„Învăţătura, oricât de multă, nu învaţă înţelegerea.” (Heraclit)
Mobilitate de tineret prin Programul Erasmus+ la Școala Gimnazială Șieu
În perioada 20 – 27 octombrie 2021 Școala Gimnazială Șieu a coordonat proiectul Erasmus+ intitulat „STOP violence through dance and outdoor activities”, împreună cu KAGITHANE ANADOLU LISESI, Istanbul, Turcia și Agrupamento de Escolas Alcaides de Faria, Barcelos, Portugalia. Acest proiect a avut ca scop eliminarea oricărei forme de violență prin dans și activități în aer liber.
Principala activitate a acestui proiect a fost
reprezentată de amplasarea unor semne din lemn pe traseul Via Transilvanica
care străbate comuna Șieu. Participanții, împărțiți ulterior în grupe, au
realizat indicatoare cu mesaje bilingve engleză-română, cu tematica protejării
mediului, relaționare sau împotriva violenței. Au fost puse la dispoziție
diferite materiale pentru ca fiecare participant să-și pună ideile în aplicare.
Indicatoarele din lemn au fost lucrate cu multă grijă și răbdare, iar munca
membrilor fiecărei grupe s-a bazat pe creativitate, imaginație, colaborare. În
ziua următoare, produsele au fost amplasate pe traseu de către participanți.
Partenerii au învățat dansuri tradiționale și
nu numai, având posibilitatea să descopere cultura fiecărei țări participante.
Dansul a reprezentat una din principalele activități pentru că unește oamenii
și reușește să înlăture diferențele dintre aceștia. Astfel, prin dans, bullyingul
poate fi oprit.
„Ce reprezintă Erasmus pentru tine?”
„Acesta a fost al cincilea proiect de acest fel
la care am luat parte, însă a fost primul în care am avut rolul de facilitator.
Trebuie să mărturisesc că am avut mari emoții, atât în ceea ce privește
coordonarea celor 17 participanți, cât și din punct de vedere al activităților
și jocurilor pe care urma să le derulăm. Cu toate acestea, așteptările mele
s-au dovedit a fi depășite deoarece am reușit să leg prietenii care vor rezista
în timp, iar membrii acestei echipe au fost extrem de receptivi și implicați în
toate acțiunile nonformale pe care le-am desfășurat. Trebuie să recunosc că
această experiență a fost unică pentru mine și aștept cu nerăbdare alte astfel
de programe. Aș putea să spun că cele mai frumoase amintiri pe care le am sunt
din timpul proiectelor Erasmus+ și, cu siguranță, „Stop violence through dance
and outdoor activities” va fi pentru mult timp o parte extrem de important din
viața mea.” – Diana
„Am avut parte de o experiență minunată pe
parcursul proiectului Erasmus+! Sper că o sa se mai repete cât de repede
posibil deoarece o sa am ocazia să comunic chiar mai mult decât am făcut-o
săptămâna aceasta, să fiu mai implicată și mai activă, dar și să-mi fac mai
mulți prieteni. Recomand tuturor care au ocazia să facă parte din proiecte de
acest gen, nu numai pentru socializare, ci și pentru cultura generală,
abilități practice și comunicare în limba engleza. Thank you!” – Crista
„Proiectul Erasmus+ a însemnat pentru mine
oportunitatea de a încerca ceva nou, de a cunoaște oameni noi și m-am simțit
foarte bine vorbind în engleză și distrându-mă făcând diferite activități. Dacă
ar mai fi oportunități, cu siguranță m-aș mai implica în astfel de proiecte!” –
Andreea
„Pentru primul meu proiect Erasmus, cred că a
fost o experiență de neuitat, atât pentru noi, cât și pentru elevii parteneri,
iar în privința activităților, m-am simțit incredibil.” – Erika
„Mi-am dat seama că fiecare experiență Erasmus+
este unică și minunată. Am avut ocazia să intru în contact cu persoane noi, din
diferite țări și am legat prietenii care vor rămâne în inima mea pentru
totdeauna. Mă bucur că am avut reușit să fac ceva bun pentru comunitatea
noastră și îmi doresc ca violența să scadă, nu doar în școlile participante, ci
peste tot în lume.” – Oana
„Acest proiect mi-a oferit oportunitatea de a
întâlni persoane noi cu care am devenit prieten. Am reușit să îmbinăm dorința
de a comunica cu dansul și celelalte activități împotriva violenței, iar acest
lucru m-a făcut foarte fericit. Sunt nerăbdător să particip și la alte proiecte
asemănătoare.” – Roland
Unitatea de care s-a dat dovadă a fost remarcabilă,
iar participanții au descris întreg proiectul printr-un singur cuvânt:
„AMAZING!” Pentru implicarea în proiect, tinerii au primit certificare Youth
Path.
director,
prof. Simona Monica GERMAN,
Școala
Gimnazială Șieu
Biblioteca în an de pandemie
Ce trebuie să facă un bibliotecar, mă refer la bibliotecarul școlar, care în multe cazuri fiind într-o școală, indiferent de mărimea ei, că are doar un nivel de studiu sau le are pe toate trei, adică primar, gimnazial și liceal și ce face este foarte mare diferență
În acest an de pandemie bibliotecarul școlar a
făcut de la triaj epidemiologic, la numărarea absenților/ carantinaților/
cazurilor pozitive, întocmirea de situații cu numărul colegilor care se, sau nu
se vaccinează, suplinirea colegilor absenți atâta timp cât școala s-a
desfășurat cu prezență fizică și foarte puțin din ceea ce efectiv ar trebui să
facă un bibliotecar școlar.
Așa dar la început de an școlar 2020-2021, cum
toată lumea era bulversată, bibliotecile au fost închise, am început să caut
soluții pentru desfășurarea unor activități care să facă elevii să nu uite că
biblioteca școlară le este alături indiferent de modul cum se desfășoară orele
de curs(fizic sau online).
Îndrumați de inginerul de la pepinieră, elevii
au observat și experimentat întregul proces pe care îl parcurge un conifer
într-o pepinieră. Au învățat despre alegerea locului și a solului potrivit
pentru plantarea arbuștilor de tuia, despre distanța de plantare pentru acești
arbori, cum se înmulțesc, cât de frecvent trebuie udați și cum poate fi
fertilizat solul pentru o creștere rapidă.
Prin proiectul Kids in Motion s-a dorit să se
evidențieze modul cum au perceput copiii fenomenul pandemiei actuale și i-a
încurajat să transmită un mesaj comunității.
Proiectul se află la ediția a II-a, ediție care
s-a desfășurat exclusiv online, din cauza închiderii școlilor și a carantinei
instaurate în Bistrița, la sfârșitul anului 2020. Copiii nu s-au mai putut
întâlni să animeze și să filmeze povestea. Separați, dar împreună, membrii
fiecărei echipe au fost nevoiți astfel să găsească o altă modalitate de a-și prezenta
vizual povestea la care au lucrat.
La acest proiect au putut participa doar 12
elevi (în vârstă de 10-11 ani) care au dovedit că se poate munci în echipă
foarte bine și de la distanță.
Proiectul a fost lansat în data de 11 martie 2021,
la un an de la începerea pandemiei, când a fost afișat și transmis prin e-mail
și prin postări pe pagina de Facebook a proiectului, profesorilor și elevilor
din școlile partenere.
Elevii care s-au implicat în activitățile
proiectului au dobândit abilități de comunicare prin limbajul artistic, și-au
format și dezvoltat o gândire autonomă, critică, reflexivă și și-au demonstrat
abilitățile de comunicare și de exprimare a ideilor prin diverse forme de comunicare.
Concursul a înregistrat un număr de 53 de
participanți, materializându-se în 21 de pagini de jurnal și 32 de
videoclipuri. Acestea din urmă au însumat 49,25 de minute de imagine, în
asociere cu mesaje verbale extrem de inspirate, unele dintre ele cu un puternic
substrat emoțional și chiar cu efect artistic.
CNAM ONLINE a învățat de-a lungul celor 10 ani că orice lucru
bun, oricât de bun ar fi, trebuie să fie cunoscut de către cei pentru care
există, astfel ca viitorul să-i aducă suportul celor capabili să investească în
lucrurile și oamenii de calitate ai societății.
bibliotecar
școlar Nicoleta Paula BUTUZA,
CDI –
Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița
Arta, ca abilitate de viață
Octavian Paler spunea că „Arta este cel mai scurt drum de la un om la altul”. Astfel, joi, 28 octombrie 2021, arta a reunit aproape 100 de cadre didactice din învățământul primar în cadrul workshopului „AVAP – o aventură a culorilor”,
Atelierul a durat 2 ore, timp în care au fost
prezentate interactiv idei creative pentru disciplina amintită, iar cadrele
didactice au manifestat interes, implicându-se în activitățile propuse, oferind
un feedback pozitiv.
prof. dr.
Diana MORAR,
Palatul
Copiilor Bistrița
Profesori
metodiști ai CCDBN
Rolul jocurilor senzoriale în dezvoltarea cognitivă
Jocul senzorial are în viața copiilor o dublă semnificație – exteriorizează emoțiile, satisfacțiile, dorințele și nevoile copilului prin detensionarea liberă și exersează capacitățile de acțiune. Educația timpurie prin joc senzorial trebuie să modeleze funcțiile adaptative ale jocului caracteristice vârstei și interacțiunea copiilor cu situațiile de joc.
Jocul senzorial are rol de stimulare datorită
tuturor consecințelor formative asupra condițiilor de adaptare, ca tip
fundamental de activitate a copilului.
Jocul senzorial solicită, exersează și
stimulează toate funcțiile și capacitățile psihice:
- concentrează atenția perceptiv-acțională
asupra efectelor dorite;
- satisface nevoia de mișcare, operare cu
obiectele, interacțiunea cu persoanele;
- modifică realitatea prin restructurări
simbolice accesibile, ușor de asimilat la nevoile eului;
- construiește reguli lejere, plăcute, ușor de
stăpânit și de respectat;
- susține motivațional răbdarea, perseverența
și stăpânirea de sine în sarcini în timpul jocului.
În raport cu nivelul de înțelegere și
interacțiune al copiilor, educația timpurie prin joc senzorial se organizează
diferențiat ținând cont de posibilitățile de participare și dorințele copiilor.
Astfel, copiii de 3 ani nu pot participa la toate etapele jocului cu reguli pe
care le organizează și respectă preșcolarii de 5 ani: ei nu rețin toate
regulile, se supăra dacă nu pot respecta ritmul jocului sau dacă sunt excluși
din joc pentru că nu respectă regulile lui. De la un an la altul copiii se
integrează din ce în ce mai bine în joc și pot stăpânii conduitele de joc tot
mai complexe. Daca la 3 ani copiii se joacă alături în grup, dar fiecare în mod
individual, după 4 ani copii cooperează în joc și trec de la jocul individual
la jocul împreună. Educația timpurie prin joc este susținută de înclinația
naturală, spontană, a copilului pentru activități simbolice deschise, plăcute
în care se antrenează după propriile puteri, în mod firesc și fără alte
constrângeri de efort.
Firescul învățării prin joc la vârstele
timpurii este exprimat în folclorul copiilor de exerciții ritmate însoțite de
cântece și mișcări reale exersate, atribuite însă cu simboluri ludice.
Achiziționarea deprinderilor prin joc senzorial oferă copiilor siguranța de
sine, autonomie în exprimare și dorința de participare la activitățile de
interacțiune cu ceilalți.
Jocurile senzoriale îi permit copilului să-și
exprime creativitatea. Anumite obiecte/materiale favorizează în mod specific
imaginația copilului, prin aceea că deși nu sunt nimic prin ele-însele, pot
totuși să solicite acțiunea copilului. Acestea sunt toate jucării cu funcție
artistică. O simplă piatră de exemplu, poate fi o jucărie care stimulează
creativitatea și imaginația. Exemple de material/jucării care stimulează
funcția creatoare: creioane de ceară/ de colorat, markere, acuarele,
plastilină, instrumente muzicale, marionete, cuburi/ lego colorate, pietre,
semințe, lut/argilă, făină, semințe, coloranți alimentari, condimente, cafea,
lână, ațe ș.a.
Dacă pornim în analizarea resorturilor
curriculare privind utilizarea jocurilor de dezvoltare senzorială, documentele
de politici educaționale: Repere fundamentale privind învățarea și dezvoltarea
timpurie a copilului între naștere și 7 ani și Curriculumul pentru învățământul
preșcolar (3-6/7 ani), constatăm că, în cadrul prezentării domeniului de
dezvoltare intitulat Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală, se
evidențiază faptul că acesta cuprinde o gamă largă de deprinderi și abilități, printre
care și dezvoltarea senzorială. Menționarea acestui aspect într-un document
fundamental, ne face să înțelegem importanța pe care trebuie să o acordăm
acestui domeniu în cadrul activităților didactice.
Dezvoltarea senzorio-motorie, precizată în
document ca dimensiune de sine stătătoare a domeniului, ne indică încă o dată
necesitatea de a folosi într-o gamă cât mai variată de contexte aceste tipuri
de jocuri. Totodată, în cadrul obiectivelor de referință menționate în
Curriculumul preșcolar, pentru domeniul ȘTIINȚE, se vorbește despre …experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea,
denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de
grupuri/mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime, culoare) luate în
considerare separat sau mai multe simultan (Curriculumul
pentru educație timpurie, 2019, p. 30). Sunt aspecte care justifică
demersul nostru de promovare a necesității utilizării frecvente a acestor
tipuri de joc.
Compararea
dimensiunii, numărarea și corespondența, sortarea, clasificarea pe mărimi sau
culori dezvoltă abilitățile matematice, pe când informații din domeniul
științei pot fi asimilate prin mici experimente.
Explorarea senzorială este modul în care
copilul examinează, descoperă, clasifică și înțelege mediul înconjurător
antrenând toate operațiile gândirii. Oferindu-i ocazia de a descoperi lumea
prin activități senzoriale, îi oferi posibilitatea de a-și dezvolta și
perfecționa abilitățile cognitive, sociale, emoționale, fizice și creative.
Justificarea principală este tocmai aceea că
furnizându-i preșcolarului materiale pe care le poate manipula fizic, cu care
se poate juca sau pe care le poate explora, îl vom sprijini în demersul de a
învăța cât mai multe aspecte specifice lumii care îl înconjoară și, totodată,
în a-și dezvolta abilități fundamentale, la care va face apel, apoi, întreaga
viață. Timpul petrecut în activități senzoriale facilitează dezvoltarea
spiritului exploratoriu, încurajându-l pe copil să se dezvolte cognitiv, social,
emoțional, fizic etc. (Au, Robertson, Varma, 2016). Scopul nostru, în calitate
de organizatori ai demersului didactic, este tocmai să-i oferim în mod
intenționat, suficiente oportunități să-și activeze simțurile, în vederea
explorării lumii înconjurătoare.
Resurse
bibliografice online
https://first7.ro/blog/dezvoltare-prin-joc-senzorial
https://www.castelinobaby.ro/rolul-jocul-senzorial-in-dezvoltarea-psihica-fizica-si-emotionala-a-copilului-anteprescolar
https://caritasblaj.ro/files/APLICAREA%20TEHNICILOR%20DE%20INTEGRARE%20SENZORIAL%C4%82%20%C3%8EN%20JOCURILE%20COLECTIVE%20ALE%20PRE%C8%98COLARILOR.pdf
https://consiliere-psihoterapie.ro/dezvoltarea-senzoriala
https://ro.scribd.com/doc/199700514/Joc-Senzorial
prof. Carmen MUSCARI-SALVAN,
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3
Bistrița
Educația STEM în grădiniță
În ultimul timp auzim foarte des, în jurul nostru, vorbindu-se despre educația STEM, jucării STEM. Oare putem aplica și în grădiniță acest tip de educație? Ce este de fapt educația STEM?
Ce înseamnă STEM? STEM este un acronim –
Sience, Technology, Engineering, Math adică Știință, Tehnologie, Inginerie și
Matematică. STEM presupune un curriculum bazat pe ideea de a educa copiii
bazându-ne pe patru discipline specifice – știință, tehnologie, inginerie și
matematică – abordate interdisciplinar și aplicat. În locul celor patru
discipline predate separat, STEM integrează într-o paradigmă de învățare
coezivă bazată pe aplicații din lumea reală ale teoriilor matematice, fizice
sau chimice, conținuturile învățării.
După
cum bine știm, în viața de zi cu zi, avem nevoie atât de știință, cât și de
tehnologie, pe care trebuie să le folosim astfel încât să aducă un plus de
valoare. Prin activitățile realizate trebuie să avem în vedere următorul
aspect: să încurajăm copiii să înțeleagă și utilizeze tehnologia într-un mod
creativ, în loc să aibă doar rolul de consumatori. Aici putem observa pentru
prima dată importanța educației STEM, care ajută copiii să înțeleagă prin
experimentare.
Dintre beneficiile educației
STEM putem evidenția următoarele: reducerea timpului
petrecut în fața ecranului în favoarea învățării sănătoase a tehnologiei: trebuie să înțelegem
faptul că tehnologia în sine nu este un lucru rău, modul în care o folosim și
cum o abordăm poate să fie în favoarea sau în defavoarea copiilor; educația STEM îi ajută pe copii să-și
dezvolte abilități de rezolvare a problemelor; educația STEM are în vedere
lucrul în echipă, cooperare și comunicare; încurajează inovația; STEM ajută
copiii să se aproprie de probleme de matematică, fizică, chimie într-un mod
realist și care îi face să își dorească să învețe mai mult; experimentele de
tip STEM sunt un mod excelent de a reduce anxietatea copiilor de grădiniță, în
special prin participarea lor activă la astfel de activități.
În
grădiniță activitățile de tip outdoor sunt ideale pentru STEM. În grădinițele libere, ale căror cursuri
se desfășoară în natură, copiii sunt încurajați să sape pământul, să se
urce în copaci, să alerge liberi oriunde doresc, să se bucure de ce le oferă
natura. Alte programe au chiar cursuri de grădinărit, la care copiii învață cum
se plantează legumele, florile, pomii, cum se obține hrana sănătoasă, cum se
îngrijește o plantă, cum se păstrează mediul înconjurător curat sau cum pot
recunoaște diferite plante ori animale din sălbăticie.
Experiența
dobândită pe viu este hotărâtoare pentru viitorul lor: lucrurile astfel
învățate, la vârstă fragedă, se întipăresc definitiv, iar lecțiile deprinse de la natură au un rol în modelarea dezvoltării
copilului.
Webografie:
https://maraandtom.ro/educatia-stem-ce-este-principii-jucariistem/?gclid=EAIaIQobChMIm9WuzovC8wIVXBV7Ch23ogwwEAAYASAAEgKVRvD_BwE
https://resurseparinti.ro/2018/10/30/10-beneficii-ale-educatiei-stem/
ed. Gabriela MAIER,
Grădinița
cu Program Prelungit „Căsuța cu povești” Bistrița
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu