joi, 29 mai 2014

Mai 2014

Educaţia este pur şi simplu sufletul societăţii trecând de la o generaţie la alta. (G. K. Chesterton)

Scenariul întâlnirilor cu părinţii – în alternativa Step by Step

Părinţii elevilor clasei a IV-a Step by Step sunt cei mai importanţi parteneri ai Şcolii Gimnaziale Nr. 4 Bistriţa, în realizarea misiunii unităţii de învăţământ. Relaţia cu părinţii este asigurată organizatoric prin adunările generale ale părinţilor, prin comitetele de părinţi pe clasă şi prin Consiliul reprezentativ al părinţilor.

Întâlnirile cu părinţii elevilor trebuie să fie caracterizate prin:
- luarea în considerare a părinţilor ca parteneri activi în educaţia copiilor – copiii înţeleg în acest fel că adulţii, care sunt importanţi pentru ei, au grijă de educaţia lor
- programarea acestor întâlniri – în mod regulat în scopul comunicării continue privind progresul copiilor
- pregătirea întâlnirilor – ce pot învăţa învăţătorii de la părinţi şi părinţii de la învăţător
- locul de desfăşurare al acestora
- momentul final
Respectarea acestor paşi este un lucru foarte important pentru că ajută la atingerea multor scopuri ale Programului Step by Step.

Programarea întâlnirilor:
- Trebuie să aibă un scop bine stabilit
- Ar fi de preferat să aibă loc atunci când copiii sunt încă la grădiniţă
- Prezentarea avantajelor acestei alternative şi principiilor care stau la baza programului
- Desfăşurarea activităţilor – centre de activitate
- Cunoaşterea aşteptărilor părinţilor de la această alternativă
- Stabilirea unei relaţii prietenoase şi deschise
- Prezentarea şi unor lucrări comice care să destindă atmosfera
- Primirea de la părinţi a unor informaţii preţioase, prin răspunsurile pe care aceştia le vor da la un moment dat la un set de întrebări (chestionare)

Pregătirea întâlnirilor:
- Prezentarea fişelor de lucru, a evaluărilor individuale, exemple ale muncii elevului
- Prezentarea imaginii evolutive a fiecărui copil
- Trebuie să se analizeze orice notă, înregistrare, listă de verificare privind dezvoltarea, rapoarte de la şedinţele precedente cu grijile părinţilor şi obiectivele declarate pentru copil – o pregătire atentă denotă o atitudine profesionistă
- Întâlnirile trebuie stabilite astfel încât să le convină părinţilor
- Se pregătesc hârtii, creioane la îndemâna părinţilor
- Trebuie ascultaţi dar mai ales încurajaţi să vorbească
- Se confecţionează „o cutie de corespondenţă” în care părinţii pot scrie ceea ce nu au curajul să spună cu voce tare
- Se recomandă să se noteze punctele de importanţă ca de exemplu activităţile care plac în mod deosebit copilului, prieteni speciali şi observaţii care să rezume experienţele copilului în toate domeniile de dezvoltare.

Locul desfăşurării întâlnirilor:
- Părinţii ar trebui să se aşeze pe scaune de mărime normală în jurul unei mese joase
- Pe această masă se vor expune lucrările copiilor despre care se vorbeşte
- Învăţătoarele ocupă aceleaşi locuri ca şi părinţii, nu vor sta pe scaune mai înalte şi în afara mesei unde se studiază lucrările
- Trebuie să se sugereze că are loc o întâlnire prietenească, între colegi care îşi împărtăşesc informaţii despre copiii lor, fiecare întâlnire având intimitate
- Amintim că respectul şi confidenţialitatea trebuie menţinute pe tot parcursul şcolarizării
- Adulţii trebuie să fie discreţi în conversaţiile lor
- Stabilirea împreună a obiectivelor ce trebuie atinse; împărtăşirea a unor strategii şi planuri ce vin în întâmpinarea obiectivelor
- Programarea împreună a următoarei întâlniri

Relaţiile dintre învăţătoare şi părinţi sunt foarte importante deoarece:
- Reafirmă relaţia dintre acasă şi şcoală
- Ajută să intensifice eforturile continue de comunicare
- Oferă oportunităţi de a extinde munca din clasă şi acasă
- Ajută şcoala să servească părinţii la obţinerea informaţiilor pentru planificarea programei
- Este o modalitate de a anunţa părinţii că învăţătorii şi şcoala sunt de încredere şi grijulii

Bibliografie:
KATE Burke Walsh – Crearea claselor orientate după necesităţile copiilor – C.E.D.P. Step by Step

Prof. înv. primar Bombonica BARTEŞ
Şcoala Gimnazială Nr. 4 Bistriţa

Învățământul profesional și tehnic opțiune pentru prezent și viitor

În atenția absolvenților de gimnaziu – clasa a VIII-a

Pentru anul școlar 2014 - 2015, învățământul profesional și tehnic (ÎPT) este organizat prin Liceul tehnologic de 4 ani (IX - XII) cu trei profile: tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului și Învățământ profesional cu durata de 3 ani.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL CU DURATA DE 3 ANI – Reglementat prin Ordin nr. 3136 din 20 februarie 2014 este organizat după clasa a VIII a, cu frecvență, cursuri de zi, finalizat cu examen de certificare a calificării profesionale.
- clasa a IX – reprezintă pregătirea profesională de bază, cu 5 săptămâni stagii de pregătire practică;
- clasa a X-a și clasa a XI-a, pregătire profesională generală și de specialitate, cu 9 săptămâni stagii de pregătire practică respectiv 10 săptămâni stagii de pregătire practică.
Elevii beneficiază de susținere financiară – prin programul de protecție socială „Bursa profesională” / 200 lei lunar. Elevii pot beneficia și de susținere financiară, stimulente și alte forme de sprijin acordate de partenerul de practică.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL CU DURATA DE 3 ANI – se organizează în unități de învățământ care au încheiate contracte – cadru cu operatorii economici, acestea sunt:
1. Colegiul Tehnic „Grigore Moisil” Bistrița: Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic, Mecanic auto, Sudor.
2. Liceul Tehnologic Forestier Bistrița: Tâmplar, Electrician exploatare joasă tensiune
3. Liceul Tehnologic Agricol Bistrița: Mecanic agricol
4. Liceul Tehnologic de Servicii Bistrița: Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație; Frizer – coafor – manichiurist – pedichiurist;
5. Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Beclean: Confecționer produse textile, Instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze
6. Liceul Tehnologic Agricol Beclean: Mecanic agricol
7. Liceul Tehnologic Tîrlișua: Sudor
8. Liceul Tehnologic Telciu: Lăcătuș mecanic prestări servicii.
9. Liceul Teoretic „Solomon Haliță” Sîngeorz-Băi: Lăcătuș mecanic prestări servicii.
10. Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru: Lucrător hotelier
11. Liceul Tehnologic Lechința: Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic
12. Liceul Tehnologic Feldru: Electrician exploatare joasă tensiune și Confecționer produse textile.
13. Colegiul Silvic „Transilvania” Năsăud: Pădurar, Fermier montan
14. Liceul Tehnologic „Ion Căian Românul” Căianu Mic: Mecanic auto.
Absolvenții de ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL CU DURATA DE 3 ANI care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a învățământului liceal.
ELEVII INTERESAȚI SĂ URMEZE ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL CU DURATA DE 3 ANI trebuie să știe că în perioada:
- 22 – 23 mai 2014 secretariatele unităților de învățământ gimnazial completează fișa de înscriere în ÎP de 3 ani și o eliberează candidaților, și în
- 26 – 27 mai 2014 se face înscrierea candidaților la unitățile de învățământ care școlarizează ÎP de 3 ani – prima etapă; urmează etapa a II-a, a III-a, până în 08 septembrie 2014, conform calendarului de admitere.
Așadar, fiecărui elev i se asigură șansele de continuare a studiilor în funcție de aspirațiile și potențialul individual de învățare. Este bine ca absolvenții învățământului gimnazial să aleagă cea mai bună variantă pentru viitorul ce le aparține.

Prof. Speranța UNCIU
Inspector școlar pentru ÎPT

EU-ROPE – Întâlnire Comenius pe malul sudic al Mării Negre, Giresun, Turcia

În săptămâna 12-17 mai 2014, o echipă formată din cinci elevi şi doi profesori (Iulia Istrate, coordonatoarea proiectului şi Ionela Silvia Nuşfelean, membră în echipa de proiect), de la Palatul Copiilor Bistriţa, a participat la cea de-a treia întâlnire de proiect Comenius, în Giresun, Turcia. Gazda întâlnirii a fost İMKB Anadolu Öğretmen Lisesi, o instituţie cu 480 de elevi şi peste 40 de cadre didactice. Alături de partenerii din Germania, Spania, Portugalia, Polonia şi Turcia, elevii de la Palatul Copiilor Bistriţa au participat la activităţi artistice, creative (prezentarea României într-un colaj de imagini şi desene), work-shopuri, întâlniri la bowling, activităţi sportive desfăşurate pe plajă, la malul sudic al Mării Negre.
Reprezentanţi ai delegaţiilor din ţările participante au fost invitaţi la întâlniri de lucru cu oficiali ai educaţiei şi primarul oraşului Giresun. Fiecare profesor coordonator a prezentat activităţile realizate în cadrul proiectului „Să unim Europa printr-un fir muzical” şi s-au purtat discuţii privind impactul proiectelor multilaterale Comenius, atât asupra instituţiilor de învăţământ, cât şi asupra întregii comunităţi locale (părinţi şi elevi, profesori, departamente ale culturii şi educaţiei).
Echipa din România a pregătit pentru musicalul din Turcia, „Alice în Euroland”, un scenariu inedit, în care Alice (talentata elevă Ştefania Bodescu), descoperă România, frumuseţea peisajului la intrarea Dunării pe teritoriul ţării noastre, află legenda domnitorului Vlad Ţepeş, şi pătrunde în lumea ireal de frumoasă a Deltei Dunării, fiind însoţită în periplul ei de ghidul pescar (expresivul Alexandru Sabo), domniţa de la curtea medievală (frumoasa Alexandra Andrecuţ), Dracula şi Domnitorul Vlad Ţepeş (ambiţiosul Dănuţ Dorgo) şi trubadurul – Maximilian Flaviu Gagea. Demersul elevilor bistriţeni a fost întâmpinat cu entuziasm de colegii europeni, turci, polonezi, portughezi, germani şi spanioli, care s-au implicat cu bucurie în work-shopurile artistice, propuse de români.
Tragedia din Turcia, petrecută la mijlocul lunii mai, a făcut ca ziua de joi, 15 mai, zi în care era programat spectacolul „Alice în Euroland”, să fie declarată zi de doliu naţional în Turcia şi pregătirea elevilor europeni a rămas la nivel de repetiţii, când echipa din România a fost îndelung aplaudată. S-a stabilit ca fiecare ţară participantă, să susţină spectacolul în faţa unui public local, realizându-se ulterior un colaj artistic-video internaţional.
Musicalul „Alice in Euroland” sperăm să poată fi vizualizat la Festivalul Bistriţa Medievală şi, ulterior, să fie urmărit de toţi elevii, părinţii şi profesorii din instituţiile europene, partenere în proiectul Comenius multilateral „Combining Europe with a Cultural Rope: let us make a musical” (EU-ROPE), în scopul consolidării dimensiunii europene în educaţie, prin promovarea activităţilor cultural-artistice şi susţinerea diversităţii prin afirmarea libertăţii culturale.
Acest proiect este finanţat cu sprijinul Comisiei Europene.
Această publicaţie (comunicare) reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

Prof. coordonator Iulia ISTRATE
Palatul Copiilor Bistriţa

Alice (şi nu numai) descoperă Turcia

Parteneriatele Comenius au reprezentat întotdeauna şansa de a cunoaşte culturi noi şi locuri noi, de a socializa şi de a împărtăşi celorlalţi experienţa ta, de a te întoarce mai bogat… în cunoştinţe, în prieteni.
În săptămâna 12-17 mai a avut loc cea mai recentă mobilitate a proiectul Comenius – „Combining Europe with a Cultural Rope: let us make a musical” (EU-ROPE) – „Să unim Europa printr-un fir muzical”, la care am avut onoarea şi plăcerea de a participa, alături de alţi patru membri ai Palatului Copiilor Bistriţa – Ştefania Bodescu, Maximilian Gagea, Dănuţ Dorgo şi Alexandru Sabo, şi de doamnele profesoare Iulia Istrate şi Ionela-Silvia Nuşfelean. De această dată, destinaţia noastră a fost Giresun, un oraş pitoresc situat pe ţărmul Mării Negre, în Nord Estul Turciei.
Pentru mine, această experienţă a fost una inedită, iar ospitalitatea şi unitatea de care au dat dovadă participanţii sunt elementele care m-au uimit cel mai mult. Pe parcursul celor câteva zile petrecute în familia gazdă am descoperit o latură a culturii turceşti care până atunci îmi era necunoscută şi care este cu atât mai fascinantă, cu cât pentru mulţi este un mister. Elevii au dat dovadă de un comportament exemplar nu doar în cadrul formal, al şcolii, ci şi în timpul liber, presărat cu plimbări de-a lungul plajei, cine tradiţionale în familie şi chiar ieşiri la bowling.
Din păcate, din motive independente de proiectul în desfăşurare, musicalul „Alice în Euroland” a fost amânat, rămânând ca fiecare dintre cele şase ţări – Turcia, Spania (Catalunia), Polonia, Germania, Portugalia şi România, să susţină spectacolul pe o scenă proprie, să îl filmeze, urmând ca piesele să fie asamblate pentru a se realiza un „puzzle” unitar. În opinia mea, această iniţiativă venită ca o soluţie pentru rezolvarea unei probleme delicate denotă originalitate şi creativitate.
Au avut însă loc repetiţiile la Universitate, astfel încât replicile, mişcarea scenică şi dansul au prins viaţă, oferind o privire de ansamblu asupra spectacolului, un rezumat aş putea spune, o mică parte a adevăratului show pe care îl aşteptăm cu nerăbdare. La work-shopuri s-a muncit cu multă dăruire venită din partea tuturor participanţilor, iar România s-a bucurat de un număr mare de copii doritori să înveţe dansuri medievale şi nu numai.
Speranţele, visele, aşteptările noastre la decolarea spre Turcia, au fost cu mult depăşite de ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în cele câteva zile şi pentru asta, organizatorii merită felicitări. Sunt foarte fericită că am avut ocazia de a mă implica în acest proiect şi le mulţumesc tuturor celor care mi-au oferit această şansă, în special doamnei profesoare Iulia Istrate, care a iniţiat acest proiect minunat, şi profesoarei mele de creaţie literară, Ionela Nuşfelean, care m-a propus în dialogul cultural internaţional.
În cadrul mobilităţii, nu doar că am aflat lucruri noi, dar am întâlnit o mulţime de persoane al căror mod de lucru şi de viaţă l-am observat, le-am descoperit pasiunile şi gusturile şi am realizat că în ciuda distanţei nu suntem atât de diferiţi. Acel fir muzical din titlul proiectului – „cultural rope” – ne-a unit într-adevăr sufletele, producând lacrimi în ziua despărţirii, dar le-am adunat pe toate într-o experienţă de neuitat pe care aş repeta-o oricând, la nesfârşit.

Alexandra ANDRECUŢ, clasa a IX-a

Plante-minune şi artă de la Bistriţa în Turingia

În perioada 4-18 aprilie 2014 și în cadrul Săptămânii Altfel, un grup de elevi şi profesori bistriţeni/ năsăudeni au întreprins o excursie în „interes de serviciu” în Germania. S-au implicat în acest proiect cercul de agrobiologie al Palatului Copiilor Bistriţa, coordonat de director, profesor Sever Şuteu, coordonatorul proiectului, Grupul „Eco”, al Colegiului Liviu Rebreanu, îndrumat de profesor Robert Angyalosi, cercul de pictură al Clubului Copiilor Năsăud, prin profesorul Mircea Mihalache, revista Mişcarea literară, reprezentată de directorul publicaţiei, Olimpiu Nuşfelean, Ioan-Sabin Mureşan, profesor voluntar de limba engleză la Palat, Marcela Mihalache şi Cătălin Encean, membri ai comitetului de părinţi din instituţiile şcolare nonformale implicate.
Scopul propus/ realizat al acestei excursii a fost împlinirea unei mai vechi promisiuni, aceea de a planta într-un orăşel german plante-minune. Obiectul ecologic special constă în realizarea unei perdele de protecţie în zona Allmenhausen, prin plantarea unor puieţi de Paulownia şi Evodia, produşi la Palat, în pepiniera cercului de agrobiologie. Proiectul Paulownia, câştigat anul trecut de către Palatul Copiilor Bistriţa, în cadrul concursului „Puşculiţa cu idei”, organizat de BCR, în colaborare cu Ministerul Educaţie, şi-a extins aventura în Germania, urmând s-o continue şi în zona noastră, la Centrul Cultural Sfântul Pahomie, de la Gledin, coordonat de părintele Ioan Titieni. Grupul a fost coordonat cu succes de către domnul director al Palatului Copiilor Bistriţa, profesor Sever Şuteu.
După aproape trei zile de călătorie în microbusul Palatului Copiilor Bistriţa, condus de domnul Adrian Ghita, după câteva popasuri memorabile, românii au ajuns la Allmenhausen, Turingia, Germania. Acolo au fost întâmpinaţi de către domnul Mathias Kopka, managerul unui centru pentru tineret aflat sub egida Bisericii Evanghelice Germane. Primirea a fost călduroasă, fapt care a demonstrat bunele relaţii dintre cele două grupuri. După o bine meritată noapte de odihnă, participanţii au început activităţile pentru care veniseră în Germania. Împărţiţi în două grupe, aceştia au desfăşurat două tipuri de activităţi. O parte dintre ei, sub coordonarea domnului profesor Sever Şuteu, au pregătit terenul şi au plantat puieţii de Paulownia şi Evodia. Cealaltă echipă, sub coordonarea domnului profesor Mircea Mihalache, au continuat un proiect plastic, demarat anul trecut, acela de a picta o parte a zidului înconjurător al Centrului pentru tineret din Allmenhausen, cu obiective culturale sau istorice semnificative.
Activităţile românilor au fost răsplătite cu excursii organizate pentru ei de către gazde în locurile turistice importante din regiunea Turingia. Astfel, au vizitat Weimar, capitala culturală a Turingiei şi casa memorială Goethe. În apropierea casei memoriale a marelui scriitor, cei prezenţi au gustat desertul preferat al lui Goethe, îngheţata. Pe urmă s-a mers la Erfurt, unde cei prezenţi au avut şansa să admire Domul din Erfurt şi să afle istoria acestuia. Tot la Erfurt s-a mai vizitat Şcoala Postliceală a Bisericii Evanghelice Germane care îi pregăteşte pe viitori educatori. Elevii şcolii au susţinut o reprezentaţie artistică în cadrul căreia au prezentat şi aspecte importante din programul instituţiei. În numele acestei frumoase colaborări româno-germane, s-au recitat aici poezii semnate de Olimpiu Nuşfelean, în limba gazdelor. Tot în cursul acestei excursii s-a mai vizitat mănăstirea din Volkenroda, turnul înclinat din Frankenhaussen, Eisenach şi peştera lui Barbarossa. Un alt obiectiv important pe care elevii şi profesorii români au avut ocazia să îl admire a fost castelul din Wartburg, locul unde a fost adăpostit Martin Luther în perioada când era urmărit de justiţia catolică. O zi întreagă a fost dedicată vizitării Berlinului: au văzut şi fotografiat ceea ce a mai rămas din faimosul Zid al Berlinului, clădirea Parlamentului şi cea a Guvernului german şi Poarta Brandenburg.
Grupul de români a dorit să participe şi la viaţa duhovnicească a prietenilor lor din Allmenhausen. Astfel, în duminica de Florii, ei au participat împreună cu pastorul Bisericii Evanghelice la ceremonialul religios. Pastorul a venit tocmai din Dortmund pentru aceasta ocazie specială, deoarece în Allmenhausen sunt prea puţini credincioşi evanghelici pentru ca să poată fi motivată prezenţa permanentă a unui pastor aici. În cadrul ceremoniei religioase, având o formaţie teologică, am citit pericopa evanghelică ce se citeşte în Biserica Ortodoxă Romană în această duminică. Participarea românilor a fost pozitiv apreciată de cei prezenţi la slujbă.
La sfârşitul perioadei pe care au petrecut-o în Allmenhausen, românii i-au salutat cu drag pe cei care i-au găzduit, lăsându-le semne memorabile – Paulownia, Evodia, Mişcarea literară bistriţeană şi prietenia lor, mărturisindu-le că îi aşteaptă în vara următoare la Bistriţa. S-au creat/ întărit nişte legături de amiciţie minunate. Nu degeaba unul dintre elevii cei mai devotaţi proiectului Paulownia, Andrei Angyalosi, exclamă: „Când mă gândesc la excursia din Germania, în primele rânduri îmi aduc aminte de următoarele lucruri: plantele minune, Weimar, Erfurt, Berlin şi... cârnaţii de Thuringen. Plăcerea de a revedea nişte persoane deosebite nu trece neobservată. A fost o mare bucurie să-i revăd pe Mathias, Alex şi Leon, după atâta timp. Pentru mine au rămas nişte oameni de excepţie, prin felul lor de-a fi şi prin atitudinea lor în activităţile şi momentele petrecute cu ei. Sper să-i revăd curând, deoarece le duc dorul”
Sperăm să continuăm colaborarea cu prietenii noştri germani, mai ales că experimentul eco/ artistic realizat a fost foarte bine primit de către gazde şi consemnat şi în presa germană. Unul dintre juniorii grupului – Teodor Encean, clasa a IV-a, ecologist şi promiţător poet în devenire, afirmă: „A fost o experienţă uimitoare şi am avut ocazia să văd ce „nu vezi la tot pasul”. Viena e un oraş de vis, dacă stai să te gândeşti la Dunăre şi la vaporaşele de pe ea. M-a inspirat. În locul unde am fost cazaţi în Germania, s-au desfăşurat diferite şi interesante activităţi. Vizitele şi jocurile sportive mi-au plăcut cel mai mult. Am avut un translator de nota 10 şi se descurca în orice situaţie. Într-un cuvânt, a fost excepţional!”
Mulţumim în mod special domnului director al Palatului Copiilor Bistriţa, profesor Sever Şuteu, pentru această oportunitate şi-l felicităm pentru iniţiativele interesante, tonice şi de perspectivă pe care ni le propune!

Prof. Ioan Sabin MUREŞAN
Palatul Copiilor Bistriţa

Gânduri de prieteni pentru o viitoare pensionară

Când sosește momentul firesc al pensionarii unui coleg, nu poți rămâne indiferent, mai ales după ce ai petrecut mulți ani împreună cu el în același loc de muncă sau dacă în acei ani te-ai simțit confortabil alături de acesta.
Cred ca o astfel de stare sufletească a fost insuflată întregului colectiv de către doamna profesoară Ecaterina Mara.
Serioasă, conștiincioasă, discretă, ca profesoară de română, domnia sa a contribuit pe deplin la ceea ce numim prestigiul unei școli.
Dacă însă aceasta este o trăsătură mai generală care, desigur, impune respect, cuvântul cald și sprijinul prietenesc venite la momentul oportun sunt trăsăturile care o individuali­zează. Acesta este motivul pentru care a câștigat un loc special în sufletul meu și care mă face să regret că a sosit această clipă. Dar, întrucât pensionarea nu înseamnă doar o despărțire de un colectiv, de o muncă pe care a iubit-o atât de mult, ci și o promisiune de alte bucurii în viitor, îi doresc sa fie sănătoasă ca să-și poată împlini toate proiectele propuse pentru anii care urmează.
Prof. Mirela POP,
Liceul de Arte „Corneliu Baba” Bistrița

Întâlnirea cu doamna Ecaterina Mara este de fiecare dată un moment care înseninează clipa. Un Om atât de firesc într-o lume atât de diferită, un bun coleg și un profesor apreciat și respectat de elevi, colegi și părinți, cu o blândețe, un calm și un echilibru atât de necesare unei lumi normale. Îi doresc din suflet, La mulți și ani!
Prof. Claudiu ȘULAR,
Liceul de Muzică „Tudor Jarda” Bistrița

Ceea ce urmează a fi scris în rândurile de mai jos nu este portretul unui profesor-ideal, ci al unei persoane reale. Se numește Ecaterina Mara și este profesoară la Liceul de Arte ,,Corneliu Baba”.
Nu există oameni perfecți, și deci, nici dascăli ideali, și totuși, doamna Mara este o persoană aparte, care fără a-și fi propus a reușit să devină profesor ideal – pentru generații de elevi – și o colegă extraordinară.
Într-o societate în care ne luptăm cu prejudecățile tuturor și ne zbatem să educăm este foarte greu să-ți păstrezi echilibrul sufletesc, demnitatea... doamna Mara a reușit acest lucru. Fire modestă (se spune că doar oamenii inteligenți pot fi modești) și generoasă impune respectul prin simpla prezență.
Întotdeauna când cineva drag pleacă- se pensionează în acest caz – îți vine greu să vorbești deoarece ai prea multe de spus. Riști să pierzi esența și frazele să-ți pară goale. Sper, totuși să fi surprins o fărâmă din personalitatea colegei noastre, care ne este foarte dragă.
Prof. Laura STAN,
Liceul de Arte ,,Corneliu Baba” Bistrița

Lucrând în mai multe unități școlare, am avut și avantajul, deloc de neglijat, de a întâlni o serie de oameni deosebiți, înzestrați cu harul de a fi dascăl, Nina Mara numărându-se printre aceștia.
Ne-am întâlnit în 1998 și împreună am încercat să atragem elevii unui liceu vocațional și spre limba română și matematică. Misiune deloc ușoară, spațiul nu era nici pe departe cel potrivit, dar am reușit să facem față provocărilor. A contat foarte mult delicatețea, profesionalismul, dăruirea fața de copii, spiritul de echipă care o caracterizează. Am petrecut trei ani împreună, și multe activități, ne-am sfătuit, știe mai bine decât oricine altcineva să spună vorba potrivită, la momentul potrivit. Cu siguranță ar putea să scrie povești minunate folosind amintirile acelor timpuri. A știut să fie „mână de fier în mănușă de catifea”, elevii călăuziți de dânsa având pe lângă bagajul de cunoștințe de limba română și o educație deosebită.
E foarte greu, în câteva, cuvinte, să sintetizezi personalitatea, bunătatea și tot ceea ce face din Nina Mara un profesor deosebit. Îi mulțumesc pentru tot ceea ce am învățat alături de dânsa, pentru momentele în care a avut grijă de fiica mea, acceptând-o alături de elevii clasei și antrenând-o și pe ea în lecție și de asemenea pentru minunatele super discuții, presărate de atât de multă înțelepciune, din păcate mult mai rare decât mi-aș fi dorit.
Să îi urăm cu drag să-i fie zilele senine, bucuriile dăruite de nepoții spre care acum își va putea canaliza atenția, nenumărate și mai ales să aibă parte de multă sănătate.
Prof. Iuliana MOLDOVAN,
Școala Gimnazială nr. 4 Bistrița

Dezvoltarea creativităţii copilului preşcolar prin activități artistico-plastice

Creativitatea, în sensul cel mai larg, reprezintă acea capacitate complexă a omului, acea structură caracteristică a psihicului care face posibilă opera creatoare.
Preșcolaritatea este apreciată tot mai mult ca vârsta ce cuprinde cea mai importantă experienţă educaţională din viaţa unei persoane; pe parcursul ei înregistrăm ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea individuali­tăţii umane şi unele din cele mai semnificative achiziţii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale.
La această vârstă, creaţia, chiar dacă nu are valoare pentru „omenire”, este extrem de importanta pentru „devenirea umană” a copilului. Omul adult nu poate ajunge la forme superioare de expresie a creativităţii, dacă pe treptele timpurii ale evoluţiei sale nu s-a dezvoltat potenţialul creativ, nu a fost încurajat să aibă manifestări independente şi originale în răspunsuri şi soluţii la problemele ivite în copilărie şi tinereţe.
Profilul psihologic al vârstei preşcolare cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea şi stimularea potenţialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea şi expresivitatea proprie acestei vârste, acel freamăt permanent sau acea vibraţie şi efervescenţă lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilităţi de exteriorizare spontană şi autoexpresie însuflețită, analoage oricărui elan creator.
Receptivitatea şi curiozitatea copilului, bogăţia imaginaţiei, tendinţa sa spontană către nou, pasiunea pentru fabulaţie, dorinţa lui de a realiza ceva constructiv, atmosfera sau climatul psihosocial în care îşi desfăşoară activitatea copilului pot fi „alimentate” şi puse adecvat în valoare prin solicitări şi antrenamente corespunzătoare care astfel pot oferi multiple elemente pozitive în stimularea şi cultivarea potenţialului creativ propriu vârstei preşcolare. La vârsta preşcolară copilul are tendinţa de a exprima în lucrările lui, bazându-se pe experienţa personală. De aceea este bine să se acorde copilului libertatea de idei, de a găsi mijloace şi forme prezentare a propriilor impresii despre lume, în care să se reflecte emoţiile şi sentimentele trăite. Activităţile artistico-plastice constituie un mijloc de dinamizare şi exprimare a vieţii copilului. Motivaţia copilului pentru activităţile artistico-plastice este nevoia de exprimare a propriilor trăiri, nevoia de a reda imaginea într-un mod artistic sau plăcerea ce a povesti în imagini. Reprezentările plastice ale copilului evoluează treptat spre o redare cât mai realistă, alteori intervine imaginaţia creatoare şi trece spre fabulaţie, spre ireal.
Copiii de vârstă preşcolară creează cu migală şi pricepere, sub îndrumarea atentă a educatoarei, lucrări practice deosebite, originale, dar mai ales interesante prin multitudinea materialelor utilizate şi a tehnicilor de lucru folosite. Hârtia mototolită, rulată, tăiată sau pliată, resturile colorate, seminţele de dovleac, de măr, de fasole pot să se transforme în flori multicolore; hârtia glasată ia forma unor materiale; materialele din natură iau forme nebănuite, alcătuind adevărate tablouri de toamnă, iarnă, primăvară sau vară; toate aceste materiale pot alcătui adevărate colaje tematice care împodobesc adesea spaţiul mirific al grădiniţei.
Diferitele tipuri de activităţi practice şi plastice sunt deosebit de îndrăgite, de atrăgătoare pentru copii. Prin intermediul lor, preşcolarii intră în contact cu unele forme simple de muncă fizică şi intelectuală, permiţând atât dezvoltarea capacităţilor fizice ale copiilor, cât şi a celor intelectuale. De asemenea, se asigură familiarizarea copiilor cu unele elemente simple ale activităţii de producţie, precum şi formarea unor deprinderi practice de muncă. Copiii au posibilitatea aici să aplice în practică anumite cunoştinţe însuşite în alte activităţi, ajutându-i să şi le consolideze şi aprofundeze. Prin desfăşurarea activităţilor practice şi plastice putem educa şi dezvolta multe procese psihice (percepţii, reprezentări, spirit de observaţie, atenţia, memoria, gândirea, imaginaţia) şi se pun bazele unor însuşiri de personalitate: spiritul de iniţiativă, încrederea în posibilităţile proprii, dorinţa de a lucra în colectiv, creativitatea.
Cheia succesului în realizarea de către copii a unor lucrări reuşite o constituie şi comportamentul educatoarei care trebuie să se bazeze pe dragoste faţă de copil, apropiere de el, încurajarea şi valorizarea acestuia. Pentru vârsta preşcolară, există numeroase şi variate activităţi plastice şi practice, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare specifice fiecărui nivel de vârstă, precum şi de gradarea dificultăţii sarcinilor care duc la concretizarea temelor propuse. La vârsta preşcolară, tehnicile care se pot folosi în activităţile artistico-plastice şi în activităţile practice sunt:
- tehnica firului de aţă;
- tehnica ştampilării;
- tehnica culorilor umede;
- tehnica petei de cerneală;
- tehnica jetului de aer;
- tehnica dactilopicturii;
- tehnica desenului cu lumânarea;
- desenul cu pic, cu cretă, cu tempera, cu acuarela;
- tehnica modelajului;
- tehnica colajului etc.
Prin folosirea diversificată a tehnicilor de lucru, copiii îşi dezvoltă capacitatea de expunere artistico-plastică, având posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse propriile idei, trăiri, sentimente. Este important să dezvoltă la copii dorinţa de a realiza ceva inedit, iar acest lucru îl putem realiza având ca linie directoare diversitatea. Familiarizarea copiilor cu unele tehnici noi de lucru le măreşte curiozitatea şi imprimă activităţilor artistico-plastice un caracter atractiv şi creativ. Cunoaşterea limbajului şi tehnicilor de lucru de către copii duce la dezvoltarea creativităţii în realizarea ideilor în forme artistice variate. Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie să fie un scop în sine, ci o modalitate de realizare a unor subiecte în concordanţă cu temperamentul şi sensibilitatea fiecărui copil.
Cunoaşterea şi folosirea de către copii a acestor tehnici plastice le creează un start mai bun sau egal în activitatea plastică, căci în orice clasă există copii care se descurcă mai greu când sunt puşi în faţa unor instrumente şi materiale pe care le văd pentru prima dată. Materialele şi instrumentele de lucru sunt indispensabil legate de tehnicile de lucru. Prin tehnicile plastice copiii constrâng materialele folosite să configureze altceva decât sunt ele, fără să-şi piardă propria structură. Mâna copilului, acţionând asupra acestor materiale, le conferă calităţi plastice noi.
În ceea ce priveşte evaluarea, activităţile artistico-plastice şi practice implică o analiză complexă, deoarece se referă atât la produsul muncii copiilor, cât şi la cunoştinţele despre materiale şi caracteristicile acestora, precum şi la utilizarea tehnicilor de lucru specifice vârstei în scopul prelucrării acestora şi realizării unor produse simple, dar şi la o analiză a comportamentului şi atitudinii copiilor faţă de creaţiile lor.

Prof. înv. preșc. Gabriela BINDEA,
Grădinița Șieu-Măgheruș

Tulburările de limbaj

În logopedia contemporană se acordă o importanță deosebită efectelor pe care le au tulburările de limbaj în planul personalității și al comportamentului, în general. Ca atare, logopatul nu mai este tratat ca o simplă persoană cu handicap de limbaj; el este privit, în perspectiva educării atât în ceea ce privește corectarea tulburărilor de vorbire, cât și în ceea ce privește formarea și dezvoltarea personalității, capabilă să adopte comportamente integrative și adecvate sarcinilor activității pe care o desfășoară.
Tulburările de limbaj, începând cu cele mai simple, determină, la o anumită vârstă, dezorganizarea echilibrului personalității și dezordini comportamentale. Aceste efecte negative pornesc de la neparticiparea și neadaptarea la viața de colectiv, manifestă rețineri în vorbire, inhibiție în desfășurarea activității, ajungând până la dezorganizarea personalității. Cu cât handicapurile de limbaj sunt mai grave și acționează la o vârstă când persoana face eforturi considerabile pentru afirmarea sa în planul vieții sociale, cu atât efectele negative sunt mai mari, iar tulburările de personalitate sunt mai accentuate. Dacă în perioada preșcolară, copiii dau puțină importanță tulburărilor de vorbire, la școlari, și mai cu seamă la puberi și adolescenți, existența acestora poate determina trăirea unor adevărate drame.
În debilitatea ușoară și în intelectul de limită, tulburările de limbaj pot constitui, alături de deficiența intelectuală, factori traumatizanți, cu efecte în planul comportamental. Indiciul cel mai evident al unor tulburări de personalitate, atât la normali, cât și la deficienții senzoriali și de intelect, constă în adoptarea unor comportamente antisociale, imposibilitatea sau slaba integrare în colectiv, izolarea de colectiv și închiderea în sine, negativismul și încăpățânarea, manifestarea unor atitudini defavorabile activității și subaprecierea acesteia.
Tulburarea de limbaj poate constitui un factor stresant, atunci când subiectul nu găsește înțelegerea necesară față de dificultatea sa în vorbire sau când acesta nu întrevede perspectiva corectării ei. În asemenea situații, subiectul trăiește emoții-șoc, stări prelungite și dureroase, manifestă nesiguranță nu numai în vorbire, dar și în alte activități; apare surmenajul fizic și intelectual, care își pune amprenta pe întreaga sa activitate. În cazurile mai grave sau prin existența și a altor handicapuri, suferința psihică se accentuează prin instalarea nevrozei, a anxietății și, ca urmare, se manifestă prin izolarea de colectiv și prin fenomene de dezadaptare.
Odată cu intrarea în școală a copilului cu tulburări de limbaj, tabloul manifestărilor psihice se complică tot mai mult. Solicitarea copilului de a vorbi în fața colectivului de elevi și neputința lui de a se exprima corect îi provoacă o stare de oboseală intelectuală și fizică, hipersensibilitate afectivă și refuzul de a mai răspunde, de teamă să nu greșească. Acestea determină o serie de manifestări comportamentale, care afectează personalitatea copilului și relațiile lui cu ceilalți copii și cu adulții.
În general, tulburările comportamentale sunt provocate de conflicte lăuntrice, de frământări interne, în cazul în care subiectul nu întrevede rezolvarea situației sale dificile. Când conflictele se prelungesc și devin cronice, ele influențează negativ formarea caracterului logopatului și nu-i stimulează dezvoltarea psihică. La subiecții cu tulburări de vorbire, apar contradicții în rezolvarea problemelor și în studierea modalităților de acțiune mintală și practică.
Existența tulburării de limbaj, la debilii mintal, duce la accentuarea handicapului mintal și de comportament, ca urmare a deficitului funcțiilor de cunoaștere și de exprimare, a imaturității afective, a creșterii sugestibilității, impulsivității și rigidității psihomotorii. Deficitul de intelect îngreunează aprecierea concretă și adecvată a situațiilor de viață ce necesită o adaptare comportamentală și care presupune anticiparea acțiunii, a riscurilor și împrejurărilor favorabile ce-l solicită.

Prof. logoped Gabriela RUSU,
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Beclean

Niciun comentariu: