joi, 22 decembrie 2016

Noiembrie - Decembrie 2016

Nu trebuie să fii trist că n-ai fost remarcat. Fii trist că n-ai făcut nimic remarcabil. (Confucius)

Elevul este, în primul rând, un copil

(Din seria EDUCAȚIA DE AZI)

Educația din toate timpurile a ridicat fel de fel de probleme, dintre care unele s-au rezolvat, altele au fost lăsate la voia întâmplării, presiunii timpului ori unui hazard nemilos de multe ori. Educația nu depinde doar de două categorii sociale implicate și responsabile direct, cum ar fi părinții, în primul rând, și profesorii, în al doilea rând. Educația se înfăptuiește prin jocul factorilor prezenți pe scena socială, mai ales în contemporaneitatea noastră, aflată în interconexiuni complexe, imprevizibile și de multe ori improbabile.
Peste viziunile, strategiile și metodele didactice și educative ale părinților și ale profesorilor, dar și peste fundamentul solid sau fragil, realizat de învățătorii școlilor românești, se așterne țesătura fină a influențelor programate, binevenite ale mass-mediei sau ale autoinstruirii și autoeducației, cu ajutorul internetului sau lecturilor literare, dar și exhibarea, prin mass media, a unor antimodele, cu impact răsunător, în axiologia mintală și emoțională a tânărului vlăstar.
Mă întreb, care model se dovedește mai ușor de urmat, învățând toată viața prin imitație, cel popular (cool, șmecher, super), cu valori superficiale, chiar false, dar la modă, sau cele serioase, solide și atent selecționate dar mediatizate extrem de puțin? Televiziunea caută senzaționalul pentru audiență și fascinația spectatorilor, și culmea, atât această instituție, cât și majoritatea cetățenilor găsesc senzaționalul în personajele negative, în actele și acțiunile distructive. Mult trebuie să mai crească o astfel de televiziune ca să găsească senzaționalul și în personajele pozitive, în acțiunile și înfăptuirile pozitive... răsunătoare și peste granițe... sau de acolo încoace!
Oare de ce nu se sesizează forurile răspunzătoare la nivel național, despre direcțiile greșite de educație?! Chiar lăsăm cu toții, atât societatea, cât și cetățenii, ca televiziunile, cu cel mai mare impact asupra unei persoane, să se transforme într-un comerț aducător de bani cu orice preț?! Oare de ce nu ripostăm? Oare pe noi, familiile, cu implicații importante în educația copiilor noștri, nu ne deranjează faptul la câte aiureli sunt expuși copiii și tinerii în fața micilor ecrane, în prezența sau în absența noastră? În timpul consacrat mediei, copilul poate fi atras de diferite activități creative, concursuri de cultură generală, workshopuri de rezolvare de probleme practice sau teoretice, prezentări de cărți pentru copii și tineri, dezbateri istorice, invitații la filme sau desene animate educative și multe altele, cu premii de creație, preocupări sau voluntariat în diverse domenii sociale.
De ce nu-și propun televiziunile asemenea programe, chiar și în exces, gândindu-se că vor contribui benefic la cizelarea generațiilor în creștere? E mai mare bătaie de cap? Au nevoie de oameni creativi care pot pune în scenă asemenea scenarii? E mai ușor și la îndemână să aducem în studio tot felul de moșnegi ca să-i căsătorim, ca să aflăm între timp și trecutul lor scandalos?! E mai ușor să plimbăm niște fete vampe pe micile ecrane, decât persoane cu ochelari dar cu multă știință, imaginație și realizare? De ce nu mutăm odată accentul pe valorile veritabile din toate domeniile, pe cele creștine, dacă ne pretindem creștini?
Dacă aș avea căderea, aș întreba toate posturile tv, ce procent ocupă în grila lor emisiunile stimulatoare la creativitate, invenție, autorealizare, autocunoaștere, autocăutare, socializare, optimizarea interrelațiilor, în epoca telefonului deștept, care unește doar iluzoriu, dar fizic desparte partenerii de dialog? Câți psihologi au încadrat și dacă se dezbat temele cele mai stringente ale stării educației de astăzi și de mâine? Care, atenție, ne va afecta pe noi toți, indiferent că suntem bogați sau săraci, indiferent dacă lucrăm într-un mediu sau altul. Oare ce gândesc oamenii despre mâine, în condițiile în care generațiile muncitoare și cele inteligente aleg să părăsească țara? Chiar totul ne este indiferent? E trist, foarte trist.
Oare și-au pus și alții întrebarea că școala de azi este depășită? Ne uităm și în ograda altor țări evoluate? Ne interesează experiențele lor prețioase? Le preluam? De ce nu difuzam emisiuni în acest sens, să vedem școli germane, franceze, engleze, elvețiene, finlandeze etc? Nu vrem să învățăm din experiența lor? Finlanda, fiind recunoscută pentru o educație prestigioasă, are în vedere în viitorul apropiat să probeze un nou stil de învățământ. De la 16 ani să aleagă orice elev toate materiile pe care dorește să le studieze ( și nu una-două opționale impuse de școală în funcție de necesitate), orele desfășurându-se fără bănci, pe bază de discuții și dezbateri, în grupuri mici. Mă întreb, oare România când va fi dispusă să renunțe la clase cu un efectiv fix, cu un număr de materii fixe și obligatorii și la strategiile actuale de predare dar, asumându-și, bineînțeles, realizarea unei baze logistice suficiente?
Finlanda elaborează o strategie prospectivă pe baza experiențelor acumulate. Este o țară realistă, ancorată în nevoile actuale. Școala nu este menită să recupereze, școala este menită să prevadă, să preîntâmpine, să educe pentru viitor... dar și să înfăptuiască cadrul de realizare a scopurilor formative. Finlanda și-a dat seama că actualii tineri sunt altfel decât generațiile anterioare, lipsite de tv, internet sau telefoane deștepte. Chiar și fiziologic, copiii se maturizează mult mai devreme. Crește nevoia de autoafirmare, autorealizare, dar până la aceste stadii, e nevoie de multă autocunoaștere pentru a alege corect în fiecare zi.
Oferă actualul sistem de învățământ doza necesară de abordare a sinelui, a persoanei în cauză? Comunică profesorii cu fiecare elev în parte, cum ar fi necesar, cum simt nevoia copiii și tinerii? În multe școli, există psihologi sau consilieri școlari, logopezi, profesori de sprijin care știu să asculte copilul în intimitatea lui. În cel mai bun caz, fiindcă sunt școli lipsite de asemenea servicii. Dar nevoile câtor elevi pot fi acoperite de un psiholog cu bunăvoință, pe săptămână? Dar dacă există copii care au nevoie zilnic de confesiuni, de atenție acordată individual din diferite motive?
Un ex. elocvent. Vin la mine, la cabinetul școlar, mulți copii, care nu au nicio problemă existențială evidentă dar vor să fie ascultați, vor să li se pună întrebări sau doresc niște răspunsuri, variante de soluții, ieșiri la liman sau intrări în arsenalul normalului. Mă întreb care ar fi cauza acestui flux de necesități? Lipsa de comunicare din familie? Lipsa de comunicare cu profesorii, cu diriginții? Lipsa sau comunicarea defectuoasă cu colegii?
Răspunsurile le știm de mult, familiile sunt mult prea ocupate de procurarea pâinii de toate zilele. Profesorii cu programele școlare încărcate iar consilierii școlari cu solicitările peste măsură.
Care ar fi soluția?
Într-o societate alertă cum este a noastră, un elev de 16 ani se simte și se comportă ca un student pe vremuri. Cu nevoi acute, dacă școala nu conștientizează aceste nevoi, va suferi consecințele și ea, dar și tânărul în devenire.
De ce nu se gândește oare guvernul să implanteze o echipă complexă în fiecare școală, formată din medic, asistent medical, asistent social, mediator școlar, psiholog sau consilier școlar, logoped și obligatoriu învățător și profesor de sprijin. Iată 8 oameni specializați pe o diversitate de probleme care le vin în ajutor copiilor, elevilor și indirect familiilor, iar în perspectivă, societății, care nu este o noțiune abstractă ci una foarte concretă, însemnând mulțimea de oameni dintr-o țară, care poate fi răspunzătoare pentru calitatea creșterii și educării copiilor sau pentru asigurarea unui climat omenesc, plăcut și prosper, prin eficiența tinerilor integrați profesional și social sau pentru grija pe care n-o uită să le poarte bătrânilor vremii. Iată o măsură eficientă de a preveni repetenția, frustrările izvorâte din lipsa de comunicare cu familia sau lipsa orientării vieții elevilor spre voluntariat și creșterii sensibilității față de viața semenilor lor. Fără asemenea exemple, creștem tot mai mulți tineri indiferenți față de problemele sociale sau agresivi, prin faptul, că duc cu ei povara frământărilor și frustrărilor acumulate fără să le ofere comunitatea locală modalități de voluntariat organizat, prin care și-ar făuri stima de sine necesară. Când ajuți pe cineva, crești în ochii tăi proprii, crescând în ochii altora.
Se impune cu mare necesitate o schimbare a actualelor percepții asupra elevilor, asupra metodelor de abordare a lor și a materiei de predat. Orice profesor de azi trebuie să se gândească că știința ce posedă este incontestabilă dar metodele de predare sau de abordare a elevilor sunt de mult timp depășite. Se impune o nouă formă de organizare a învățământului, ținând cont în primul rând de nevoile elevului-copilului de azi, care ar dori între altele... câte o tabletă pe fiecare bancă. Vi se pare nerealistă această nevoie?!

psiholog școlar Suzana DEAC,
Liceul Tehnologic Lechința

„Dăruim speranţă” la Şcoala Gimnazială Dumitriţa

Săptămâna Educaţiei Globale 2016 cu tema „Împreună pentru o lume a păcii” a debutat la şcoala din Dumitriţa cu un proiect social intitulat sugestiv „Dăruim speranţă”.
În cadrul acestui proiect au participat preşcolarii de la Grădiniţa Ragla şi elevii claselor 0-VIII de la Şcoala Gimnazială Dumitriţa, coordonaţi fiind de doamnele educatoare, învăţătoare și de profesorii diriginţi. Toţi participanţii la derularea proiectului, atât elevii, cât și cadrele didactice, au fost voluntari fruntași și au avut ocazia să fie „Moş Crăciun” pentru o familie din Orheiul Bistriţei, familie cu şase copii, căreia le-a ars locuinţa în toamna acestui an. Totodată, fiecare copil a demonstrat că-şi iubeşte aproapele, donând cu drag produse alimentare, cum ar fi: făină, făină de porumb, zahăr, orez, ulei, griş, dulceaţă, zacuscă, compot, miere de albine, legume, fructe, dulciuri şi sucuri. După colectarea produselor, elevii clasei a VIII-a, care au fost și protagoniștii acestei activități caritabile, s-au deplasat cu microbuzul școlar acasă la familia Grozav, din Orheiul Bistriţei, unde au donat produsele alimentare colectate. Prin generozitatea celor care au contribuit la aceste donaţii, sperăm să fi adus SPERANŢĂ acestei familii.
Apropiindu-se şi Sărbătorile de iarnă, sperăm ca acest gest din dragoste de oameni și compasiune pentru aproapele tău să nu fie singurul de acest gen.
„Felul în care dai contează mai mult decât ceea ce dai.” (Pierre Corneille).

Director, prof. Lucica-Mariana POPOVICI,
Şcoala Gimnazială Dumitriţa

Pacea începe cu un surâs!

„Hrăneşte-ţi inima cu pace! Aceasta înseamnă să trăieşti în pace cu tine însuţi, să respiri în linişte. Fii atent la tot ceea ce te face fericit. Nu există pace în lume dacă nu există pace în inima ta şi a mea.” – Phil Bosmans, „Raze de soare”.

Sub acest motto, cercul de informatică de la Palatul Copiilor Bistriţa, coordonat de profesoara Iulia Istrate, a derulat un proiect educaţional militant pro pace, structurat pe trei activităţi dinamice şi diverse, în acord cu tema Săptămânii Educaţiei Globale – „Împreună pentru o lume a păcii”.
Prima activitate – „Atelierul de zâmbete” – a pus în practică, prin grafică digitală, lucrări sugestive, care accentuează faptul că un „smile”, un produs creativ, poate schimba starea de spirit, poate detensiona, poate determina o atitudine pozitivă, un plus de siguranţă, de la care se poate demara în construirea echilibrului interuman.
„Copilăria perfectă înseamnă pace!” a fost a doua activitate interactivă care a subliniat nevoia de împărtăşire a spiritului pacifist, cu acest prilej realizându-se materiale multimedia, cele mai competitive proiecte fiind premiate, distribuindu-se şi pe blogul Cercului de Informatică şi pe contul Facebook al instituţiei.
Ultima etapă a acestui proiect s-a constituit într-o dezbatere cu tema „Pacea începe cu un surâs!”, acţiune la care au participat, pe lângă informaticienii Palatului şi părinţii acestora, dar şi elevi şi profesori de la alte cercuri. Fiind invitaţi şi părinţii micilor informaticieni să intervină în dezbatere, pe lângă cuvinte, unii dintre ei, veniţi în echipă, au constituit în sine o imagine de familie calmă, o fotografie reprezentativă pentru tema Săptămânii Educaţiei Globale.
Cu acest prilej elevii şi-au exersat şi dexteritatea digitală, fapt remarcat şi de eleva Giorgiana Suciu de la creaţie literară: „am observat că elevii din clasele primare ştiu să lucreze foarte bine în PowerPoint, realizând proiecte frumoase despre un subiect atât de tandru. Având în vedere că sunt liceeni care nu stăpânesc astfel de programe, cred că informatica reprezintă un atuu pentru toţi elevii care o să se întâlnească cu aceste necesităţi pe parcursul şcolii. Iar înnoirea cu calculatoare performante a cabinetului de informatică aduce avantaje copiilor care frecventează Palatul Copiilor Bistriţa”.
Cei implicaţi au beneficiat de o lecţie pacifistă, în care s-a conştientizat nevoia de respect pentru ceilalţi, s-a intensificat interesul pentru problemele globale, s-a învăţat că printr-o abordare critică, prin empatie, implicare, acţiune constructivă, responsabilitate socială se poate milita pentru o lume nonviolentă, tolerantă, s-a învăţat că împreună putem crea o lume a păcii.

Profesor Ionela-Silvia NUŞFELEAN,
Palatul Copiilor Bistriţa

Amprentele literare, marca Vox Napocensis

Dacă pentru mulţi dintre noi, toamna a trecut în paşi repezi şi cu mai puţine amprente literare, pentru câteva dintre „micile blandiene bistriţene” a fost rodnică în plan literar. A 15-a ediţie a Festivalului Naţional de creaţie literară Vox Napocensis, organizat de Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, a venit cu premii frumoase pentru eleva Alexandra Andrecuţ, care a luat Premiul pentru Proză „Mihai Dragolea”, şi pentru studenta Lucia Teutişan, ce a primit Premiul pentru Poezie „Vasile Sav”.
Premierea concursului s-a desfăşurat într-o locaţie superbă, la Păltiniş, participanţii bucurându-se de un peisaj de poveste. O activitate importantă, aparte, care a avut loc în cadrul competiţiei, a fost un interviu literar desfăşurat în mod colectiv. Preşedintele festivalului, poetul Victor Constantin Măruţoiu, a organizat împreună cu participanţii o dezbatere la care s-a discutat pe diferite dileme legate de creaţiile tinerilor. Pentru juriul concursului, al cărui preşedinte a fost criticul literar Victor Cubleşan, acest atelier a contat în decizia notei finale pentru fiecare concurent finalist, în funcţie de prestaţia acestuia.
Aşadar, Festivalului Naţional de creaţie literară Vox Napocensis a reuşit, prin complexitatea şi căldura literară, să ofere tinerilor participanţi experienţe memorabile şi mai ales premii frumoase.

Andreea LECHINŢAN, clasa a XI-a,
Jurnalism, Palatul Copiilor Bistriţa

Colegiul Tehnic Infoel, Bistrița încurajează consumului de fructe în școli

Astăzi 10.11.2016, la Colegiul Tehnic Infoel, Bistrița, obiectivul „măsuri adiacente consumul de fructe” și-a pus amprenta. Activitățile propuse și desfășurate în cadrul acestui eveniment „consum de fructe în școli”, au avut drept scop deprinderea și fixarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul elevilor, respectiv conștientizarea în rândul elevilor asupra unei alimentații sănătoase bazate pe consumul de fructe proaspete. Pe această cale mulțumim Consiliului Județean Bistrița – Năsăud pentru oportunitatea și suportul material oferit.
Evenimentul a atras un număr impresionant de elevi din diferite clase, (a IX-a A, a X-a C/D, a XI-a C/D/G, a XII-a D), unde „fructele vedetă” au fost puse în valoare prin workshop_uri, dezbateri în nutriție, „SĂNĂTATEA DIN FRUCT!”, respectiv „Prăjitura cu mere”, concurs - „SPOT PUBLICITAR”, mega sucul de fructe proaspete – „Fresh and go!”, expoziția de pictură, desen, colaj, atelierul de creație, sculptură și expoziția vie – „Trăiește fresh cu fructe românești” la inițiativa doamnei prof. Pop Alina – coord. programe educative în cadrul CT INFOEL și sub coordonarea prof. Someșan Laura, prin stabilirea unor puncte de reper cu sprijinul cadrele didactice, respectiv: Oros Alina, Croitor Claudia, Bogdan Marilena, Matean Iuliana, Pop Marius, Nagy Mariana; în colaborare cu cei 175 de elevi.
De menționat, numărul elevilor implicați în programul de promovare și încurajarea consumului de fructe în școli nu s-a limitat doar la cei menționați. Amploarea, interesul, energia și optimismul s-a răspândit, s-a luat de la elev la elev, răspândindu-se și printre cadrele didactice și nedidactice, ceea ce ia determinat să-și dorească să fie acolo alături de organizatori, de cei implicați direct.
„Toată suflarea” Colegiului Tehnic Infoel a participat în acest program, care a fost menit să încurajeze consumul de fructe în şcoli şi să promoveze formarea de obiceiuri alimentare sănătoase, mediatizând avantajele cu caracter nutriţional şi fiziologic privind aportul de vitamine şi minerale prin consumul de fructe în stare proaspătă conștientizarea a fost realizată în proporție de 100%.
Frumoasa organizare, impactul pozitiv produs asupra elevilor, numărul mare de participanți implicați în activitate, dar și faptul că s-a reușit să se realizeze o colaborare eficientă cu elevii, putem spune că activitatea a avut succes maxim nu numai în rândul elevilor.

Feedbackul pozitiv – scopul evenimentului a fost atins.
S-au acordat premii și diplome de participare, iar ceea ce mi se pare important să menționez este faptul că merele și resursele materiale folosite în cadrul evenimentului au fost acordate cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

Prof. coord. Laura SOMEȘAN,
Colegiul Tehnic Infoel, Bistrița

Întâlnire transnaţională de proiect Erasmus+ în Monopoli, Italia

În perioada 26-28 Octombrie 2016 în oraşul Monopoli din Italia s-a derulat întâlnirea transnaţională din cadrul Proiectului Multilateral Erasmus+KA2 „OTHER, ALIKE, THE SAME” (2016-1-IT02-KA219-024291_2.) „Alţii asemeni nouă” la care au participat două cadre didactice din cadrul Şcolii Gimnaziale „Tiberiu Morariu” Salva, prof. Ilovan Oana – profesor limba engleză și prof. Pop Anamaria – consilier educativ.
Proiectul are scopul de a forma elevilor din ciclul primar și gimnazial inferior noţiuni de cetăţenie şi istorie europeană, competențe de limba engleză, competențe digitale prin prisma crizei migranţilor/ refugiaţilor şi terorismului internaţional. Activitățile vor avea rolul de a pune pe tapet în cadrul școlii problema reala a societății europene cea a integrării acestor grupuri defavorizate prin dezvoltarea de materiale didactice curriculare, suporturi interdisciplinare şi lecţii interactive.
Această întâlnire a fost organizată de către echipa italiană din cadrul Şcolii. I. C. 4 C. D. Bregante – S. M. Volta, Monopoli – Italia, școala coordonatoare a acestui parteneriat strategic. Celelalte şcoli partenere implicate în cadrul proiectului sunt: Fundacion diocesana san Marciano Jose Colegia diocesano Santa Cruz, Guadalajara-Spania'; 1stPrimary School of Efkarpia, Thessaloniki – Grecia; Școala Gimnaziala Tiberiu Morariu Salva-România; Stanley Primary School, Blackpool – UK
Întâlnirea transnaţională a urmărit stabilirea programului de activităţi, detalierea bugetului pe capitole bugetare pentru fiecare partener, planurile de diseminare, evaluare și monitorizare în cadrul primul an de proiect. De asemenea s-au stabilit de comun acord care vor fi datele pentru următoarele evenimente de formare de scurta durată la care vor participa echipe complexe de profesori și elevi, astfel: în luna ianuarie în Spania iar în luna mai în Grecia. S-a pus un accent important asupra modalităților de implicare a elevilor de vârsta școlară mică atât în activitățile derulate în cadrul școlii, evenimentele de formare de scurta durată, criterii de siguranță în mediul on-line, criteriile de selecţie profesori și elevi de la nivelul fiecărei instituții implicate, dar şi programul pe care aceştia îl vor avea pe toată perioada deplasării lor în ţările partenere.
În contextul temei proiectului, şcoală gazdă a venit cu un exemplu concret de integrare a unei familii de refugiaţi nigerieni. Această familie a fost preluată de comunitatea bisericii şi se încearcă o integrare a ei prin implicarea comunității locale, a unor ONG-uri regionale și a școlii coordonatoare.
Fiecare instituție parteneră a conceput un material de prezentare a școlii și a activităților reprezentative pe tematica proiectului. A fost creată harta digitală a proiectului cu ajutorul aplicației Tripline și au fost discutate formatul chestionarelor de evaluare inițială pentru elevi, părinți, profesori și alte părți interesate. Un alt obiectiv atins în cadrul întâlnirii a fost jurizarea concursului pentru logo-ul proiectului, elevii din școala italiană au votat desenul elevului nostru, lucrarea lui Stoian Nicolas a fost votată într-o proporţie de 63%.
S-a discutat despre blogul, paginile de Facebook, Twitter, Twinspace-ul proiectului, colțul proiectului din fiecare școală parteneră şi modalităţile de gestionare eficientă a acestora.
S-a vizitat şcoala parteneră unde s-a asistat la ceremonia de începere a întâlnirii la care au luat parte oficialităţile locale, presa locală și regională. Impactul social şi cultural al acestei întâlniri transnaționale a fost marcat printr-o vizită de studiu la muzeul de arheologie Egnatia, vizitarea oraşului Monopoli ghidaţi de grupul de elevi ai Liceului de turism „V. S. Longo” unde s-au putut vizita numeroase clădiri vechi cu influenţă bizantină, oraşul Alberobello şi vizitarea faimoasei peşteri Castellana.
„Proiectele Erasmus+ reprezintă oportunitatea de a discuta despre teme reale și sociale ca migrația,terorism, războiului din Orientul Mijlociu, dimensiune europeană atât în cadrul activităților școlare cât și în afara orelor de curs. Implicarea în aceste proiecte este o provocare atât pentru elevi, profesori, părinți dar și pentru comunitatea locală în vederea asumării unor roluri active în cadrul acestui parteneriat strategic. (Prof. Oana Ilovan – responsabil sprijin lingvistic)
„Activitățile din cadrul proiectului vor aduce un plus de valoare la nivel european numeroaselor proiecte educative derulate anterior în cadrul instituției noastre care au constituit pietrele de temelie și vor determina un impact pozitiv de nivel social asupra grupurilor țintă și asupra comunității regionale. Elevii noștri vor fi mai deschiși față de anumite probleme socio-economice și vor împărtăși idei și concepte ale dimensiunii europene. (Prof. Anamaria Pop – responsabil monitorizare și evaluare)
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului Erasmus Plus, noul program al Uniunii Europene în domeniul educaţiei, formării profesionale, tineretului şi sportului. Toate informațiile pe care le furnizăm reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care este folosi conținutul acestor informaţii.

Prof. Vasilica GĂZDAC,
Prof. Anamaria POP,
Şcoala Gimnazială „Tiberiu Morariu” Salva

Toamna se numără activităţile plăcute!

Este toamnă...! Copacii au îmbrăcat haină de sărbătoare, sunt din ce în ce mai coloraţi, o adevărată simfonie de culori le-a îmbrăţişat podoaba, par mai veseli şi parcă vor să-i schimbe data sosirii Iernii, care nerăbdătoare ne bate la uşă.
Dimineaţa de 25 octombrie nu este una obişnuită pentru 50 de elevi ai Liceului Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru şi pentru trei cadre didactice, respectiv, prof. Berende Elena, prof. Bindea Rodovica şi Prof. Burnar Maria. Emoţionați aşteaptă în faţa şcolii autocarul, cei mici de clasa pregătitoare sunt uşor îngrijoraţi, se întreabă cum va fi prima lor excursie în care mama nu este cu ei, dar niciunul nu spune nimic. Cei de clasa I şi cei de clasa a III-a sunt nerăbdători să urce în autocar, ei sunt ceva mai curajoşi, au mai fost şi în alte excursii fără mămici, doar cu doamnele învăţătoare.
A sosit şi momentul mult aşteptat, plecarea! Ne îndreptăm spre localitatea Romuli pentru a participa la Sărbătoarea Recoltei, sărbătoare aflată la a VI-a ediţie şi suntem mândri să spunem că la trei din cele şase ediţii am participat şi noi. Noutatea este că de data aceasta vom participa cu un stand propriu, vom aduce şi noi bucate alese de la Maieru, gătite cu drag de gospodine vrednice şi pricepute, doar „Cămara mămicii – după reţeta bunicii” este plină de alese bunătăţi.
Drumul a fost unul liniştit, plăcut, relaxant. Am ajuns repede la destinaţie! Aici am fost primiţi cu căldură de doamna director prof. Moniţa Narcisa şi de întreg colectivul de cadre didactice, părinţi, bunici, toţi oameni deosebiţi. Bucatele au fost aşezate pe mese, iar după un scurt spectacol a urmat momentul mult aşteptat, degustarea bucatelor. Toate ne-au făcut cu ochiul: sarmale, cârnăciori, prăjituri, gogoşi, cozonaci, salate, sucuri. Nu am reuşit să le gustăm chiar pe toate, dar pentru asta revenim sigur şi la ediţia de anul viitor.
După ce ne-am luat rămas bun de la gazde, ne-am continuat drumul spre Năsăud. Aici ne-am oprit la supermarket pentru a achiziţiona fructe, pentru a încuraja copiii să consume cât mai multe fructe şi pentru a-i învăţa să facă cumpărături responsabil, să se încadreze în bugetul de care dispun. A fost o încântare pentru copii să aleagă fructe, să le pună în coş şi mai apoi să stăm la casă pentru a fi plătite. Fructele vor fi servite de întreg colectivul clasei în cadrul unor activităţi care vizează promovarea consumului de fructe în rândul copiilor.
Ziua noastră nu s-a terminat aici. Am continuat cu o vizită la Muzeul Grăniceresc din Năsăud. Aici copiii au fost fericiţi să admire exponatele vechi, să le asculte povestea, înţelegând însemnătatea în viaţa strămoşilor noştri.
Am încheiat ziua cu un moment de relaxare în parcul de joaca din oraşul Năsăud.
A fost o zi tematică de excepţie!!!!

Prof. Rodovica BINDEA,
Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru

Dimensiuni educative şi formative ale învăţării prin cooperare

(Continuare din numărul trecut)

Răspunsul prin rotaţie
Este un exerciţiu inclus în grupul strategiilor de învăţare prin cooperare, constituindu-se un instrument eficient de evaluare, în condiţiile în care cadrul didactic doreşte, cu adevărat, să cunoască ceea ce au învăţat elevii în cursul unei activităţi.
Etapele aplicării sunt simple şi practicabile, descrise de către V. Flueraş în „Paideia şi gândire critică” (2003, pp. 128-129). Le prezentăm în continuare:
1. Profesorul scrie câteva întrebări pe foi de hârtie ce se lipesc pe pereţi; numărul foilor de hârtie cu sarcini determină numărul grupurilor care trebuie formate;
2. Se constituie grupele de lucru;
3. La semnalul profesorului, grupul merge la fişa cu numărul său, citeşte sarcina de lucru şi elaborează un răspuns pe care îl scrie.
4. La un alt semnal, grupul se mută la cealaltă întrebare; citeşte ceea ce au scris colegii din grupul precedent, apoi elaborează un răspuns al grupului; procedeul se repetă până când fiecare grup ajunge la fişa iniţială.
Sugestii metodice:
- întrebările trebuie să fie reprezentative pentru conţinutul informaţional al activităţii şi să solicite gândirea, aplicarea şi operaţionalizarea conţinuturilor în formularea unor răspunsuri sau a rezolvării unor probleme reale (Cu cine ar dori autorul să ne identificăm? Ce model doreşte autorul să urmăm? Ce anume din felul în care sunt descrise personajele ne conduce spre această concluzie? – pentru textul „Fata babei şi fata moşneagului” – Ion Creangă);
- sarcinile de lucru de pe fişe să fie echilibrate, solicitând elevilor să redea ceea ce au învăţat şi nu ceea ce au memorat;
- toţi membrii grupului să participe la elaborarea răspunsului, acestora oferindu-li-se timpul necesar formulării lui;
- elevii să fie atenţionaţi să se deplaseze în grup la fiecare foaie, doar la semnalul profesorului/învăţătorului;
- să se analizeze diferenţele dintre răspunsurile la aceeaşi întrebare; dacă e cazul, se formulează împreună cu grupul răspunsul corect, care trebuie să fie scris în josul paginii; e imperios să fie identificate motivele formulării răspunsurile greşite, pentru a se corecta carenţele elevilor.
În orele de română se poate apela la această metodă atât la gramatică, cât şi la literatură, în cadrul lecţiilor de sistematizare/recapitulare de cunoştinţe.

Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi
Este o modalitate simplă şi rapidă de învăţare prin cooperare, care mizează pe participarea activă a elevilor la propria lor instruire. Metoda poate fi folosită de mai multe ori în timpul unei lecturi, pentru a reflecta asupra unui text sau pentru a dezbate o problemă interesantă, beneficiind de ajutorul unui coleg.
Procedura de lucru este foarte simplă:
- învăţătorul adresează o întrebare grupului, de preferat scrisă pe tablă, care poate furniza mai multe răspunsuri posibile (Putem atribui drobului de sare şi o altă semnificaţie decât cea de bucată de sare aşezată pe horn? De ce casa este începutul şi sfârşitul drumului? în cazul poveştii „Poveste” – Ion Creangă; Cu ce situaţii din viaţă am putea compara întâmplările din text? – după E.M. Szekely, 2009);
- elevii formulează individual şi în scris un răspuns scurt, pe care-l vor citi unui partener, ales sau desemnat;
- citindu-şi răspunsurile unul altuia, vor încerca să elaboreze un răspuns comun, integrând răspunsurile individuale;
- la solicitarea cadrului didactic, elevii rezumă, în aproximativ 30', discuţiile pe care le-au purtat;
- activitatea se poate prelungi cerând diadelor să facă grupă cu o altă pereche, pentru a discuta problema în continuare, încercând să identifice soluţii, perspective noi la aceasta.
O altă variantă o constituie cea care apare sub denumirea de „Rezumaţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi”, utilizată după lectura unui text sau după discutarea unei teme, deci în reflecţie.
Folosirea acestui procedeu presupune următoarele:
- elevii se gândesc la textul citit;
- rezumă individual textul în două/trei fraze;
- prezintă rezumatul partenerului lor;
- partenerul va face acelaşi lucru;
- se discută, în perechi, asemănările şi deosebirile dintre cele două rezumate;
- dacă e cazul, se întocmeşte, în comun, un rezumat care să includă cele mai bune opinii din cele două rezumate, sau pot să îşi prezinte rezumatul unei alte perechi, discutând asemănările şi deosebirile dintre rezumate sau să îl prezinte în faţa clasei.
Sugestii metodice:
- metoda poate fi folosită în orice moment al cadrului: În evocare, pentru a fixa într-o manieră plăcută conţinutul predat anterior, a cărui sistematizare este necesară pentru lecţia în curs, dar şi în alte faze ale demersului didactic, pentru a dirija atenţia elevilor spre un detaliu semnificativ:
- termenul-cheie sau toposul central dintr-o succesiune de versuri sau de paragrafe dintr-un text narativ/dramatic;
- semnificaţia de profunzime a unei secvenţe sau scene, a apariţiei unor personaje, etc.
În realizarea sensului, pentru a se dezbate o idee sau o problemă importantă, iar în reflecţie elevii vor include în răspunsurile lor noile conţinuturi;
- pregătirea întrebărilor în funcţie de momentul folosirii lor reclamă multă atenţie din partea cadrului didactic; ele trebuie să fie interesante, atractive şi importante pentru subiectul discutat şi să permită formularea mai multor răspunsuri şi puncte de vedere;
- rezumarea discuţiilor într-un interval de timp atât de scurt obligă elevul să sesizeze şi sintetizeze esenţialul, ulterior prezentându-l într-o formă limpede şi concentrată;
- e bine să se scrie răspunsurile pe o hartă a clasei (foaie de hârtie, tablă), pentru a putea fi consultate mai târziu de elevi; ele pot servi la scrierea unei compuneri, articol pentru revista clasei/şcolii, etc;
- dacă timpul permite, se poate organiza o evaluare a calităţii prezentărilor făcute de elevi; e important să se identifice, împreună cu elevii, criteriile de îmbunătăţire a răspunsurilor lor. (după V. Flueraş, 2005, pp. 173-175)
„Avantajele metodei privesc în primul rând ameliorarea implicării elevilor în lecţia respectivă. S-a observat că, după ce meditează ei înşişi la conţinutul reflectat în întrebarea profesorului şi mai ales după consultarea cu partenerul din diada iniţială, elevilor le este mult mai uşor să ia ulterior cuvântul în faţa întregii clase şi chiar îi ascultă mai atent pe cei care îşi expun, la rândul lor, opinia. Prin folosirea de către profesor a unor mijloace sonore, avertizatoare, pentru a semnala trecerea de la o etapă la alta, se poate crea o atmosferă de lucru într-adevăr relaxată.” (E. Ilie, 2008, p. 194)

Masa rotundă
Introdusă de Kagan în 1990, constituie o tehnică de învăţare prin cooperare, indicat a fi folosită în grupuri mici. Metoda cunoaşte trei variante.
Varianta 1: presupune trecerea de la un elev la altul, într-un sens bine stabilit, a unei hârtii şi a unui creion. Fiecare elev va nota cu acest creion şi pe această hârtie informaţiile, ideile, soluţiile sale.
Varianta 2: fiecare elev are un creion de altă culoare, hârtia fiind cea care va trece de la un elev la altul.
Varianta 3: impune elevilor trecerea pe la ceilalţi colegi din grup, pentru a colecta răspunsurile acestora, a-şi comunica propriul răspuns şi a-l compara cu al celorlalţi pentru a elabora, dacă e necesar, un răspuns mai bun.
Practicarea acestei tehnici presupune: formularea unei întrebări sau probleme de către profesor, formularea individuală a răspunsurilor şi colectarea acestora prin una din cele trei variante.
Vasile Flueraş, în „Paideia şi gândire critică”, (2003, p. 85-86), oferă câteva sugestii metodice:
- poate fi utilizată în oricare dintre momentele demersului didactic;
- folosită în etapa de evocare presupune colectarea informaţiilor, ideilor, soluţiilor oferite de elevi, evaluarea acestora făcându-se în mod obligatoriu în reflecţie, deci după parcurgerea noilor conţinuturi; în acest caz, profesorul culege date despre implicarea elevilor în activitate, despre ceea ce au învăţat, cât şi cum ştiu să folosească ceea ce au învăţat;
- în etapa de evocare, imediat după colectarea răspunsurilor, se poate organiza o dezbatere a conţinutului listei întocmite; se va proceda cu multă diplomaţie, discutând ideile şi nu persoanele care le-au produs;
- grupurile vor fi formate din 4-5 elevi, o lasă putând avea 4-5 grupe, ceea ce va solicita tip pentru practicarea tehnicii de învăţare; avantajul constă în faptul că se obţine o mare diversitate de puncte de vedere (din cele 4-5 fişe de lucru ale grupelor constituite);
- folosirea acestei tehnici în reflecţie poate constitui o modalitate de evaluare a învăţării şi de extindere a acesteia, prin identificarea unor direcţii noi de investigaţie, modalitate concretizată în realizarea de către elevi a unor portofolii tematice (Desenaţi o scenă dintr-un basm pe care l-aţi citit şi care v-a impresionat; Realizaţi un pliant de prezentate a celor patru anotimpuri din poeziile lui George Coşbuc; Propuneţi un afiş pentru spectacolul „Iarna”, pornind de la poezia cu aceeaşi titlu a lui Vasile Alecasandri; Realizaţi portretul unui Ion citadin – îmbrăcăminte, limbaj; comparaţi cele două „feţe”, în cadrul textului „Amintiri din copilărie” – Ion Creangă), sau se emit judecăţi de valoare şi critice privind conţinutul (Ce valori din viaţa/societatea noastră promovează acest text? – în cazul textului „Judecata vulpii” – Petre Ispirescu); poate fi şi un indiciu pentru ceea ce trebuie aprofundat într-o activitate ulterioară;
- cadrul didactic se poate alătura unei grupe, participând la activitatea acesteia ca oricare elev.
Metoda se poate utiliza atât în cadrul lecţiilor de gramatică (când se cere elevilor realizarea unei analize gramaticale sau alcătuirea unei scheme), cât şi în cadrul orelor de literatură, când se realizează caracterizarea unui personaj (Ce observaţi în legătură cu felul de a fi al ursului în cele două lumi/medii diferite: între oameni, respectiv în lumea animalelor? În text, din ce reiese acest comportament contradictoriu? Cum putem grupa cuvintele? {adjectivele care arată aceste însuşiri ale ursului pot fi grupate în perechi de antonime, respectiv sinonime}, în cadrul textului „Fram, ursul polar” – Cezar Petrescu; - după Eva Monica Szekely, 2009).
Forma orală a acestei metode este „Cercul”. Rapidă şi eficientă, această tehnică obligă pe fiecare membru al grupului, într-o ordine stabilită (de obicei, de la dreapta la stânga), să participe la discuţii cu o idee. Metoda are avantajul de a încuraja producţia de idei, asigurând implicarea activă în activitate a tuturor elevilor.
Utilizarea de strategii interactive determină elevii să lucreze independent, pe grupe sau echipe, iar această modalităţi de lucru diversificate nu numai că sunt indispensabile,dar produc un efect benefic asupra activizării şi stocării facile de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, indiferent de vârsta elevilor; în condiţiile deplasării de accent de la un învăţământ preponderent informativ la unul cu caracter preponderent formativ şi a necesităţii transformării clasei într-o comunitate optimă pentru învăţare, în care să se experimenteze sentimentul apartenenţei la viaţa colectivităţii sub deviza: „A învăţa să trăieşti alături şi împreună cu ceilalţi”.

Bibliografie:
Albulescu, I., (2008), Pragmatica predării : activitatea profesorului între rutină şi creativitate , Editura Paralela 45, Piteşti.
Bocoş, M., Stan, C., Manea, A. D. (coord.), (2008), Educaţie şi instrucţie în şcoala contemporană , Editura Eikon, Cluj-Napoca .
Flueraş, V., (2005), Teoria şi practica învăţării prin cooperare , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă , Cluj-Napoca .
Ilie, E., (2008), Didactica literaturii române, Editura Polirom ,Iaşi .
Syekelz, E., (2009), Didactica (re)lecturii: o abordare pragmatică, Editura Universităţii ,,Petru Maior”, Târgu-Mureş.

Prof. Cristina SERGHIESCU,
Şcoala Gimnazială Uriu