marți, 19 iulie 2016

Iulie 2016

„Calea cea mai sigură de a reuşi este să perseverezi” (Thomas A. Edison)

Proiect PEH 095 „Dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile”

FISA PROIECTULUI

Titlul proiectului: Dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile
Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 – CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială
Apelul: Coerent
Valoarea proiectului: 1.312.443 lei
Promotor proiect: Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud
Parteneri:
Asociația Autism Europa Bistrița
Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud
Școala Gimnazială Nr. 4 Bistrița
Stiftelsen Radarveien. Oslo, Norvegia
SERVICII:
Crearea unui Centru educațional pentru copiii cu autism și alte tulburări de dezvoltare. Cursuri de formare pentru specialiști: psihologi, consilieri școlari, logopezi, profesori de sprijin, profesori.
Activități de evaluare și terapie.
Adaptare curricule și planuri de intervenție personalizate.
Consiliere părinți/tutori
Realizarea unui studiu privind gradul de integrare a persoanelor cu dificultăți de învățare.
Beneficiari direcți:
60 de copii cu autism și cerințe educaționale speciale
200 părinți
205 cadre didactice
40 factori de decizie și reprezentanți ai autorităților locale

O șansă pentru copiii cu tulburări din spectrul autist

Tulburările din spectrul autist afectează, potrivit celor mai recente estimări, un copil din 68. O mare parte dintre aceștia nu au acces la terapii de recuperare validate experimental. Demersurile specialiștilor s-au axat în ultimii ani pe dezvoltarea unor programe de intervenție timpurie, în timp ce numărul copiilor cu TSA care au ajuns la adolescență și maturitate și care nu au beneficiat de un mediu terapeutic favorabil a continuat să crească. Pentru aceștia soluțiile terapeutice sunt limitate și insuficient testate.
Tulburările din spectrul autist fac parte din categoria tulburărilor pervazive de dezvoltare de origine neurobiologică, caracterizate de prezența anormală și/sau alterarea curbei de dezvoltare. Se manifestă înainte de 3 ani prin modele caracteristice de comportament perturbate în trei domenii de activitate: interacțiuni sociale, comunicare și comportament restrictiv, repetitiv (ICD-10). Interacțiunea socială reciproca alterată constituie trăsătura esențială a bolii, care îi conferă denumirea de autism.
Cu o istorie recentă spectaculoasă și oarecum controversată, aflat în lumina reflectoarelor și în atenția specialiștilor în ultimii ani, autismul este o tulburare de spectru care afectează individul pe tot parcursul vieții sale. Atât originea cât și formele autismului au suscitat și continuă să suscite dezbateri în lumea științifică, alimentate de nevoia stringentă de sprijin a persoanelor cu tulburări din spectrul autist, de apariția diferitelor terapii specifice dar și grație fondurilor sporite pentru cercetarea științifică. Atenția acordată acestei tulburări a dus în ultimii ani la creșterea numărului de cazuri diagnosticate, la evoluția și modificarea criteriilor de diagnostic, la rafinarea instrumentelor de diagnosticare. Eforturile de a găsi și neutraliza cauzele acestor tulburări au stat și la baza unuia din cele mai mari scandaluri științifice după ce Andrew Wakefield, un medic britanic căruia ulterior i s-a retras licența, a lansat în revista științifică Lancet ideea că autismul ar fi provocat de vaccinul MMR, ipoteză infirmată de atunci de zeci de ori prin intermediul unor studii de amploare, fără prea mare efect asupra mișcării antivaccin susținută de unele vedete de la Hollywood, dar cu urmări fatale pentru sute de mii de copii supuși riscului de a nu fi vaccinați.
Autismul, spre deosebire de multe alte tulburări, se bucură de o divizie de advocacy extrem de puternică formată din organizații de părinți care investesc în diagnosticarea timpurie și cercetarea științifică, cum e Autism Speaks. Însă, în domeniul terapiilor de recuperare, accentul cade deocamdată pe diagnosticarea și intervenția timpurie, și mai puțin pe creșterea calității vieții persoanelor cu TSA.
Deși tot mai multe persoane sunt diagnosticate cu autism, proporția populației cu simptomele unei tulburări de spectru autist pare că a rămas constantă, potrivit unui studiu realizat pe mai mult de 1 milion de copii suedezi. Rezultatele studiului lui Lundstrom et al (2015), susțin teoria potrivit căreia ascensiunea numărului cazurilor de autism provine din mai buna conștientizare a tulburării. Prevalența cazurilor de autism in SUA s-a dublat de când guvernul a început monitorizarea acestora, în 2000, potrivit cifrelor oferite de Center of Disease Control.
Comunitatea științifică a pus mare accent în ultimii ani pe identificarea cauzelor tulburărilor de spectru autist, astfel că un sumar realizat de Wendy Chung, director de cercetări clinice și investigator principal al proiectului Simons Variation in Individuals Project la Simons Foundation Autism Research Initiative al rezultatelor celor mai importante studii sintetizează posibile cauze genetice, factorii non-genetici precum și circuitele nervoase afectate în tulburările din spectrul autist.

Potrivit studiului lui Solis, (2009) la familiile cu trei sau patru copii (părinți sănătoși, un copil cu autism și un copil neafectat) au fost identificate mutații de novo (n.tr., apărute la făt, fără a fi moștenite de la părinți) cu penetranță ridicată (probabilitatea mare de a afecta fenotipul), precum mutații în care variază numărului de copii a unei secvențe de ADN (mutații CNV), mutații ale unei singure nucleotide, inserții sau deleții.
Variantele de risc de novo sunt rare (fiecare este responsabilă de mai puțin de 1% din cazuri), însă împreună explică mai mult de 25% din cazurile de autism. Este probabil ca această proporție să crească pe măsură ce cercetătorii examinează cohorte mai mari și iau în calcul și mutații de tipul missense (n.tr. mutații care conduc la modificarea aminoacidului sintetizat pe baza secvenței ADN). Cercetând diferențele de gen, studiul lui Jacquemont S, (2016) arată că fetele cu autism tind să aibă mutații de tipul CNV mai mari (n.tr. mai multe repetiții ale aceleiași secvențe ADN) decât băieții din spectru. Conform unei expresii frecvent întâlnite în domeniul terapiei persoanelor cu autism, „dacă ai întâlnit o persoană cu autism, ai întâlnit o persoană cu autism” („If you've met one person with autism – you've met one person with autism”).
Într-adevăr, deși persoanele cu TSA prezintă o serie de caracteristici comune, pe baza cărora se stabilește diagnosticul, cazurile de autism pot fi foarte diferite între ele. Din acest motiv, terapeuții fac eforturi considerabile pentru a adapta intervențiile terapeutice – chiar dacă este vorba de metode testate cu succes de-a lungul timpului – la nevoile specifice și la alte particularități ale persoanelor cu TSA.
Numeroase studii privind eficiența intervențiilor terapeutice specifice pentru persoanele cu TSA au demonstrat că tratamentul de primă elecție este analiza comportamentală aplicată (Applied Behavioural Analysis), sistem de învățare care se axează pe modificarea comportamentală prin manipularea antecedentelor și consecințelor comportamentelor țintă. Livrată în diferite modele de intervenție, analiza comportamentală aplicată este validată experimental în numeroase studii.
Rezultatele cercetărilor în urma aplicării ABA arată că dacă terapia este începută destul de devreme - înainte de vârsta de 4 ani, este suficient de intensivă - 20-30 chiar 40 de ore de terapie pe săptămână și este continuată până la doi ani, între 20 si 47% dintre copii pot duce vieți mai productive și mai implinite din punct de vedere social.
O parte dintre copiii cu autism care au pierdut diagnosticul au beneficiat de intervenție comportamentală intensivă pentru perioade lungi de timp în copilăria lor, potrivit unui studiu publicat în Journal of Developmental and Behavioral Pediatrics. Această intervenție este, în esență, una educațională și este oferită, în alte țări direct în școală copiilor care au nevoie de ea.
Metoda ABA crește frecvența apariției comportamentelor dezirabile prin sisteme de întărire bine puse la punct; învață copilul abilități noi (prin învățare sistematică și recompensare, predă abilități de autoservire, comunicare, relaționare socială); menține anumite comportamente necesare adaptării la mediul social; generalizează sau transferă comportamentele dintr-o situație în alta sau de la un anumit mod de răspuns la altul, mai complex (scopul este de a generaliza și transfera tot ceea ce învață în camera de terapie - la grădiniță, școală, mediu social); reduce comportamentele interferente, care pot îngreuna învățarea și relaționarea; modifică mediul de învățare pentru ca aceasta să se realizeze cât mai eficient, iar pe termen lung se urmărește ca persoana să se poată descurca în orice situație. În orice tip de terapie progresele diferă de la un client la altul, factorul principal care duce la progres este potențialul fiecărui individ în parte.

Printre aspectele cu valoare prognostică ridicată a evoluției persoanelor cu tulburări din spectrul autist enumerăm: severitatea tulburării și prezența altor afecțiuni asociate, cum este retardul mintal. În cazul tinerilor cu forme severe de autism și dizabilități intelectuale, problemele comportamentale sunt adesea extrem de dificil de controlat terapeutic, recurgându-se frecvent la controlarea acestora cu doze mari de medicație antipsihotică (Risperidone, Aripiprazol) cu efecte secundare greu de cuantificat.
Indiferent de cât de sever e afectat un pacient cu tulburări de dezvoltare, trebuie să avem grijă să-i oferim oportunitatea de a învăța cât mai mult posibil și de a face progrese atât cât îi permit abilitățile, cu alte cuvinte de a-și atinge potențialul maxim. Cu cât îl vom provoca mai mult și îi vom oferi oportunități de a învăța din mediu cu atât vom avea succese mai mari în ceea ce privește progresul terapeutic. De asemenea, trebuie să avem în vedere că terapia ABA nu se aplică în același mod la toți copiii și nici nu este accesibilă tuturor copiilor, cu atât mai mult în România unde a fost introdusă de-abia în ultimii ani, alături de alte metode de intervenție specifice: TEACCH, PECS, astfel, rămân puține opțiuni terapeutice disponibile pentru elevii din medii defavorizate, ceea ce ne obligă să insistăm pe adaptarea sistemului educativ la nevoile elevilor cu TSA și să dezvoltăm programe sistemice de formare a cadrelor didactice în tehnici comportamentale, în paralel cu dezvoltarea și diversificarea serviciilor remediale oferite de unitățile de învățământ de masă capabile să valorifice potențialul acestor elevi, la fel de speciali și valoroși ca și colegii lor tipici.
Proiectul „Învățăm Împreună” – Dezvoltare de strategii si politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparținând grupurilor vulnerabile – are ca obiectiv principal pregătirea sistemului de învățământ de masă pentru a oferi elevilor cu autism oportunitatea de a evolua în mediul școlar. Proiect este finanțat cu sprijinul financiar al Programului RO10-CORAI, program finanțat de Granturile SEE 2009-2014 și administrat de Fondul Român de Dezvoltare și este derulat de ISJ Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Școala Gimnazială nr. 4, CCD Bistrița-Năsăud și Asociația Autism Europa Bistrița – Centrul de Resurse și Referință în Autism Micul Prinț.

Psiholog Ana DRAGU
Coordonator activitatea de evaluare și terapie

Activitățile bilaterale

Activitățile bilaterale din cadrul proiectului Dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile, s-au desfășurat în două etape: vizita partenerilor norvegieni la Bistrița, în septembrie 2015 și vizita în Norvegia a partenerilor români în luna aprilie 2016.
Delegații norvegieni au prezentat modul lor de abordare a problemei persoanelor cu autism și cerințe educative speciale în cadrul întâlnirilor pe care le-au avut cu partenerii români, cu profesorii, cu logopezii, consilierii și profesorii de sprijin din județ, au vizitat CSEI Beclean, Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihică Beclean și Centrul de Resurse și Referință în Autism „Micul Prinț”.
Discuțiile purtate la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, de asemenea partener în proiect, au continuat cu seminarul pe probleme ale incluziunii sociale și școlare a persoanelor din grupurile vulnerabile. Au participat la conferința de presă organizată cu această ocazie și la o emisiune televizată, în cadrul cărora și-au spus părerea despre realitățile descoperite aici, au împărtășit propriile experiențe și cunoștințe în domeniu și și-au exprimat încrederea că rezultatele proiectului vor confirma angajamentul și implicarea partenerilor români. Ceea ce i-a impresionat a fost implicarea instituțiilor județene, devotamentul oamenilor în îndeplinirea angajamentelor asumate și deschiderea spre experimentarea metodelor abordate de partenerul norvegian în lucrul cu persoanelor cu autism și cerințe educative speciale. Și-au exprimat dorința și disponibilitatea pentru a participa în continuare la acest proiect.
În aprilie 2016, 4 membri ai echipei de management și implementare a proiectului Dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparținând grupurilor vulnerabile, au participat la vizita de studiu organizată la partenerul norvegian Stiftelsen Radarvien, Oslo, Norvegia.
Obiectivele vizitei de studiu au vizat facilitarea schimbului de informații si de experiență între parteneri pentru realizarea obiectivelor proiectului și sprijinirea participanților în cunoașterea măsurilor adoptate de sistemul de învățământ norvegian în domeniul educației în ceea ce privește integrarea copiilor/ elevilor cu autism sau alte tulburări de dezvoltare.
Vizita la Stiftelsen Radarveien Foundation, centru dedicat îmbunătățirii vieții persoanelor adulte cu autism și alte tulburări asociate, a început cu prezentarea sectoarelor pe culori și specificului fiecărei săli de terapie, dotările existente și modul în care se desfășoară terapia diferențiată: sala de muzică, unde am asistat la o oră de terapie cu un grup, sala de gimnastică, bazinul de înot, sala pentru kinetoterapie, unde am asistat la o oră individuală în care terapeutul lucra cu o singură persoană, ne-a fost arătat modul în care se lucrează cu fiecare persoană, cum este planificată riguros activitatea, potrivit nevoilor și cerințelor specifice fiecăruia. Întreaga activitate este planificată și organizată sistematic, pe ore, zile, săptămâni și luni, cu mult timp înainte, fiecare secvență fiind discutată și coroborată cu celelalte tipuri de intervenție terapeutică/ socială. Fiecare clădire are o culoare dominantă, potrivit intervenției personalizate care se practică aici. Radarveien era în plin proces de transformare/adaptare a unei aripi a clădirii pentru un copilaș care urma să sosească acolo pentru prima dată. Ne-a impresionat profund grija, emoția, dorința de a face lucrurile cât mai bine, profesionist, de a nu omite niciun amănunt pentru ca „oaspetele” așteptat să se simtă confortabil, fizic și psihic. A urmat vizitarea centrului de lucru Skredderstua și Avlastningen din Oslo, centre în care am văzut cum persoane adulte cu autism și alte tulburări participau la activități comune – pregătirea mesei, plantare și îngrijire flori, confecționare de punguțe pentru biscuiți/ sandvișuri și tăiere și ambalare material lemnos. Directorul instituției și cei care lucrau acolo ne-au făcut o prezentare a principalelor activități desfășurate de centru în ultimul timp, organizarea de excursii și activități de socializare, limba engleză, activități de comunicare.
Apoi am vizitat școala Sjøskogen Elementary School, școală în care există și copii cu nevoi speciale integrați. Școala aplică un program de leadership care vizează respectul reciproc dintre elevi și elevi și profesori, instaurarea regulilor clare de comportament pozitiv pentru elevi și profesori, stimularea pentru dezvoltarea abilităților de leader ale elevilor, managementul timpului și adoptarea unei atitudini deschise, elemente ale Curriculum for Excellence dezvoltat în Scoția în anii 2010 – 2011. Elevii cu nevoi speciale integrați în clasele tipice beneficiază de sprijin din partea psihologului școlar, ajutat constant de 2 asistenți, care îndeplinesc și funcția de însoțitor pentru unii dintre aceștia. În școală, elevii cu cerințe educaționale speciale sunt de asemenea ajutați să se integreze prin intermediului programului After School, în cadrul căruia se organizează activități de timp liber într-un mediu asemănător celui de acasă. Școala nu are împrejmuire, ceea ce dovedește gradul ridicat de educație al elevilor și comunității locale, iar elevii sunt supravegheați de profesorul de serviciu pe timpul pauzelor, ajutat fiind pe parcursul pauzei mari de elevii-asistenți cuprinși în programul de leadership. Dotările materiale ale școlii – școală relativ nouă – 10 ani – reprezintă atât grija statului acordată copiilor, cât și considerația comunității de care se bucură această școală. Spațiile largi, deschise, existența mijloacelor de învățământ tehnologice în fiecare sală de clasă ușurează mult munca profesorilor și constituie un mediu stimulativ atât pentru elevii tipici, cât și pentru cei cu nevoi speciale. Am asistat la o oră desfășurată cu 6 elevi cu cerințe educative speciale, elevi care erau învățați să înțeleagă necesitatea cererii de ajutor de la ceilalți în momente de impas. Au fost prezentate situații tipice, pe care elevii au fost rugați să le transpună în jocuri de rol, au fost jocuri de concentrare și de memorie, de comunicare.
Vizita la Karlsrud Elementary School ne-a prilejuit contactul cu o școală normală în care erau integrați elevi cu cerințe educaționale speciale, autism, ADHD, sindrom Aspberger etc. Elevii speciali proveneau din tot orașul, admiterea lor depinzând de dificultatea de învățare pe care o aveau. Erau lungi liste de așteptare, deoarece dotările materiale și umane ale școlii erau deosebite. Fiecare elev special beneficia de un plan individual, programe adaptate cerințelor și intereselor sale și capacității sale de comunicare. Clădirea școlii era de fapt împărțită în două, o parte pentru elevii tipici, o parte pentru cei cu nevoi speciale. Existau și două curți care puteau fi folosite în timpul pauzelor și acces adaptat pentru cei cu deficiențe motorii. Am vizitat sălile în care copiii își desfășurau activitatea, am văzut resursele de care dispune școala. Integrarea elevilor în școala normală a început prin participarea lor, în timpul pauzelor, la activități comune. Accentul cade pe posibilitatea copiilor de a-și găsi prieteni printre cei asemenea lor.
Am asistat la o oră în care trei elevi cu autism, care puteau vorbi și comunica, însoțiți de 1, 2 sau 3 profesori fiecare, completau niște fișe axate pe dezvoltarea capacității lor matematice, științifice. Exista un fel de competiție stimulativă între elev și însoțitor, prin care elevul era încurajat să ia decizii și să rezolve cerințele respective. Ne-au fost prezentate și încăperile unde copiii se pot retrage când stresul sau oboseala devin prea puternice pentru ei, încăperi simple, cu masă, scaun și eventual pat, în care copiii își pot reveni mai ușor.
Trosterud Preschool este o grădiniță pentru copii de peste 1 an cu tulburări de dezvoltare și care nu pot comunica decât cu ajutorul pictogramelor, stimulați fiind permanent, senzorial, motrice, fizic, afectiv și intelectual prin metoda TEACH, componentă a strategiei ABA, metodă folosită și în România în cadrul terapiei pentru persoanele cu autism și alte tulburări asociate. Cu ajutorul pictogramelor, activităților repetitive, semnelor și gesturilor, copiii sunt învățați să comunice, să înțeleagă codul comunicării și să răspundă adecvat stimulilor externi. Beneficiază de sală de sport, de sală pentru stimularea simțurilor, de sală de mese, sală pentru activități comune, de personal calificat și resurse materiale specifice deosebite.
Nordvoll School și Autism Center este un centru de zi în cadrul căruia elevi și tineri cu tulburări din spectrul autist beneficiază de terapie specifică și sunt stimulați să comunice adecvat, potrivit necesităților și dorințelor lor. Centrul oferă și un respiro familiilor acestora, deoarece aici sunt acomodați și tineri ai căror aparținători nu reușesc întotdeauna să le facă față. Personalul calificat al instituției oferă consultanță familiilor, face evaluări ale copiilor și tinerilor cu autism și alte tulburări, folosește modalități multiple de comunicare și oferă resurse tehnologice și materiale de excepție. Existența spațiilor de retragere pentru tinerii afectați, posibilitatea ca aceștia să beneficieze de stimulare senzorială, de dezvoltare a capacităților artistice și muzicale, de exerciții fizice desfășurate sub directa îndrumare a kinetoterapeuților conferă acestui centru un standard ridicat printre instituțiile asemănătoare din Oslo, Norvegia. Ne-au fost prezentate diferite modalități de evaluare a capacităților de comunicare ale persoanelor cu cerințe speciale și modul în care aceștia sunt stimulați din toate punctele de vedere. Au fost prezentate, într-un material interactiv, principalele activități ale centrului și unele dintre cazurile care s-au ameliorat prin intervenția executată în centru.
Vizita la Haug School și Resource Center a debutat cu prezentarea centrului, a resurselor materiale și umane de care dispune, a activităților desfășurate zilnic în cadrul centrului cât și a activităților de anvergură. Resursele materiale specifice lucrului cu persoanele cu autism și alte tulburări asociate, cu nevoi speciale și cerințe educative speciale cuprindeau, pe lângă informații, cărți, jocuri, și un centru de împrumut de unde copiii puteau lua cu împrumut jocuri terapeutice potrivite vârstei lor. Am asistat la o activitate comunicativă de grup, unde persoanele erau asistate din nou de 1, 2 sau 3 însoțitori (profesori, terapeuți) pe tot parcursul zilei. Existau spații comune și spații de retragere, săli pentru stimulare senzorială, sală de sport, săli pentru desfășurarea programului educativ, săli individuale etc.
Vizitarea școlii Hauketo Elementary School, școală construită modern, nouă, la care și-a adus contribuția unul dintre cei mai mari arhitecți norvegieni contemporani, ne-a prilejuit o dată în plus contactul cu modul plin de respect și considerație cu care sunt tratați toți cetățenii norvegieni de către semenii lor, fără deosebire de afecțiunile pe care le manifestă. Un respect ambivalent, dublat de dorința de a ajuta cu demnitate, de a funcționaliza societatea. Ce te izbește la contactul cu școlile norvegiene este liniștea, respectarea regulilor, demnitatea, consecvența, solicitudinea. Extraordinarele dotări materiale sunt mereu dublate de OAMENI, de persoane care înțeleg să-și facă datoria profesionist. Aici, profesionismul este un mod de viață, iar respectul, o profesiune de credință. Aici am văzut cum un profesor iniția un elev cu sindrom Aspberger în tainele discursului public: acesta observa semnalele verbale și nonverbale transmise de un orator pe un ecran video. Elevul își nota elementele definitorii pe o fișă de lucru, urmând să discute apoi cu profesorul. O atmosferă calmă, liniștită, de lucru, de colaborare și prietenie domnea peste tot în această școală. Și nu numai aici. Elevii din clasele terminale aveau simularea examenelor de sfârșit de an și atmosfera de respect pentru munca și emoțiile lor era prezentă. Ni s-a explicat cum se lucrează, om la om, cu elevii cu probleme, cum aceștia pot alege activități pe placul lor – proiecte individuale pe probleme de botanică, mediu, geografie sau orice domeniu își doresc, în loc să participe la orele care lor li se par fără sens. Ceea ce contează este ca ei să învețe ceva, să rămână cu noțiuni care să le fie de folos mai târziu în viață. Sala de muzică, dotată cu instrumente muzicale de toate felurile, într-un cadru prietenos, sala de arte, sala de sport, sălile de clasă luminoase, zona „bucătăriei”, unde elevii își exersează deprinderile casnice și ospitalitatea, toate acestea formează profilul de dorit al oricărui tânăr capabil să se integreze într-o societate normală, unde se simte valorizat, inclus.
La sfârșitul zilei, ca de fiecare dată, am avut o întâlnire la sediul partenerului, unde am discutat despre ceea ce am vizitat în cursul zilei, impresiile și noutățile pe care le-am aflat, despre colaborarea în cadrul proiectului. Am prezentat activitățile pe care le-am desfășurat noi în cadrul proiectului, rezultatele obținute până acum și am ilustrat toate acestea cu imagini . Am discutat despre dificultățile pe care le întâmpinăm în lucrul cu părinții elevilor/ copiilor din grupul țintă și am concluzionat, într-o tentă optimistă, că perseverența și hotărârea, acompaniate de respect și dăruire, pot face ca lucrurile să se miște și pentru noi.
În concluzie, activitățile bilaterale vizează stimularea cooperării dintre entităţile publice şi cele private (incluzând aici şi sectorul non-profit) şi sprijinirea măsurilor care au în vedere îmbunătăţirea accesului la servicii publice, la formare, la reţele de schimb de experienţă, precum şi participarea societăţii civile la procesul de decizie, răspunzând astfel obiectivelor specifice ale proiectului derulat în cadrul apelului „Coerent”.

Coordonator proiect, prof. Ioan IOJA
Asistent proiect, prof. dr. Tudor Daniel PAVELEA
ISJ Bistrița-Năsăud
Expert elaborare strategii, prof. Daniela DANEA
Școala Gimnazială nr. 4 Bistrița

„Învățăm împreună” – Școala de vară

Elevii sunt deja, în această perioadă, în vacanţa de vară şi cu gândul la cele două luni de libertate în care scapă de profesori şi de teme. Acelaşi gând îl au probabil şi părinţii lor, care însă caută soluţii ca micuţii lor să se distreze în siguranţă şi, dacă se poate, fără să stea ore în şir pironiţi în faţa unui calculator sau cu o tabletă în mâini. Pentru cei 60 de beneficiari din proiectul „Învățăm împreună” lucrurile stau puțin altfel, aceștia fiind implicați în lunile de vacanță în activități diversificate și atractive pentru copii, specifice școlii de vară.
Programul Școala de vară se desfășoară la Școala Gimnazială Nr. 4, Bistrița. Acesta este gândit sub forma unor ateliere de lucru, alternându-se activitățile de tip outdoor cu cele indoor. Dintre activitățile indoor amintim: ateliere de creație (pictură, reciclare creativă, desen, origami și colaj, handmade, măști din hârtie, etc.) ce vizează dezvoltarea atenției vizuale, sortarea culorilor, dezvoltarea prerechizitelor școlarității, stimulare senzorială. Dintre activitățile outdoor am selectat: jocuri psihosociale, jocuri sportive (cu minge, cerc, coardă, etc.), activități sportive individuale și de echipă (jocurile copilăriei, activități cercetășești, cursa de obstacole, desene pe asfalt, de-a v-ați ascunselea, dans în aer liber, vânătoarea de comori) ce vizează dezvoltarea motrică, socială, a comunicării.
Au fost formate 4 grupe (câte 15 copii/grup), fiecare grup va participa timp de o săptămână, de luni până vineri, în fiecare zi, câte 4 ore/zi, la activități de grup. Activitățile desfășurate în cadrul programului se realizează prin joc, sunt dinamice, interactive, interesante. Creăm astfel unui spaţiu de dezvoltare şi exprimare pentru fiecare, bazat pe acceptare şi incluziune. Metodele folosite sunt: art-terapie, terapii relaționale, dans, etc. Stimularea multiplă, îmbinarea metodelor terapeutice, încă de la o vârstă timpurie,reprezintă o premisă favorabilă în dezvoltarea copilului. Obiectivele propuse sunt: o mai bună coordonare motrică, acceptarea contactului fizic şi al interacţiunilor/ desensibilizare, stimularea senzorială în moduri creative, relaţionare adaptată cu adulţi şi copii, învăţare prin imitare, scăderea frustrării dezvoltând noi modalităţi de comunicare, crearea unui spaţiu de bună-dispoziţie şi plăcerea de a fi într-un grup.
Săptămâna a fost structu­rată în așa fel încât activitățile inițiale au facilitat intercunoașterea și coezi­unea grupului. S-a insistat foarte mult pe cunoașterea numelui colegilor, exersate in jocuri ca Paravanul, Trenul numelor, pe identificarea unor calități personale sau a unor dorințe a căror îndeplinire a fost încredințată „Fântânei dorințelor”.
Săptămâna a continuat cu activități de socializare, de muncă în echipă și de exprimare emoțională. De exemplu, una dintre activitățile desfășurate a fost: desene pe asfalt „Curcubeul emoțiilor”. S-au prezentat planșele cu cele 4 emoții de bază: bucurie, tristețe, furie, teamă. Copii au denumit emoțiile și au exemplificat o situație în care au simțit acele emoții. Li s-a solicitat să asocieze fiecare emoție cu una dintre cele patru culori: galben, albastru, roșu, verde. Copiii au fost ghidați să ajungă la următoarea asociere, bazată pe simbolistica culorilor: Bucurie-galben; Furie-roșu; Teamă-verde; Tristețe-albastru. S-a concluzionat că aceste culori fac un curcubeu multicolor, minunat, care ne surprinde plăcut, iar stările pe care le transmitem prin emoțiile noastre fac să răsară acest minunat fenomen. Li s-a propus copiilor să utilizeze creta colorată pentru a transpune pe asfalt curcubeul emoțiilor. De asemenea, pe lângă curcubeu au putut desena alte elemente ale naturii – norișori, floricele – care să reflecte cele patru emoții principale. La final, copii au ales din săculeț emoția care a reflectat starea lor la finalul activității. Unul dintre copii ne-a împărtășit credința că la capătul curcubeului se află o comoară și a desenat și comoara/aurul care se afla ascuns acolo. Copiii ne-au uimit cu capacitatea lor de a recunoaște emoțiile și de a le desena, fiind capabili să identifice și alte emoții decât cele prezentate.
O altă activitate care a plăcut copiilor a fost Mida Omida. S-a realizat omida prin modelarea părților componente, din culori diferite de plastilină. Fiecare mingiuță simbolizează diversitatea activităților ce se vor face în școala de vară. S-au unit părțile componente ale omidei prin înfigerea unor mici bucăți de scobitori în mingiuțe (explicăm astfel importanța participării la fiecare activitate din școala de vară). Confecționarea stegulețelor (din scobitori și fâșii de hârtie) pe care se vor nota exemple de activități din cadrul școlii de vară: jocuri de mișcare, colaj, pictură, desen pe asfalt etc. În fiecare mingiuță s-a așezat un steguleț. Realizarea piciorușelor prin modelarea unor mici bucățele de plastilină ce vor fi aplicate pe mingiuțele colorate/corpul omidei a simbolizat sprijinul pe care ni-l oferim toți cei prezenți în derulare cu succes a activităților. Această activitate a primit amprenta personală a copiilor, aceștia luând decizia de a da un nume propriu omidei realizate. Dintre nume amintim: Omida Orar, Omida mama și Omida Puiuț, Omida Messi.
Activitatea „Mâini care ating inima” le-a plăcut copiilor, și nu numai. Chiar și voluntarii și noi, experții, am decis să ne punem amprenta pe Inima prieteniei. S-a prezentat inima de pe coala de flipchart, care este denumită Inima prieteniei. Copiii au fost anunțați că în această activitate vor trebui să își pună fiecare amprenta pe această inimă a prieteniei. S-au dat instrucțiuni pentru realizarea amprentei: conturarea mâinii pe coala de hârtie, decuparea ei, decorarea (prin desen, pictură, scrierea numelui). După realizarea amprentei, copiii și-au lipit amprenta pe inima de pe coala de flipchart.
Cea mai gustată activitate a fost de departe jocul de mișcare „Raţă - Gâscă”. Copiii se aşează în cerc. Mai puţin un jucător care va trebui să treacă prin spatele fiecăruia şi să-i atingă pe spate uşor spunând „raţă”, „raţă”, etc. până când va alege ca cineva să fie „gâscă” şi-l apasă mai tare. Atunci, copilul care este gâsca trebuie să se întoarcă repede, să alerge şi să prindă pe cel ce l-a atins înainte ca acesta să îi ia locul. Dacă este prins, tot el va trece prin spatele celorlalţi să-i atingă, dacă nu, cel ce a rămas în picioare va continua jocul. Şi tot aşa... Copiii au fost foarte încântați, fiind jocul pe care a trebuit să îl repetăm de câteva ori în fiecare zi de activitate.
Deoarece cu prima grupă programul s-a derulat în perioada 4-8 iulie, până în acest moment, experții școlii de vară, împreună cu voluntarii implicați, au parcurs 4 zile din programul școlii de vară. Fiecare zi din Școala de vară a primit o notă de la copii, iar până acum nota acordată a fost 10. Și nu orice fel de 10, ci zece cu steluțe, cu multe steluțe, ajungând până la un trilion de steluțe. În concluzie, fiecare zi s-a încheiat cu zâmbete și voie bună.
Participanţii şi-au putut exprima opiniile referitoare la program şi la utilitatea acestuia. Pentru a sublinia entuziasmul și starea de bine generate de activități, redăm câteva dintre impresiile beneficiarilor: „Foarte frumos a fost tot, mi-a plăcut jocul Rață-gâscă, Trenul, Curcubeul,... Mi-a plăcut în sala de sport și a fost frumos la școală.” (Tudor)
„M-am împrietenit cu Topi. M-a plăcut la ora de sport și jocul Rață-gâscă.” (Mihai)
„Cel mai mult mi-a plăcut jocul Rață-gâscă, m-am împrietenit cu Topi, Mihai, Niko și Lucas. Și mi-a plăcut foarte mult Fântâna dorințelor. Doamnele au fost drăguțe și prietenoase.” (Vali)
Darius afirmă că „mi-a plăcut foarte mult să joc fotbal, să desenez, să mă joc cu copiii, să ascultăm de doamne. M-am împrietenit cu Mihai.”
„Mi-a plăcut foarte mult sportul, când am jucat basket, cu mingile, curcubeul. Cu doamnele ne-am înțeles frumos.” (Toni)
„Mi-a plăcut joaca pe afară, desenul pe asfalt, trenul, fotbalul.” (Gabi)
„Cred că mi-a plăcut aproape tot.” (Edi)
Voluntarii implicați în proiect au următoarea părere despre zilele de vacanță care s-au scurs:
„Școala de vară este un proiect interesant care a lăsat o amprentă de neuitat atât asupra copiilor, cât și asupra voluntarilor. Copiii ne-au arătat ce înseamnă unitate și implicare întrucât au fost o echipă și au legat prietenii.” (Larisa)
„Această săptă­mână plină de activități ne-a depășit toate așteptările. Am fost impresionată de copiii care s-au implicat foarte mult în activități și le-au plăcut foarte mult. A fost o experi­ență unică și foarte plăcută.” (Bianca)
„Este o experiență din care am avut cu adevărat ce învăța. Ne-am jucat cu copiii care ne-au arătat ce înseamnă diferit, dar puternic și cum grija și răbdarea pot avea un impact atât de mare asupra vieții unui copil și a formării lui.” (Florentina)
„A fost o experiență de neuitat să lucrez cu acești copii plini de energie. Am avut foarte multe de învățat de la ei, este fascinant modul lor de gândire și modul de a acționa la diversele activități/jocuri. A fost una dintre cele mai solicitante activități la care am luat parte.” (Costi)
„Este o idee bună să ne petrecem timpul cu copiii pentru că reușim să ne descoperim/redescoperim copilul din noi și ne dezvoltă înțelegerea în comunitate... și am o mulțumire sufletească când îi văd zâmbind.” (Topy)
„Când am acceptat să fiu voluntar, m-am gândit că o să am doar o foaie în CV, nu mă așteptam să îmi placă nici măcar o clipă, ținând cont că nu stau prea bine la capitolul răbdare. Cu toate astea, mă bucur că m-am înșelat. Aici am descoperit copii foarte frumoși, cuminți și atenți, în ciuda problemelor lor și în plus, mi-am făcut și mulți prieteni noi.” (Maria)
Dintre experții școlii de vară, aceștia redau următoarele gânduri:
„A fost o săptămână foarte încărcată, dar și foarte plăcută. Am petrecut timpul cu folos și consider că toți am avut de câștigat din această experiență. Mă bucur că am reușit să îi facem fericiți pe acești copii minunați. E uimitor cu câtă energie pozitivă te încarci atunci când îi vezi zâmbind și implicându-se trup și suflet în activitățile pe care le-am propus.” (Victorița)
„A fost chiar o săptămână altfel, în care între noi și copii nu s-a interpus catedra, și astfel au fost liberi să facă ce știu ei mai bine: să ofere iubire... Iar noi – experți și voluntari – am fost acolo prezenți să o primim. Mulțumesc copiilor pentru cadoul oferit.”(Cristina).
„Cu fiecare bucățică de magie adusă zilnic de cei implicați, am simțit că am scris împreună propria poveste de vacanță, folosind ingredientele potrivite unei rețete de vis. Sper din toată inima că săptămână petrecută împreună a însemnat şi pentru copii, ca și pentru noi experții și voluntarii, o adevărată ocazie de cunoaștere şi învăţare. Cred că Învățăm împreună (în vacanță) a prins viață .”(Bianca)
Dintre părinții voluntari, Luminița ne transmite următoarele gânduri: „apreciez activitatea ca fiind una deosebit de importantă și folositoare acestor copii și o experiență de suflet pentru voluntari. Copilul meu a fost foarte încântat, bucuros și nerăbdător, curios și dornic de a participa la toate activitățile și jocurile desfășurate. Mă bucur că am cunoscut acești copii și că am putut ajuta coordonatorii grupei, pe care îi felicit și le doresc sănătate și putere de muncă. Mulțumiri și felicitări tuturor celor implicați în proiect, sunteți sprijinul copiilor noștri și o mână de ajutor pentru părinți.”
O situație care ne sugerează că lucrurile care s-au întâmplat la școala de vară au impact, este și faptul că sunt copii din oraș care au venit zilele acestea la noi să îi înscriem în program, auzind numai lucruri foarte bune despre activitățile pe care le-am făcut…
Acum, la sfârșit de săptămână, așteptăm cu nerăbdare următoarele grupe de copii, având deja o experiență frumoasă în urmă și fiind tot mai convinși că ceea ce ne-am propus este pe cale să se materializeze. Ce ne-am dorit? Să oferim o serie de activități interactive care să faciliteze accesul copiilor la o serie de informații care îi pot abilita cu instrumente necesare pentru a face față situațiilor pe care le vor întâmpina și... multe, multe zâmbete. Doar abordarea cu seriozitate și creativitate a acestei problematici va duce la beneficii pe termen lung, care se vor reflecta atât la nivelul individual, cât şi la nivelul întregii societăţi.

profesor consilier Bianca FLOREA,
profesor consilier Cristina HARAP,
CJAP Bistrița-Năsăud

Integrarea copiilor cu CES

Pentru sistemul educațional din România, integrarea copiilor cu deficiențe de învățare în învățământul de masă reprezintă deopotrivă o necesitate dar și o provocare! Este o situație care nu ne face plăcere, dar astăzi România este una dinte puținele țări europene care încă nu a început o reformă a serviciilor dedicate integrării copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Ce avem astăzi?
Dacă în țări ca Marea Britanie, Norvegia, Olanda sau Franța această reformă a început concertat încă de la prima jumătate a secolului trecut, la nivelul țării noastre există pe de o parte un vid legislativ, pe de altă parte, o multitudine de acte normative și instituții care reglementează această activitate, dar fără a descrie proceduri operaționale, surse de finanțare și responsabilități clare.
În statele la care am făcut referire anterior au existat seturi clare de măsuri și chiar entități de sine stătătoare în subordinea ministerelor de resort care aveau buget distinct, grupuri de lucru a specialiștilor în vederea elaborării de politici publice specifice și pârghii de reglementare a procesului de incluziune în învățământul de masă al copiilor cu cerințe educaționale speciale
La nivelul țării noastre, această provocare este identificată la nivel de nevoie. La nivelul județului Bistrița-Năsăud ne propunem să includem în cadrul strategiei de dezvoltare socio-economică, un capitol distinct cu privire la integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă. Scopul acestei strategii este unul foarte concret și măsurabil: generarea de metode procedurale, legale și de curriculă prin care copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), pot fi integrați în învățământul de masă, cu obiectivul de a forma din acești copii, membri activi ai societății viitoare.
În urma analizei regulamentelor de organizare și funcționale a principalelor instituțiilor care lucrează cu copii cu CES, a istoricului recomandărilor Miniștrilor Educației (din ultimii 10 ani), a legislației în vigoare, a metodologiei de finanțare suplimentară a acestei activități și a sondării opiniei cadrelor didactice direct implicate, am ajuns la o concluzie care naște loc de multă muncă și gândire strategică pe acest domeniu! În concret, nu există o evidențiere clară a potențialelor surse de finanțare cu privire la costurile suplimentare aferente acestui proces de integrare (sporuri pentru dascălii care gestionează copii cu CES în sistemul învățământului de masă, organigrame care să cuprindă personal specializat: logoped, psiholog, etc., dotări speciale pentru copiii cu CES).
De asemenea, conform opiniilor cadrelor didactice și a personalului care lucrează cu copii cu deficiențe de învățare, curricula generală nu este adaptată nevoilor copiilor cu CES. Conform curriculei actuale, aceștia sunt evaluați după aceleași criterii cu ceilalți elevi, lucru care din start naște un clivaj între cele două categorii de elevi. În viziunea noastră, un copil cu deficiențe de învățare trebuie inclus în învățământul de masă din nevoia principală de a se conecta la comunitate, la echipă și la copii de vârsta lui. Printre ultimele obiective ale acestei strategii este dorința de a vedea capacitatea unui astfel de copil de a memora noțiuni teoretice și a le reproduce.
Spațiul dedicat acestei analize este unul limitat, motiv pentru care nu am intrat în descrierea detaliată a întregului fenomen. Ca și concluzie generală putem considera actualul context un punct de plecare înspre o strategie bine conturată de servicii sociale, care să includă un capitol de integrarea al copiilor cu deficiențe în societatea în care trăim. Consider că o simplificare și o delimitare clară a atribuțiilor și a finanțării pentru această activitate, este o obligație a societății în care trăim.
În viziunea mea, o potențială configurație de integrare a copiilor cu deficiențe de învățare ar avea următoarea formă de organizare: Inspectoratul Școlar Județean (în calitatea de reprezentant al Ministerului Educației) - principală instituție care reglementează curricula educațională personalizată, Centrele Școlare pentru Educație Incluzivă sau alte instituții cu specific social să furnizeze servicii educaționale specializate (terapii, suport psihologic, etc.), Consiliul Județean împreună cu primăriile să genereze proiecte de întreprinderi sociale, în care tinerii absolvenți ai programelor de integrare să poată munci și automat să aducă plus valoare societății.
Încă nu avem un studiu clar care să evidențieze avantajul economic al unui astfel de strategii (dacă investiția inițială în educația acestor copii va fi mai mică decât potențialul cost viitor al susținerii financiare pe parcursul întregii vieți a unei persoane neintegrate social și în câmpul muncii), dar sunt convins că și din punct de vedere financiar, o astfel de strategie este una benefică. Cu toate acestea, cel mai important aspect este că acești copii de astăzi, viitor adulți de mâine vor avea șansa la o viață reală, în care să fie parte activă, independentă financiar și cu șanse reale de a-și întemeia o familie și a-și construi o viață normală! Pe care o merită în egală măsură cu fiecare dintre noi!

Bogdan Ivan GRUIA,
Expert elaborare strategii