îşi prezinte rezumatul unei alte perechi, discutând asemănările şi deosebirile dintre rezumate sau să îl prezinte în faţa clasei.
Sugestii metodice:
- metoda poate fi folosită în orice moment al cadrului: În evocare, pentru a fixa într-o manieră plăcută conţinutul predat anterior, a cărui sistematizare este necesară pentru lecţia în curs, dar şi în alte faze ale demersului didactic, pentru a dirija atenţia elevilor spre un detaliu semnificativ:
- termenul-cheie sau toposul central dintr-o succesiune de versuri sau de paragrafe dintr-un text narativ/dramatic;
- semnificaţia de profunzime a unei secvenţe sau scene, a apariţiei unor personaje, etc.
În realizarea sensului, pentru a se dezbate o idee sau o problemă importantă, iar în reflecţie elevii vor include în răspunsurile lor noile conţinuturi;
- pregătirea întrebărilor în funcţie de momentul folosirii lor reclamă multă atenţie din partea cadrului didactic; ele trebuie să fie interesante, atractive şi importante pentru subiectul discutat şi să permită formularea mai multor răspunsuri şi puncte de vedere;
- rezumarea discuţiilor într-un interval de timp atât de scurt obligă elevul să sesizeze şi sintetizeze esenţialul, ulterior prezentându-l într-o formă limpede şi concentrată;
- e bine să se scrie răspunsurile pe o hartă a clasei (foaie de hârtie, tablă), pentru a putea fi consultate mai târziu de elevi; ele pot servi la scrierea unei compuneri, articol pentru revista clasei/şcolii, etc;
- dacă timpul permite, se poate organiza o evaluare a calităţii prezentărilor făcute de elevi; e important să se identifice, împreună cu elevii, criteriile de îmbunătăţire a răspunsurilor lor. (după V. Flueraş, 2005, pp. 173-175)
„Avantajele metodei privesc în primul rând ameliorarea implicării elevilor în lecţia respectivă. S-a observat că, după ce meditează ei înşişi la conţinutul reflectat în întrebarea profesorului şi mai ales după consultarea cu partenerul din diada iniţială, elevilor le este mult mai uşor să ia ulterior cuvântul în faţa întregii clase şi chiar îi ascultă mai atent pe cei care îşi expun, la rândul lor, opinia. Prin folosirea de către profesor a unor mijloace sonore, avertizatoare, pentru a semnala trecerea de la o etapă la alta, se poate crea o atmosferă de lucru într-adevăr relaxată.” (E. Ilie, 2008, p. 194)

Masa rotundă
Introdusă de Kagan în 1990, constituie o tehnică de învăţare prin cooperare, indicat a fi folosită în grupuri mici. Metoda cunoaşte trei variante.
Varianta 1: presupune trecerea de la un elev la altul, într-un sens bine stabilit, a unei hârtii şi a unui creion. Fiecare elev va nota cu acest creion şi pe această hârtie informaţiile, ideile, soluţiile sale.
Varianta 2: fiecare elev are un creion de altă culoare, hârtia fiind cea care va trece de la un elev la altul.
Varianta 3: impune elevilor trecerea pe la ceilalţi colegi din grup, pentru a colecta răspunsurile acestora, a-şi comunica propriul răspuns şi a-l compara cu al celorlalţi pentru a elabora, dacă e necesar, un răspuns mai bun.
Practicarea acestei tehnici presupune: formularea unei întrebări sau probleme de către profesor, formularea individuală a răspunsurilor şi colectarea acestora prin una din cele trei variante.
Vasile Flueraş, în „Paideia şi gândire critică”, (2003, p. 85-86), oferă câteva sugestii metodice:
- poate fi utilizată în oricare dintre momentele demersului didactic;
- folosită în etapa de evocare presupune colectarea informaţiilor, ideilor, soluţiilor oferite de elevi, evaluarea acestora făcându-se în mod obligatoriu în reflecţie, deci după parcurgerea noilor conţinuturi; în acest caz, profesorul culege date despre implicarea elevilor în activitate, despre ceea ce au învăţat, cât şi cum ştiu să folosească ceea ce au învăţat;
- în etapa de evocare, imediat după colectarea răspunsurilor, se poate organiza o dezbatere a conţinutului listei întocmite; se va proceda cu multă diplomaţie, discutând ideile şi nu persoanele care le-au produs;
- grupurile vor fi formate din 4-5 elevi, o lasă putând avea 4-5 grupe, ceea ce va solicita tip pentru practicarea tehnicii de învăţare; avantajul constă în faptul că se obţine o mare diversitate de puncte de vedere (din cele 4-5 fişe de lucru ale grupelor constituite);
- folosirea acestei tehnici în reflecţie poate constitui o modalitate de evaluare a învăţării şi de extindere a acesteia, prin identificarea unor direcţii noi de investigaţie, modalitate concretizată în realizarea de către elevi a unor portofolii tematice (Desenaţi o scenă dintr-un basm pe care l-aţi citit şi care v-a impresionat; Realizaţi un pliant de prezentate a celor patru anotimpuri din poeziile lui George Coşbuc; Propuneţi un afiş pentru spectacolul „Iarna”, pornind de la poezia cu aceeaşi titlu a lui Vasile Alecasandri; Realizaţi portretul unui Ion citadin – îmbrăcăminte, limbaj; comparaţi cele două „feţe”, în cadrul textului „Amintiri din copilărie” – Ion Creangă), sau se emit judecăţi de valoare şi critice privind conţinutul (Ce valori din viaţa/societatea noastră promovează acest text? – în cazul textului „Judecata vulpii” – Petre Ispirescu); poate fi şi un indiciu pentru ceea ce trebuie aprofundat într-o activitate ulterioară;
- cadrul didactic se poate alătura unei grupe, participând la activitatea acesteia ca oricare elev.
Metoda se poate utiliza atât în cadrul lecţiilor de gramatică (când se cere elevilor realizarea unei analize gramaticale sau alcătuirea unei scheme), cât şi în cadrul orelor de literatură, când se realizează caracterizarea unui personaj (Ce observaţi în legătură cu felul de a fi al ursului în cele două lumi/medii diferite: între oameni, respectiv în lumea animalelor? În text, din ce reiese acest comportament contradictoriu? Cum putem grupa cuvintele? {adjectivele care arată aceste însuşiri ale ursului pot fi grupate în perechi de antonime, respectiv sinonime}, în cadrul textului „Fram, ursul polar” – Cezar Petrescu; - după Eva Monica Szekely, 2009).
Forma orală a acestei metode este „Cercul”. Rapidă şi eficientă, această tehnică obligă pe fiecare membru al grupului, într-o ordine stabilită (de obicei, de la dreapta la stânga), să participe la discuţii cu o idee. Metoda are avantajul de a încuraja producţia de idei, asigurând implicarea activă în activitate a tuturor elevilor.
Utilizarea de strategii interactive determină elevii să lucreze independent, pe grupe sau echipe, iar această modalităţi de lucru diversificate nu numai că sunt indispensabile,dar produc un efect benefic asupra activizării şi stocării facile de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, indiferent de vârsta elevilor; în condiţiile deplasării de accent de la un învăţământ preponderent informativ la unul cu caracter preponderent formativ şi a necesităţii transformării clasei într-o comunitate optimă pentru învăţare, în care să se experimenteze sentimentul apartenenţei la viaţa colectivităţii sub deviza: „A învăţa să trăieşti alături şi împreună cu ceilalţi”.

Bibliografie:
Albulescu, I., (2008), Pragmatica predării : activitatea profesorului între rutină şi creativitate , Editura Paralela 45, Piteşti.
Bocoş, M., Stan, C., Manea, A. D. (coord.), (2008), Educaţie şi instrucţie în şcoala contemporană , Editura Eikon, Cluj-Napoca .
Flueraş, V., (2005), Teoria şi practica învăţării prin cooperare , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă , Cluj-Napoca .
Ilie, E., (2008), Didactica literaturii române, Editura Polirom ,Iaşi .
Syekelz, E., (2009), Didactica (re)lecturii: o abordare pragmatică, Editura Universităţii ,,Petru Maior”, Târgu-Mureş.

Prof. Cristina SERGHIESCU,
Şcoala Gimnazială Uriu

miercuri, 19 octombrie 2016

Octombrie 2016

Visele sunt extrem de importante. Nu poţi face nimic dacă nu îţi imaginezi. (George Lucas)

A fi educator, a educa

În anul 1994, UNESCO a inaugurat prima Zi Mondială a Educatorilor, pentru a marca semnarea, în 1966, a recomandării făcute de UNESCO şi Organizaţia Internaţională a Muncii privind condiţiile de muncă ale personalului didactic. Această zi se sărbătoreşte în data de 5 octombrie în peste 200 de ţări. Ziua Mondială a Educaţiei nu are rolul de a omagia doar munca profesorilor şi a dascălilor, ci trebuie să fie şi un prilej de reconştientizare a rolului pe care educaţia în sine îl are pentru orice stat.
Educatori nu sunt doar cadrele didactice ci şi părinţii căci ei vor da „cei şapte ani de acasă” de aceea este foarte importantă relaţia părinţilor cu dascălii copiilor lor. După ce copilul a trecut la gimnaziu, părinţii nu prea mai trec pe la şcoală decât la şedințe sau alte solicitări de activităţi. Şi nici atunci nu vin toţi. Este adevărat că unii elevii sunt deja bine direcţionaţi şi nu mai este necesară o intervenţie dar tocmai unde sunt probleme părinţii sunt greu de găsit, nu acceptă ajutor, sfaturi sau colaborare. Părinţii ar trebui să ştie ce mult depind creativitatea, fericirea, îndrăzneala şi siguranţa adultului de energia emoţională a copilului. Unii nu înţeleg că televizorul, jucăriile cumpărate, internetul şi excesul de activităţi blochează copilăria copiilor lor.
În cartea sa „Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi”, Augusto Cury ne explică ce deprinderi trebuie să aibă părinţii străluciţi şi profesorii fascinanţi. Doar voi enumera aceste deprinderi, urmând să le aprofundaţi singuri cei interesaţi:
ŞAPTE DEPRINDERI ALE PĂRINŢILOR BUNI Şl ALE PĂRINŢILOR STRĂLUCIŢI
1.Părinţii buni dau cadouri, părinţii inteligenţi dăruiesc propria lor fiinţă.
2. Părinţii buni alimentează corpul, părinţii inteligenţi alimentează personalitatea.
3. Părinţii buni corectează greşelile, părinţii inteligenţi îşi învaţă copiii cum să gândească.
4. Părinţii buni îşi pregătesc copiii pentru aplauze, părinţii inteligenţi îşi pregătesc copiii pentru eşecuri.
5. Părinţii buni vorbesc, părinţii inteligenţi dialoghează ca nişte prieteni.
6. Părinţii buni dau informaţii, părinţii inteligenţi povestesc istorioare.
7. Părinţii buni oferă oportunităţi, părinţii inteligenţi nu renunţă niciodată.
ŞAPTE DEPRINDERI ALE PROFESORILOR BUNI Şl ALE PROFESORILOR FASCINANŢI
1.Profesorii buni sunt elocvenţi, profesorii fascinanţi cunosc modul de funcţionare a minţii Această deprindere a profesorilor fascinanţi contribuie la dezvoltarea în elevii lor a capacităţii de administrare a gândurilor şi emoţiilor.
2.Profesorii buni stăpânesc metodologia, profesorii fascinanţi au sensibilitate.
3. Profesorii buni educă inteligenţa logică, profesorii fascinanţi educă emoţia.
4. Profesorii buni folosesc memoria ca depozit de informaţie, profesorii fascinanţi o folosesc ca suport al artei de a gândi.
5. Profesorii buni sunt maeştri temporari, profesorii fascinanţi sunt maeştri de neuitat.
6. Profesorii buni corectează comportamente, profesorii fascinanţi rezolvă conflicte în sala de clasă.
7. Profesorii buni educă pentru o profesie, profesorii fascinanţi educă pentru viaţă.
Ideal cred că ar fi să fim buni şi fascinanţi în acelaşi timp, să nu cădem dintr-o extremă în alta. Am fost curioasă cum mă percep elevii mei, ca profesor bun sau profesor fascinant? Aşa că în prima oră, după eseul cu „gânduri de toamnă”, celor de clasa a VIII-a le-am dat temă de casă să scrie un mic eseu despre cum a contribuit fizica şi profesoara de fizică la educaţia lor. Desigur nu toţi şi-au făcut tema (prea devreme pentru teme!) dar au fost şi care au scis şi au dorit să-şi prezinte tema:
- Fizica e răspunsul nostru la orice întrebare. De ce e cerul albastru, sau iarba verde, de ce apare curcubeul după ploaie sau este rece afară. Toate acestea au sens datorită profesoarei de fizică care chiar din prima oră de fizică ne-a dezlegat toate problemele şi ne-a explicat cu iubire tainele acestei ştiinţe. Ea ne-a făcut să înţelegem nu doar fizica ci şi viaţa şi ne-am putut baza mereu pe ea. Ne-a dus chiar şi în excursii tematice, s-a ocupat de noi şi ne-a sfătuit mereu. Îi mulţumim şi sperăm să fie la fel de puternică, zâmbitoare şi iubitoare ca până acum.
- Ora de fizică pentru mine este foarte utilă în viaţa de zi cu zi. Fizica m-a ajutat să înțeleg anumite lucruri pe care nu le ştiam. Dar şi doamna profesoară de fizică a contribuit mult la educaţia mea. Doamna profesoară predă foarte frumos. Mereu am simţit că ea ne sprijină foarte mult şi ne ajută chiar dacă lecţia este grea, să o înţelegem mai bine. Doamna profesoară ne susţine mereu. Aş vrea să-i mulţumesc pentru tot ajutorul şi toată contribuţia dumneaei în educaţia mea. FIZICA contribuie la educaţia elevilor, formarea culturii generale, dezvoltă capacitatea intelectuală.
- Doamna profesoară a contribuit foarte bine la educaţia mea fiindcă ea este o persoană bună şi are răbdare cu toţi elevii săi. Această materie predată de dânsa este foarte interesantă din punct de vedere ştiinţific. Fizica ne învaţă despre tot ceea ce ne înconjoară. Învăţăm despre mecanica fluidelor, acustică, fizică moleculară, termodinamică, căldură, electricitate, magnetism şi multe altele. Fizica nu este tocmai o materie de bază (???) dar este foarte educativă pentru toţi copiii.
- Pot spune că fizica a contribuit la educaţia mea deoarece m-a învăţat o sumedenie de lucruri despre ceea ce ne înconjoară, am învăţat cum se folosesc multe invenţii şi m-a disciplinat. De asemenea mi-a sporit atenţia şi spiritul de observaţie. Dar o mult mai mare contribuţie a avut-o doamna mea profesoară de fizică, POP MARIA. Doamna profesoară este o femeie puternică, optimistă şi mereu cu zâmbetul pe buze. Ea ştie să glumească când este nevoie, astfel făcând orele de fizică mai distractive. Doresc să-i mulţumesc pentru toată răbdarea, seriozitatea şi tot calmul acordate în timpul orelor de curs. O să o consider pe doamna Pop un exemplu bun de urmat în viaţă.
Desigur nu toţi elevii mă percep la fel deşi eu sunt aceeaşi dar după cum spunea o elevă, „fizica nu este tocmai o materie de bază”. Cu această percepţie a obiectelor de studiu vin de multe ori din familie, sau decid singuri că de bază sunt doar cele pentru examenul de evaluare ajungând la liceu cu grave carenţe.
Aş vrea să adaug câteva citate celebre despre educaţie:
„Educaţia nu este pregătirea pentru viaţă, educaţia este viaţa însăşi.” (John Dewey)
„Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viaţă; de aceea, pe lângă viaţă, dăruiţi copiilor şi arta de a trăi bine, educându-i.” (Aristotel)
„Baza oricărei formaţii intelectuale, civice, morale, trebuie pusă în anii şcolii primare.” (Ştefan Augustin Doinaş)
Şi să citez ceva şi din Confucius, filosof chinez:
- A învăța și a nu gândi este fără folos. A gândi și a nu învăța este periculos.
- Cuvintele sunt vocea inimii.
- Fiecare lucru are frumusețea lui, dar nu oricine o vede.
- Ignoranța este noaptea minții, dar o noapte fără lună și stele.
- Nu trebuie să fii trist că n-ai fost remarcat. Fii trist că n-ai făcut nimic remarcabil.
- Numai cei foarte înțelepți și cei foarte ignoranți nu se schimbă.
Pentru a încheia într-o notă „zâmbitoare” cum mă caracteriza o elevă, şi ca responsabilă cu buna dispoziţie în şcoală, l-aş cita şi pe Eugen Albu, (membru de marcă al Uniunii Epigramiştilor din România şi al Ligii Scriitorilor Români – filiala Cluj):
Cu omul neşcolit şi prost,
Nu lupt, că n-are niciun rost;
Dar duc o luptă infernală
Cu prostul care are şcoală.

Prof. Maria POP,
Şcoala Gimnazială Nr.1, Bistriţa

Un cerc pedagogic „altfel”

Cercul pedagogic reprezintă pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar o modalitate de formare pentru că are în componenţă schimbul de practici, actualizarea procedurilor de lucru la nivelul specialităţilor şi informarea grupului. La nivel național, obiectivul agreat este acela de actualizare a procedurilor de lucru la nivelul specialităţilor didactice, de realizare a unor analize utile ale activităţilor desfăşurate de către fiecare profesor.
Informările au rolul de a fixa ţinte pentru activităţile profesorilor, de a li se oferi acestora posibilitatea de a-şi lărgi viziunea de ansamblu asupra modalităţilor moderne de eficientizare a procesului instructiv-educativ de la nivelul specialităţii sau de la nivel inter şi transdisciplinar. Schimbul de bune practici se poate realiza prin nenumărate variante: activităţi demonstrative legate strict de specialitate, dezbateri, referate, analize de conținut, ateliere de lucru, activități interactive în grup, de dezvoltare a experiențelor valoroase și crearea de noi modele teoretice și practice, cercetări constatativ-ameliorative etc. Toate acestea au ca țel creșterea calității activității cadrelor didactice, în scopul obținerii unor performanțe observabile și măsurabile în munca cu elevii.
Finalitatea cercului pedagogic reprezintă transformarea corpului didactic într-o elită profesională.
Cercul pedagogic al profesorilor de chimie (zona Bistrița), desfășurat în data de 26 mai 2016, a fost un cerc pedagogic „altfel”. Profesorii de la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița au avut inițiativa de a transforma, pentru câteva ore, profesorii în elevi. Cine au fost profesorii? Surpriză: D-nul Director Ing. Ioan Repede și D-nul Inginer Marian Lanțoș de la ROMBAT S.A. Bistrița. Cei mai sârguincioși elevi – Iuliana Vlad, Iacob Țigăuan și Elena Pop (profesori la CNAM) au organizat pentru colegii lor o vizită de documentare la societatea amintită, cu scopul de „a învăța” lecția cu titlul „Celulele galvanice utilizate în tehnică”. Vizita s-a derulat sub atenta supraveghere a Șefului de clasă – Inspector școlar Prof. Daiana Bălan.
De la profesorii Rombat-ului au învățat lucruri interesante: procesul tehnologic de fabricație a bateriilor, fenomenele chimice ce au loc în baterii, care sunt tipurile de baterii furnizate de Rombat S.A. (Premier, Tornada, Cyclon, Calciu, Pilot, Terra Pro, Terra, Terra 2S, Forte, Star, baterii Moto și UPS-uri), care sunt țările beneficiare (Franța, Italia, Germania, Portugalia, Belgia, Bulgaria, Republica Moldova, Grecia, Croația, Ungaria, Rusia, Ucraina, Finlanda etc.).
La finalul vizitei, elevii au completat o fișă de observații și au răspuns la câteva întrebări din lecția predată.
Emoțiile nu au lipsit! Cu toate acestea, toată lumea a primit câte un ZECE binemeritat.

Prof. Cecilia PRECUP,
Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița

Experimente ştiinţifice la grădiniţă printr-un proiect eTwinning

Începând cu luna ianuarie 2016, preşcolarii din grupa mijlocie C de la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 din Bistriţa au participat la proiectul european eTwinning „Small Scientists, discovering the sky” (Micii oameni de ştiinţă descoperă cerul).
Platforma educaţională eTwinning este parte a Programului Erasmus+, prin intermediul căreia profesorii din Europa reuşesc să interacţioneze, să facă schimb de informaţii pedagogice sau exemple de bună practică şi să dezvolte proiecte de colaborare între clasele de elevi pe care le coordonează sau şcolile din care fac parte.
Parteneri în proiectul „Small Scientists, discovering the sky” au fost 11 cadre didactice şi preşcolarii îndrumaţi de acestea, din 8 ţări europene: Polonia (2 parteneri), România (2 parteneri: din Bistriţa şi Scorniceşti), Turcia (2 parteneri), Bosnia şi Herţegovina, Lituania, Letonia, Portugalia şi Croaţia.
Activităţile acestui proiect au fost axate pe consolidarea şi îmbunătăţirea comunicării între elevii din culturi diferite, încurajarea comunicării într-o limbă străină, utilizarea calculatorului şi instrumentelor TIC şi realizarea unor experimente ştiinţifice care activizează gândirea creativă a elevilor. S-au folosit diverse metode şi tehnici de lucru inovatoare, în special experimente ştiinţifice adaptate nivelului de vârstă al copiilor, precum şi munca în echipă ori învăţarea colaborativă.
Parteneriatul educaţional a fost proiectat pe parcursul a şase luni (ianuarie – iunie 2016), activităţile planificate fiind gândite să fie interesante, echilibrate şi atractive pentru preşcolari şi desfăşurate într-o succesiune logică. Toţi partenerii implicaţi în proiect au finalizat activităţile propuse şi au realizat, în ansamblu, obiectivele proiectului.
Proiectul a debutat în luna ianuarie 2016, când partenerii au votat logo-ul, şi-au prezentat pe TwinSpace grupa de preşcolari, unitatea din care provin, oraşul şi ţara, apoi au conceput un panou–expoziţie care să cuprindă imagini reprezentative din toate ţările participante. Fiecare cadru didactic implicat în proiect a familiarizat copiii cu aspecte referitoare la proiectul ce urmează a fi derulat. Împreună au căutat ţările partenere pe harta Europei şi au demarat realizarea panoului. Copiii au fost atraşi de tema propusă şi au urmărit cu mare interes în TwinSpace imaginile şi videoclipurile realizate de parteneri în grădiniţele lor.
În luna februarie s-au pregătit o serie de jocuri în care copiii au putut afla mai multe aspecte despre cultura, steagurile ţărilor partenere etc. Fiecare partener a trebuit să gândească şi să propună un joc pentru calculator, de artă sau de dramatizare, iar apoi să aplice la grupă trei jocuri din cele propuse de parteneri, câte unul din fiecare categorie. Jocurile alese au fost derulate la grupă cu preşcolarii şi fotografiate sau filmate pentru a fi încărcate pe Twinspace-ul proiectului.
Pentru ca preşcolarii din ţările partenere să poată interacţiona direct, s-au organizat întâlniri online pe Skype în care aceştia s-au salutat, prezentat, au cântat cântecele şi recitat poezii în limba natală sau în engleză, limba comună a proiectului.
Timp de şase săptămâni, în luna martie şi prima jumătate din luna aprilie, partenerii au sugerat şase experimente care să poată fi efectuate independent de către copii. Ţinând cont de tema proiectului, în experimentele alese pentru grupa mijlocie s-a folosit preponderent apa:
1. Curăţarea apei – filtrarea,
2. Topirea gheţii,
3. Mini circuitul apei în natură,
4. Apa plimbăreaţă,
5. Absorbţia apei
6. Nivelului apei – congelare.
Experimentele au fost în aşa fel gândite încât preşcolarii să fie capabili să le realizeze aproape independent, cadrul didactic doar a furnizat ingredientele şi a dat instrucţiuni sau ajutat când a fost nevoie.
În timpul derulării experimentelor, cadrul didactic a fotografiat sau filmat experimentele care, mai apoi, au fost încărcate pe Twinspace-ul proiectului.
În a doua jumătate a lunii aprilie şi în luna mai, fiecare grupă/clasă a vizionat experimentele propuse de parteneri şi a selectat şase din acestea pentru a le aplica.
Pentru grupa mijlocie s-au ales:
1. Vulcanul,
2. Cum să umfli un balon cu oţet şi bicarbonat de sodiu?,
3. Apa şi balonul,
4. Aer cald - aer rece,
5. Cum să faci să ploaie?
6. Faceţi-vă propriul curcubeu.
Din experimentele noastre şi ale partenerilor, prin utilizarea unor tehnici diferite de a explora cerul, copiii au aflat mai multe despre curcubeu, apă, ploaie, aer etc. şi au fost încântaţi să încerce noi tehnici şi materiale, cum ar fi: coloranţi alimentari, cronometru, baloane, sticle, pahare, căni, congelator etc.
O activitate foarte îndrăgită de preşcolari s-a derulat la începutul lunii iunie când s-a realizat un schimb de scrisori conţinând mici suveniruri cu ceilalţi parteneri. Copiii au participat cu mare interes la trimiterea acestor scrisori către prietenii lor din alte ţări şi erau foarte curioşi de fiecare dată când primeau câte o scrisoare. Fiecare dintre ei a adus un mic suvenir pe care l-au procurat cu părinţii lor. Au fost foarte încântaţi să ştie unde merg suvenirurile şi de ce, ei fiind cei care au introdus mesajele şi suvenirurile în plicuri, au lipit timbrele şi au dus plicurile la oficiul poştal.
Proiectul s-a încheiat în luna iunie când a fost creat un e-book cu experimentele realizate pe parcursul proiectului, intitulat „Science Experiment for Preschools” (Experimente ştiinţifice pentru preşcolari). Copiii au desenat experimentele realizate de ei, acestea regăsindu-se selectiv în cartea concepută.
În vederea realizării obiectivelor pedagogice ale proiectului eTwinning am utilizat preponderent instrumente TIC. În primul rând, ne-am asigurat că preşcolarii sunt în siguranţă în spaţiul virtual şi am obţinut consimţământul părinţilor lor de a le utiliza fotografiile. Am folosit aparatură, softuri adecvate şi securizate, precum şi instrumente TIC în multe dintre activităţile derulate: camere foto, calculator, spaţiu virtual eTwinning al proiectului, conferinţe video online prin Skype, software special pentru procesare şi prezentare a imaginilor şi filmelor şi pentru crearea unui site web al proiectului: http://smallscientists.weebly.com
Proiectul a avut un puternic impact în grădiniţa noastră prin prezentarea similitudinilor dintre diferite ţări europene. Implicarea copiilor în acest proiect internaţional a contribuit la motivarea şi stimularea interesului lor şi a părinţilor acestora faţă de colaborarea la nivel european în domeniul educaţiei preşcolare.

Prof. Crina CLAPOU,
Inspector şcolar pentru educaţie timpurie, ISJ BN
Prof. Ionela LAZEA,
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa

Cei mai buni dintre cei buni – la Şcoala Gimnazială Dumitriţa!

Astăzi, 24 iunie 2016, la Şcoala Gimnazială Dumitriţa elevii şi-au cules roadele muncii lor din anul şcolar 2015-2016 şi-i mulţumim pentru aceasta sponsorului nostru, ASOCIAŢIA URMAŞILOR GRĂNICERILOR, datorită căruia am putut oferi premii foarte frumoase!
Un moment emoţionant a fost înmânarea „CHEII SUCCESULUI” de către şeful de promoţie al clasei a VIII-a, Muthi Adrian, viitorului şef de promoţie, Iliuţă Lavinia din clasa a VII-a. Cele mai râvnite premii au fost oferite celor 11 performeri ai şcolii noastre, elevi care au participat la concursurile şi olimpiadele şcolare la una sau mai multe discipline obţinând rezultate foarte bune pentru care îi felicităm pe ei şi implicit profesorii care i-au pregătit! DIPLOMA DE EXCELENŢĂ a fost obţinută anul acesta şcolar de către eleva, Iliuţă Lavinia, din clasa a VII-a, care a participat la toate concursurile şi olimpiadele şcolare, la mai multe discipline şi care face cinste şcolii prin munca susţinută! În încheierea festivităţii de premiere, au fost îndreptate toate gândurile bune asupra absolvenţilor clasei a VIII-a, promoţia 2016, care urmează să susţină primul examen din viaţa lor, cel de EVALUARE NAŢIONALĂ şi care începe peste 3 zile. Noi, colectivul de cadre didactice, de la Şcoala Gimnazială Dumitriţa, mulţumim părinţilor pentru colaborare şi implicare, iar tuturor elevilor le dorim VACANŢĂ PLĂCUTĂ!

Director, prof. Lucica Mariana POPOVICI,
Şcoala Gimnazială Dumitriţa

Bune practici aplicate în cadrul reformei curriculare a științelor exacte

Priorităţile educaţionale implicate de domeniile ştiinţifice ale fizicii la nivel naţional sunt subordonate dezvoltării competenţelor specifice derivate din competenţele cheie ale Uniunii Europene. Specificul domeniului presupune:
- dezvoltarea interesului cognitiv, a abilității intelectuale și creative având ca finalitate generală eliminarea/reducerea analfabetismului funcţional ştiinţific;
- înţelegerea conceptelor, noţiunilor şi metodelor aplicate în fizică şi ştiinţe ca parte a culturii umane, prin înţelegerea semnificației acestora pentru progresul social;
- dezvoltarea unui sistem coerent de cunoștințe despre legile fizice fundamentale și a principiilor care stau la baza imaginii ştiinţifice moderne a lumii;
- dezvoltarea unei perspective științifice a contextului de viaţă, a convingerilor morale, culturale, comportamentale, estetice prin înțelegerea importantei fizicii pentru dezvoltarea tehnologiei și progresului social în contextul protecţiei mediului;
- formarea competentelor specifice care dezvoltă aptitudinile necesare tânărului pentru a respecta, planifica, implementa și evalua rezultatele experimentelor fizice, formularea ipotezelor, și construirea modelelor, astfel încât cunoștințele de fizica să fie operaţionale în explicarea diverselor fenomene fizice, a proprietăților substanțelor; pentru evaluarea acurateței datelor științifice obţinute care să permită utilizarea cunoștințelor de fizică în viaţa de zi cu zi, respectiv alfabetizarea ştiinţifică.
Astfel, cadrul ERR (Evocare, Realizarea sensului, Reflecție) reprezintă un instrument util pentru dezvoltarea abilităților de gândire critică, prin crearea unui mediu propice învățării prin investigație, care conduce la dezvoltarea abilităților generate de întrebări pertinente, identificare a unor argumente și dovezi, analiză și interpretare a rezultatelor.
La Liceul „Radu Petrescu” din Prundu-Bîrgăului profesorii de fizică continuă și în anul școlar 2016-2017 aplicarea metodelor eficiente de învățare a fizicii bazate pe descoperire, program derulat de către Societatea Română de Fizică în cadrul reformei curriculare a științelor exacte.
Implementarea activă în cadrul procesului educațional a noilor metode de gândire critică se axează pe:
- creșterea interesului pentru studierea fizicii prin implicarea activă a elevilor în activitate;
- prin stârnirea curiozității și dezvoltarea creativității;
- prin gestionarea eficientă a problemelor apărute în urma aplicării ghidului la clasă;
- colectarea de testimoniale și fotografii din activitățile la clasă;
- adaptarea la particularitățile clasei și elevilor;
- îmbunătățirea calității bazei materiale existente în dotarea laboratoarelor de fizică prin achiziționarea de material didactic.
Una din metodele de evaluare folosite în cadrul gândirii critice este „Jurnalul de reflecție”. Acesta creează obișnuința reflecției asupra propriei gândiri și asumarea responsabilității asupra învățării.
Un exemplu de bună practică folosit la clasa a IX-a B ştiinţele naturii (28 elevi) la unitatea de învăţare: IX.07.F1 Legile frecării lecţia (1) Tipuri de forţe de frecare (statică şi cinetică) și lecția (2) Forţa de frecare la alunecare:

JURNAL DE REFLECŢIE
A fost o lecţie: „Interesantă, din care am învăţat multe”; „foarte interesantă”; „uşoară”; „interesantă şi utilă”; „interesantă şi plăcut diferită”; „destul de interesantă”; „interesantă şi frumoasă”, „frumoasă, utilă şi interesantă”.
Am utilizat: „scripetele”, „un corp din lemn”, „două corpuri din lemn pentru experiment”, „un corp paralelipipedic”, „un obiect cu diferite suprafeţe (metal, lemn)”, „un obiect cu diferite suprafeţe asupra căruia se exercită anumite forţe de frecare”, „carioci”, „un corp pentru a exercita forţa de frecare”, „o planşă”, „formule învăţate la forţa de frecare”, „un plan înclinat şi un corp cu patru suprafeţe diferite”, „diferite obiecte fizice din laborator”, „corpuri cu diferite suprafeţe”, „corpuri folosite la experiment”, „planul înclinat”, „cartea şi caietul”, „caiet, pix”, „un scripete cu plan înclinat”, „creion”, „liniar, pix”, „un corp cu mai multe suprafeţe şi cu două cârliguţe”, „cartea”.
Bine a fost „că am înţeles forte bine lecţia”, „că am învăţat definiţia lecţiei” „experimentul, că ne-am amintit de forţa de frecare din generală”, „că am fost atent şi am înţeles lecţia”, „că am înţeles experimentul”, „când am utilizat experimentul”, „că nu am avut experimente eşuate”, „că ne-am distrat şi am învăţat lucruri noi”, „că am făcut o oră mai relaxantă din care am văzut forţa de frecare aplicată”, „că toţi am înţeles lecţia într-un final”, „când fiecare dintre noi a explicat în felul său acţionarea forţei de frecare”, „faptul că am făcut harta Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat”, „să reprezentăm schematic experimentul cu planul înclinat”, „că am făcut experimentul, că am ieşit la tablă”, „că am înţeles lecţia”, „că am învăţat cum acţionează forţa de frecare”, „că am învăţat multe despre forţa de frecare”, „când am făcut experimentul pentru că am înţeles mai bine”, „nu au fost aspecte nereuşite”.
Dificil a fost „descrierea forţei de frecare”, „nimic”, „unele întrebări”, „să ne amintim unele detalii despre forţa de frecare”, „nu a fost nimic dificil”, „să-mi amintesc din clasele trecute”, „când ne-a pus să mai facem o dată experimentul”, „să ne deplasăm de la sala de clasă în laborator”, „când corpul nu aluneca”, „să ne amintim din anii trecuţi”, „să reprezentăm schematic experimentul cu planul înclinat”, „noul mod de predare a lecţiei”, „la prima oră când nu deţineam prea multe informaţii legate de forţa de frecare”, „nu a fost nimic dificil”, „de răspuns la ultima întrebare a profesoarei”, „că nu am înţeles tot ce trebuia despre forţa de frecare”, „să reţin definiţia”.
Interesant a fost „să facem experimentul”, „experimentul pe care am exercitat anumite forţe”, „totul”, „să aflu că fără frecare nu am putea să ne deplasăm”, „alunecarea corpului pe fiecare faţă”, „că în urma experimentului am aflat şi observat cum acţionează forţa de frecare”, „că acel corp din lemn nu s-a clintit când planul nu a fost prea înclinat”, „experimentul”, „când am comparat traseul celor două mobile cu suprafeţe diferite”, „importanţa lecţiei în viaţa noastră”, „noul mod de predare al lecţiei”, „modul în care s-a desfăşurat ora”, „când am acţionat şi exercitat acţionarea forţei de frecare”, „cum au fost aplicate lecţiile de către doamna profesoară”, „faptul că fără frecare am aluneca”, „experimentul reprezentat”, „modul în care tipul de suprafaţă influenţează frecarea”, „că forţa de frecare o întâlnim în viaţa de zi cu zi”, „corpul poate avea mai multe suprafeţe şi în funcţie de acestea corpul se poate deplasa fie mai încet, fie mai repede”, „cum diferite suprafeţe de contact influenţează forţa de frecare”.
Aspectele nereuşite au fost „toate obiectele necesare”, „că n-am reuşit să ieşim toţi la tablă”, „că nu am ştiut legile frecării”, „suficiente”, „n-au fost”, „Reprezentarea grafică a experimentului”, „neatenţia unor colegi”, „acela că nu am reuşit să reproduc experimentul”, „datorate numărului mare de elevi în clasă”, „faptul că suntem un colectiv prea mare nu am văzut bine experimentul şi nici coala albă de hârtie lipită de tablă”, „puţine dar uşoare”, „că nu am avut timp să facem toţi experimentul”, „că nu am avut chiar toate obiectele necesare”, „că nu am reuşit să ieşim toţi la tablă”.
Schimbările produse au vizat „acumularea de cunoştinţe noi”, „că acum am înţeles mai bine forţa de frecare şi că ştiu să o utilizez în viaţa de zi cu zi”, „activitatea la orele de fizică şi învăţarea mai cu uşurinţă datorată experimentelor utilizate”, „ceva folositor în viaţa de zi cu zi”, „că fără forţa de frecare am aluneca”, „o nouă concluzie”, „o atenţie mai mare a elevilor”, „modul de percepere a informaţiilor”, „înţelegerea lecţiei cu mai multă uşurinţă”, „îmbogăţirea informaţiilor noastre, nivelul cunoştinţelor”.
Am înţeles „că fără forţa de frecare deplasarea nu ar fi posibilă”, „tot despre forţa de frecare”, „am înţeles mai bine lecţia”, „Lecţiile şi formulele”, „că forţa de frecare este indispensabilă vieţii intr-un fel”, „Câteodată poate fi şi dăunătoare când se uzează piesele”, „de ce ne este folositoare şi dăunătoare forţa de frecare”, „că un corp se deplasează pe o suprafaţă atunci când este exercitată o forţă de frecare”, „aproximativ totul”.
Din cele învăţate la lecţii, am aplicat „experimentul pe care am exercitat anumite forţe”, „totul”, „forţa de frecare în viaţa de zi cu zi”, „forţa de frecare foarte des, mai ales iarna când tragem sania pe zăpadă, sau când circulăm cu autovehicule”, „formulele şi în viaţa de zi cu zi”, „experimentul”.
În lecţia următoare „vreau să fiu mai atentă şi să aflu mai multe”, „formule de calcul”, „definiţia”, „o să aflăm reprezentarea grafică, formula de calcul şi legile frecării”, „vom face experiment cu rulmenţi şi bile de ping-pong, vom învăţa cum se justifică folosirea rulmenţilor”, „aş vrea să facem un alt experiment”, „vreau să aflu legile frecării şi forţele care acţionează împreună cu forţa de frecare”, „vreau să aprofundez cunoştinţele despre acest subiect”, „vreau ca modul de desfăşurare a orei să fie acelaşi, aş vrea să aflu mai multe informaţii despre forţa e frecare, cum ar fi: cine a descoperit-o, cum a fost descoperită”, „voi fi mai activă şi mai atentă, mi-ar place să mai facem experimente”, „vom face şi alte experimente”, „aş vrea să învăţ reprezentarea grafică”.
Cred că „va fi mai simplu dacă voi învăţa”, „este o lecţie uşoară şi folositoare”, „următoarele lecţii o să fie şi mai interesante”, „a fost o lecţie interesantă şi folositoare”, „prin intermediul acestor lecţii predare diferit, am înţeles mai bine”, „ar fi mai uşor de înţeles lecţiile cu ajutorul experimentelor următoarea lecţie va fi una la fel de uşoară, această lecţie a fost una folositoare, ajutându-mă să înţeleg că fără frecare corpurile ar aluneca”, „a fost o lecţie importantă şi utilă, care m-a ajutat să descopăr lucruri pe care nu le ştiam, acest mod de predare este foarte folositor”, „acest mod de predare este unul eficient, prin aceste lecţii a început să îmi placă puţin mai mult fizica, sper ca următoarele lecţii vor fi la fel de plăcute”, „au fost două ore reuşite, ar fi frumos să mai facem astfel de ore”, „a fost distractiv, lecţiile următoare despre forţa de frecare o să fie şi mai interesante”, „lecţiile despre forţa de frecare nu sunt chiar atât de grele şi sunt interesante”, „a fost o lecţie folositoare în viaţa cotidiană, îmi va fi folositoare această lecţie”

Bibliografie:
1. Ghid metodologic: Metode eficiente de învățare a fizicii, Societatea Română de Fizică
2. Nota MENCS nr.41324/05/2016

Prof. Daniela HĂNGĂNUȚ,
Liceul „Radu Petrescu” Prundu Bîrgăului

Ziua internațională a animalelor

„În 1931, cu prilejul unei convenții a ecologiștilor care a avut loc la Florența, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial de către Organizația Internațională pentru Protecția Animalelor ca Ziua internațională a animalelor, și ca un omagiu adus Sfântului Francisc de Assisi (1182-1226), protectorul animalelor, canonizat la 4 octombrie 1228.
Instituirea Zilei internaționale a animalelor a fost, la acel moment, un mod de a face cunoscută situația speciilor de animale aflate în pericol de dispariție. Cu timpul a devenit ziua în care se aduce un omagiu tuturor animalelor, din toate țările lumii, fără a se ține cont de naționalitate, religie, credință sau convingeri politice” World Animal Day.
Sunt o profesoară norocoasă. Mereu am fost și mereu o să fiu atâta timp cât conștientizez, eu ca dascăl, valoarea unui copil. Și când spun valoarea unui copil mă refer la valoarea FIECĂRUI copil. Cu răbdare, dăruire, iar cu răbdare și alături de cuvinte alese, oneste, bio-drăgăstoase și cu mare încredere în capacitatea elevilor de a realiza lucruri mărețe, s-a născut primul meu proiect educațional care a demarat cu „Ziua Mondiala a Animalelor”. Încrederea mea în ei a fost pe deplin răsplătită. Elevii „mei” au învățat să colaboreze, și-au împărțit sarcinile și au acceptat noțiunea de „team leader” atâta timp cât egalitatea a fost prezentă, au fost creativi și mi-au depășit orice așteptare. Cred ca s-au surprins și pe ei. Au învățat lucruri noi și interesante, s-au amuzat sau au fost uimiți de curiozitățile descoperite, au luptat ca o echipa, s-au prezentat ca „cea mai bună echipă”, și-au susținut animăluțele alese pana în ultima secundă de prezentare. Sunt foarte mândră de voi, dragii mei, sper că v-am deschis „apetitul” către descoperirea naturii în toate elementele ei.
De la coloritul cameleonului la drăgălășenia unui urs panda, de la legenda românească atribuită liliacului la liniștea vizuala oferită de o bufniță polară, de la poziția impunătoare a unei pantere înspre eleganța unei păsări Flamingo... vă invit sa spunem un „La mulți ani, la multă hrană și la un adăpost bun, dragi animăluțe!

Prof. Monica LUPUȚI
Școala Gimnazială „Avram Iancu”, Bistrița

Studiu privind abordarea textului liric

Cuvinte cheie: lectura, liric, didactica lecturii, elev;
Lectura reprezintă un mijloc de instrucție fundamental ce vizează dezvoltarea intelectuală a fiecărui individ. Abordarea didactică a textului liric presupune abilitatea profesorului de a-l face pe elev să înțeleagă că liricul trebuie trecut progresiv de la auz, la văz apoi la simțire.

Lectura, ca mijloc de instrucție și educație, are un rol fundamental în dezvoltarea individuală. Cititul constituie o activitate fundamentală pentru întreținerea condiției intelectuale, îmbogățirea cunoștințelor și a limbajului, pentru cunoașterea indirectă a diferitelor universuri și realități.
Adrian Marino spune că există diferite tipuri de lectură: lectura-informaţie, lectura-distracţie, lectura-refugiu, văzută ca formă de evaziune, lectura-plăcere, lectura-cultură, lectura-existenţă. Acestor tipuri li se pot adăuga, cu eventuale suprapuneri, lectura de întreţinere, de îmbunătăţire a profesiei, lectura ca recreere, ca divertisment, lectura-curiozitate etc. Ca alte forme se pot aminti, lectura-drog şi lectura-tranchilizant, privite ca valori terapeutice.
Şcoala are menirea de a forma un lector competent, care să-şi formeze gustul propriu pentru lectură, astfel încât să fie un cititor activ pe tot parcursul vieţii. Lectura a stat tot timpul în centrul orelor de limba maternă. Lectura este un proces complex, în care se întrepătrund competențe și deprinderi ale recunoașterii și ale înțelegerii simbolurilor literare. Profesorul este dator să găsească propuneri referitoare la modul în care ar trebui să procedeze pentru a face ca textul literar să funcționeze optim în conștiința elevului.
Despre crearea unei atitudini pozitive față de lectură, Alina Pamfil spune că: „modelarea atitudinii faţă de lectură este unul din obiectivele cele mai importante şi mai greu de atins ale orei de limbă maternă. Această zonă didactică oferă soluţii puţine şi carenţe, aşa încât reuşita depinde de creativitatea profesorului şi de modul în care le corelează pe cele existente.”(1) (Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, 2003)
Odată cu trecerea timpului s-a modificat nu doar modul de abordare al textului literar ci și tipul de text considerat a fi important în educație.
Istoria didacticii lecturii începe cu o așa-numită viziune tradiționalistă, viziune care a dominat aproape întreg secolul XX. Cunoștințele de vocabular și de gramatică determinau calitatea comprehensiunii, iar opera literară era „considerată calea regală a educaţiei morale şi civice şi a formării gustului estetic.”(2) (Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, 2003). Cea de-a doua etapă începe în anii ’70 și marchează o înlocuire a viziunii tradiționaliste cu un model comunicativ. Competențele noi așază importanța textului literar alături de cel non-literar. Nevoia de comunicare substituie vechea finalitate care viza formarea gustului pentru moral și estetic iar didactica lecturii și-a îndreptat atenția spre modul în care elevul lucrează cu informațiile propuse de textul literar.
Actualul domeniul al didacticii lecturii (și literaturii) cuprinde două direcţii distincte: o direcţie legată de teorii ce descriu tipul de text şi o direcţie bazată pe teoriile lecturii, teorii ce înscriu textul în orizontul cititorului. Prima direcţie îşi propune: identificarea genului şi a speciei, configurarea structurii, identificarea şi interpretarea semnelor ce compun textul, etc. Această orientare este de tip francez și ea a dominat didactica românească în deceniile opt și nouă ale secolului XX. A doua direcţie, caracterizată de demersuri ce accentuează dimensiunea subiectivă a lecturii, este propusă de varianta americană a teoriilor lecturii.
Sincronizarea materiei cu modelele americane și europene precum și restabilirea legăturii cu tradiția școlară din prima jumătate de secol s-a realizat abia după anul 2000. Noile capacități sunt orientate spre formarea unor atitudini și valori. După cum spune și Alina Pamfil, „aceste capacităţi se doresc orientate înspre formarea unor «atitudini şi valori»: cultivarea plăcerii de a citi şi a gustului estetic, stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice, cultivarea sensibilităţii prin receptarea operei literare, formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române.”(3) (Pamfil, Studii de didactica literaturii, 2006)
Actul lecturii reprezintă un proces activ și personal care implică trei factori: textul, cititorul și contextul lecturii. Ceea ce fascinează în procesul lecturii sunt în primul rând caracteristicile principale ale procesului. Lectura este o formă de comunicare specială pentru că emițătorul și receptorul nu sunt co-prezenți (asimetrie), rolurile nu se pot schimba (non-reversibilitate) și receptorul nu are acces direct la contextul creat de emițător cum nici emițătorul nu are acces la mediul receptorului (decontextualizare).
Cercetările au demonstrat că textele ale căror subiecte sunt familiare şi interesante pentru cititor pot fi înţelese mai repede şi mai corect. În abordarea textului literar este cunoscut faptul că nu toate textele captează atenția elevilor de la prima lectură și de aceea este nevoie de o abordare diferită a acestora. Se poate porni fie de la o discuție care vizează cunoștințele elevilor despre subiectul respectiv sau părerea lor referitoare la importanța lecturii textului propus. De asemenea, se poate recurge la o lectură pe roluri sau la jocul perspectivelor de lectură pentru că, după cum spune Alina Pamfil, „lectura schiţei D-l Goe... poate fi făcută din perspectiva unui copil răsfăţat şi ştrengar sau a unui elev disciplinat şi conştiincios. În aprecierea modului în care elevul a înţeles textul, profesorul trebuie să ţină cont de intenţia de lectură.”(4) (Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, 2003)
Din perspectiva didacticii competențelor, cel mai important în triunghiul lecturii este cititorul, aici elevul. Elevul trebuie angajat în desfăşurarea unor procese diverse precum și activarea unui proces cognitiv și afectiv. Aceste activități se întind de la recunoaşterea sensului unui cuvânt sau identificarea ideii principale dintr-un paragraf, până la configurarea sensului global.
Este foarte important să se acorde o importanță deosebită elementelor ce influențează din exterior calitatea comprehensiunii: liniștea, claritatea tipăriturii, durata lecturii etc.
Despre textul liric se știe că este mai dificil de abordat deoarece poezia nu urmărește ceea ce se spune, ca în textele epice sau dramatice, ci modul în care se spune. Dacă textele dramatice sau epice oferă spectacolul lumii prin personaje și acțiune, operele lirice concentrează în cuvinte esența textului. Alina Pamfil spune că „în poezie, cuvintele nu intermediază reprezentarea unor lumi, ci formează, ele însele, lumea textului; în poezie cuvintele nu sunt puse în slujba unui alt spectacol, ci sunt, ele însele, spectacolul.”(5) (Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, 2003).
În studierea textului liric există trei etape: etapa comprehensiunii, etapa interpretării și etapa de reflecție. Prima secvență a scenariului didactic include una sau mai multe lecturi ale textului făcute de elevi sau de profesor. După această primă lectură se cere elevilor reacția imediată și subiectivă la text: „ce părere aveți despre textul dat?”, „ce gânduri provoacă lectura operei?” etc.
Etapa interpretării urmărește conturarea semnificațiilor din text. Alina Pamfil, adoptând modelul didacticii franceze și propune mai întâi observarea „feţelor vizibile ale textului liric” (rimă, ritm, structura strofelor) şi apoi „studierea semnificaţiilor semantice” pe care le degajă textul: ipostazele eului liric, descoperirea cuvintelor-cheie, câmpuri semantice, interpretarea figurilor de stil.
Strategiile de învățare urmăresc felul spunerii („cum”) care va conduce spre substanța textului liric. Este foarte important de menționat faptul că există o diferență semnificativă între abordarea textului epic și cel liric. Dacă în cazul textelor epice şi dramatice primul pas al demersului didactic urmărește conturarea lumii reprezentate (acţiune, personaje, spaţiu şi timp), iar evidenţierea modalităţilor de realizare a lumii ficţionale reprezentă un al doilea moment, în cazul textului liric, începutul îl va constitui abordarea aspectelor formale (ritm, rimă, stofe, structuri sintactice) şi doar apoi se va trece la conturarea sensurilor textului.
Programa în vigoare urmărește unele noțiuni de teorie literară legată de prozodie precum și noțiuni stilistice. După cum spune Alina Pamfil „paşii parcursului trebuie să treacă de la poezia auzită, la poezia privită şi apoi la sensurile poeziei.”(6) (Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, 2003)
Astfel, studiul rimei poate fi făcută în mod clasic prin oferirea unor exemple care să evidențieze identitatea de sunet din finalul a două sau mai multe versuri. Se formulează definiția rimei și ca exerciții de fixare se pot propune următoarele: reașezarea unor versuri în așa fel încât să formeze diferite tipuri de rime, exerciții de completare a unor versuri astfel încât să rimeze, etc. Studiul ritmului se face tradițional, prin despărțirea în silabe a versurilor și identificarea piciorului metric.
În ceea ce privește figurile de stil, studiul acestora se poate face pornind de la niște exemple care să conțină epitete, metafore, personificări, antiteze, hiperbole și comparații. Alina Pamfil propune ca studiul acestor figuri de stil să se facă pornind de la etimologia termenilor, atrăgând elevilor atenția asupra unor excepții (de exemplu, nu toate „cuvintele adăugate” sunt epitete). De asemenea, în ceea ce privește personificarea ea spune „sugerez ca exemplele să vizeze un orizont tematic larg (obiecte şi animale, fenomene ale naturii, idei), iar discuţiile să se refere şi la texte în care personificarea este mult mai mult decât o figură retorică, este perspectiva din care se construieşte un personaj sau un întreg univers.”(7) (Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, 2003)
Ultima etapă, cea a reflecției, vizează unele discuții legate de pașii parcurși în timpul orei, reluarea unor subiecte mai dificile care au ridicat probleme sau discuții legate de anumite particularități ale operei respective.
Constantin Șchiopu spune în articolul său Lectura ca demers didactic că: „implicat în actul lecturii, cu întreaga sa cultură, cu predispoziţiile psihologice de moment, elevul (cititorul) racordează opera în direcţia propriei sale personalităţi. El poate reconstrui un mesaj cu totul diferit de cel al operei, un altul în care amestecă o parte a gândirii autorului desprinsă din carte şi alta din gândirea sa.”(8) (Șchiopu, Lectura ca demers didactic, 2010)

BIBLIOGRAFIE:
Pamfil, A. (2003). Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
Pamfil, A. (2006). Studii de didactica literaturii. Cluj-Napoca: Casa cărții se știință.
Șchiopu, C. (2010). Limba română. Preluat Mai, 2012, de pe http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=847

Note:

1. Pamfil, A. (2003). Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
2. Pamfil, A. (2003). Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
3. Pamfil, A. (2003). Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
4. Pamfil, A. (2003). Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
5. Pamfil, A. (2003). Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
6. Pamfil, A. (2003). Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
7. Pamfil, A. (2003). Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
8. Șchiopu, C. (2010). Limba română. Preluat Mai, 2012, de pe http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=847

Prof. Andreea SZEKELY,
Școala Gimnazială „Artemiu Publiu Alexi” Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud