„Om educat e acela care a învăţat cum să înveţe şi cum să se schimbe.” (Carl Rogers)
Beneficiile educației digitale
Perspectivele asupra educației s-au schimbat, fiind influențate și de
evoluția tehnologiei. Învățarea digitală este utilă atât elevului cât și
profesorului, însă trebuie realizată astfel încât să îmbunătățească calitativ
procesul instructiv-educativ. Se urmărește achiziționarea unor cunoștințe și
formarea unor deprinderi care să-i permită elevului să se adapteze cerințelor
unei societăți aflată într-o permanentă evoluție. Educația digitală îi
încurajează pe elevi să descopere lucruri noi, îi motivează, le oferă
activități mult mai atractive și mai interesante decât metodele tradiționale de
învățământ. Elevii vor simți nevoia de a fi instruiți cât mai bine pentru a
face față cerințelor societății actuale, noilor meserii apărute în societate.
Profesorul trăiește el însuși într-o continuă schimbare, așadar va
trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze. Rolul său în acest
context constă în sprijinirea elevilor în identificarea răspunsurilor și în
descoperirea informațiilor necesare, într-un spațiu exterior școlii, utilizând
dispozitive adecvate. Intervențiile vor fi la cererea elevului, cu scopul de a
ghida activitatea de învățare sau din inițiativa profesorului când rezultatele
primite de la elevi impun. Profesorului îi revine sarcina să ofere elevului
criterii de identificare a informației, de selecție și analiză, să-l orienteze
pe parcursul întregii activității on-line.
Avantajele învățării digitale:
Caracterul interactiv
Elevii pot fi antrenați în realizarea unor CD-uri, afișe, grafice,
reviste, teste, diferite programe și softuri educaționale, jocuri, pliante
publicitare, dicționare on-line, activități educative interactive care să
antreneze copiii de pe întreaga planetă.
Scăderea greutății ghiozdanului
Un elev din școala gimnazială are în fiecare zi aproximativ 5-6
materii, fiecare dintre ele cu un manual propriu, caietele și culegerile, prin
care se urmărește aprofundarea informațiilor, penarul. Ghiozdanul este de cele
mai multe ori prea greu iar tableta este ușoară și permite stocarea tuturor
manualelor pentru toate disciplinele de învățământ.
Îmbinarea teoriei cu practica
În societatea actuală apare nevoia ca, încă de la cele mai fragede
vârste, copiii să fie pregătiți pentru un contact benefic cu lumea în care
trăiesc, prin intermediul calculatorului. Elevii au nevoie de dinamism, de
exerciții practice, prin care să descopere cum funcționează lucrurile, să afle
răspunsurile întrebărilor pe care și le pun. Ilustrațiile și schemele
explicative dintr-un manual clasic nu reușesc întotdeauna să stârnească
interesul copiilor, care ar prefera, mai degrabă, să rezolve un exercițiu pe
tabletă.
Profesorul este cel care propune conținuturile de învățare sau temele.
Fiind ales un subiect care va fi supus discuției în cadrul clasei de elevi,
profesorul ridică diverse întrebări legate de subiectul respectiv, elevii având
ca sarcină să răspundă la aceste întrebări, să găsească informațiile adecvate,
să le organizeze și să ofere răspunsurile cerute putând accesa ,de exemplu,
internetul sau enciclopediile multimedia. Acest mod de abordare stimulează
învățarea prin descoperire la elevi, ei nu mai sunt cei care recepționează
informații, ci trebuie în primul rând să înțeleagă întrebările pe care
profesorul le adresează, urmând ca apoi să găsească ei înșiși informațiile și
să le sintetizeze. Elevii sunt cei responsabili de găsirea informațiilor din
diferite surse, fiind provocator pentru ei să ajungă la propriile concluzii.
Este mai important modul în care elevul ajunge la aceste concluzii și nu rezultatul
în sine, aici intervenind procesul de gândire, modul de raționament și analiza
și sinteza informațiilor. Profesorul este un facilitator al învățării, nu mai
este cel care oferă informațiile de-a gata, iar sarcina pe care elevul o are de
realizat este mai mult calitativă decât cantitativă.
Învățarea digitală oferă libertate, flexibilitate , individualitate,
transmiterea de noi conținuturi într-o manieră nouă, dinamică, asigură o
tratare interdisciplinară, cuprinde o bază de demonstrații și exemplificări
atractive și eficiente . Este dezvoltată perspicacitatea, atenția distributivă,
creativitatea, contribuind la conturarea unor afinități față de unele științe,
creșterea încrederii în forțele proprii și crearea stării de bine a elevului.
„O educație bună este izvorul întregului bine în lume.” (Immanuel Kant)
Bibliografie
Albu, Gabriel — În căutarea
educației autentice, Polirom, Iași, 2002;
Cojocaru, Venera Mihaela — Teoria
și metodologia instruirii, E.P.P., 2002;
Cristea, Gabriela — Psihologia
educației, Editura C.N.I. Coresi, București, 2003;
https://www.librariadelfin.ro/articol/manuale-digitale-vs-clasice-avantaje-si-dezavantaje--i96;
https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education;
https://blog.scoala365.com/2018/11/22/beneficiile-educatiei-digitale-vs-metodele-educatiei-traditionale/;
http://aedupractica.blogspot.com/2017/05/rolul-calculatorului-in-viata-elevului.html;
https://www.link-academy.com/invatarea-prin-internet.
prof. Elena ANDRON,
Școala Gimnazială „Avram Iancu”
Bistrița
Educația digitală în școala românească
Acest secol este fără îndoială, secolul culturii digitale. Educația
digitală este una din preocupările de bază ale învățământului românesc, prin
formarea culturii informației și comunicării digitale la nivelul oricărui cetățean.
Fără o populație educată, doritoare să folosească tehnologiile informației și
comunicării, nici o comunitate nu poate participa în mod real în rețeaua
globală. Integrarea computerului în procesul de învățământ nu mai este privită
ca o mișcare avangardistă, ci ca o necesitate. În întreaga lume se observă
convertirea conținutului cultural într-o formă digitală, făcând astfel
produsele disponibile oricui, oriunde și oricând.
Lecțiile digitale îi țin pe elevi la școală și îi fac să fie mai atenți la
informații. Educația virtuală a devenit un adevărat fenomen în industria
românească în ultimii ani. În continuă dezvoltare, tehnologiile informației și
comunicării au schimbat fundamental natura relațiilor globale, sursele de
avantaj în competiție și oportunitățile pentru dezvoltare economică și socială.
Tehnologii ca Internetul, computerele personale sau telefonia mobilă au
schimbat întreaga lume într-o rețea globală de persoane, firme, școli și
guverne, ce comunică și interacționează între ele printr-o varietate de canale.
Explozia acestei rețele globale mediate tehnologic a produs o lume în care
oricine poate, virtual, să beneficieze de avantajele Integrării Digitale.
Piața muncii s-a schimbat, au apărut noi tipuri de activități, ce țin
pasul cu evoluția pieței IT, însă procesul de educare a rămas același.
Guvernele, instituțiile de învățământ și companiile private trebuie să răspundă
unor provocări și să profite de oportunitățile pe care le oferă tehnologia.
Simplul fapt că tehnologia ne însoțește peste tot, e un motiv suficient de bun pentru a încerca să schimbăm modul în care tinerii asimilează informațiile oferite în timpul cursurilor. În multe state europene și americane, companiile de IT, împreună cu guvernele, au implementat cu succes mii de proiecte în instituții de învățământ. Având ca scop facilitarea accesului la informație și la cursuri, clasele interactive, bazate pe programe software create pentru învățământ, au îmbunătățit considerabil nu doar relația dintre elevi și profesori, dar și relațiile dintre părinți și elevi, precum și modul în care studentul asimilează materia de curs.
Copiii reprezintă viitorul unei societăți, motiv pentru care e
important ca aceștia să deprindă abilitățile necesare într-o societate bazată
pe consum. Întrucât tehnologia poate fi o sursă de distragere a atenției,
programele implementate în școli au scopul de a-i oferi elevului o experiență
didactică interactivă, bogată și variată, devenind în același timp mai
disciplinat și mai informat.
Școlile trebuie să integreze mecanismele ICT în procesul de învățare
dacă doresc să fie parte a rețelei globale. Pregătirea unei școli în acest sens
ar trebui să țină cont de următoarele aspecte: numărul de computere, accesul
fizic la noi tehnologii, răspândirea rețelei, accesarea și organizarea conținutului
electronic, calitatea și viteza conexiunii în școli. Profesorii trebuie instruiți
la rândul lor pentru a folosi Internetul și computerele ca metode de predare în
beneficiul elevilor. Elevii ar trebui învățați de la cele mai tinere vârste
posibile să folosească tehnologiile informației și comunicării pentru îmbunătățirea
performanțelor în studiu.
Este esențial ca în cadrul comunității să existe pentru viitorii specialiști
ICT oferte de instruire bazică sau avansată în programare de software, hardware
și design Internet. În acest sens, tehnologiile informației și comunicării sunt
integrate în totalitate în curriculum, sunt predate în cursuri și sunt esențiale
procesului de învățare.
În acest scop au fost create documente digitale, dar și aplicații dedicate învățării asistate de computer (dezvoltarea bibliotecilor digitale, crearea platformelor de e-learning, crearea rețelelor dedicate procesului educațional informatizat). Consider că orice inițiativă trebuie să aibă în vedere crearea și valorificarea unui conținut digital, altfel nu putem vorbi de digitalizarea actului educațional.
Însă, odată cu aceste preocupări, au apărut carențele la inițiativele de
promovare a noilor tehnologii în învățământ. Aceste inițiative au luat-o adesea
înaintea capacității multor dascăli de a înțelege și adapta cursurile la
nevoile elevilor. Realitatea este că mulți profesori nu reușesc să folosească
computerul ca suport didactic la clasă, iar formulele de predare-învățare de la
noi trebuie radical modificate. Elevul trebuie pus să gândească, să se implice
efectiv, să se autoevalueze, iar acest lucru se poate realiza numai dacă
profesorul va deveni coordonator și evaluator, va antrena elevul în proiecte
concrete, proiecte cu un profund conținut de viață reală.
Utilizarea platformelor virtuale pentru realizarea proiectelor educaționale
reprezintă un concept nou abordat în mediul educațional. Învățarea nu este
centrată pe obiecte de studiu, ci pe calitățile și abilitățile pe care cel care
învață trebuie să și le dezvolte, stimulează lucrul în echipă, favorizează atașamentul
grupului la valorile promovate de proiect. O serie de proiecte folosesc
platforme de învățare virtuală – un spațiu comun de învățare, care poate fi accesat
de la orice PC prin Internet. Participanții în mediul virtual trebuie să aibă
control, în orice moment, asupra propriului proces de învățare.
În concluzie, platformele virtuale de învățare pot oferi atât oportunitatea
organizării de activități curente, curriculare, cât și dezvoltarea și
implementarea de proiecte educaționale, formale curriculare sau
extracurriculare, sau nonformale, asigurând astfel atingerea obiectivelor
legate de integrarea educației digitale în activitatea de învățare.
Bibliografie
1. Magdas I., Didactica informaticii, de la teorie la practică,
Editura Clusium, 2007
2. Simpozion Internațional ediția I, Responsabilitate publică în educație
, Editura Crizon, Constanța, 2009
3. http://www.acsoare.com/category/educatie
4. http://iteach.ro
5. http://portal.edu.ro
6. http://www.etwinning.ro
prof. înv. primar Laura
Maria NECHITI,
Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița
Învățare digitală experimentală pentru o școală a viitorului
Învățătura la
om e comoară și munca e cheia ei. Păzește bine cheia, ca să nu pierzi comoara. (proverb
românesc)
Tehnologia evoluează mai rapid ca niciodată și
transformă multe aspecte ale existenței noastre. Un viitor sustenabil poate fi
asigurat prin educație și învățare pe tot parcursul vieții, elemente cheie care
pot menține activă conștiința profund spirituală a ființei umane care s-a
distanțat deja destul de mult de modele de viață arhietipale, „îmbrățișând”
fără prea multe temeri un nou stil de viață digitalizat, confortabil și deschis
spre noi experiențe sociale de tip smart. Tehnologiile digitale îmbogățesc
astăzi procesul de învățare în variate moduri și oferă oportunități de învățare
accesibile tuturor celor care dețin un dispozitiv cu conexiune la internet; printr-un
simplu click se permite accesul la o multitudine de resurse informaționale, se
reduc considerabil distanțele „spațial-fizice” dintre oameni...printr-un simplu
click se deschid astăzi noi lumi la care poți fi co-creator de sens, semnificație
și valoare.
Transformarea digitală a Europei va fi accelerată de
progresul rapid al noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială,
robotica, tehnologiile de tip cloud computing și blockchain. Progresele din
domeniul digital aduc cu sine noi provocări pentru elevi, studenți și cadrele
didactice [2]
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52018DC0022
Referitor la educația în noua eră digitală: dificultăți, șanse și învățăminte pentru elaborarea politicilor UE, în data de 26.11.2018 Comisia pentru cultură și educație din Parlamentul European a întocmit un Raport referitor la educația în era digitală, (2018/2090(INI)) care conține o Propunere de Rezoluție a Parlamentului European cu expunere de motive obiective dintre care enumerăm unele dintre cele mai sugestive:
- societatea și economia digitale sunt acum o realitate iar competențele
digitale sunt esențiale pentru reușita profesională și dezvoltarea personală a
tuturor cetățenilor;
- competența digitală este o competență cheie pentru învățarea pe tot
parcursul vieții;
- cunoștințele elementare în domeniul tehnologiilor
digitale sunt vitale pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale și cotidiene
esențiale;
- tehnologiile digitale ar trebui să facă parte integrantă dintr-o
abordare educațională axată pe cursant, adaptată vârstei, deoarece pot oferi
abordări noi și inovatoare în materie de predare și învățare;
- tehnologiile digitale ar trebui să fie mai bine utilizate pentru a
sprijini noi pedagogii care pun accent pe calitatea de participanți activi a
cursanților, care utilizează instrumente de învățare bazate pe cercetare și spații
de lucru care stimulează colaborarea;
- o învățare digitală de calitate și inovatoare poate
fi captivantă și și interactivă, completând astfel metodele de predare bazate
pe prelegeri și oferind platforme de colaborare și de creare de cunoștințe;
- tehnologiile digitale pot facilita accesul la cunoștințe și la învățare,
iar utilizarea lor permite tuturor structurilor de formare să fie ușor
accesibile și favorabile incluziunii;
- dacă nu există politici adecvate și bine orientate, persoanele în
vârstă și persoanele cu dizabilități vor suferi probabil cel mai mult de pe
urma transformării digitale. [3] (https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2018-0400_RO.html)
Ancorați în realitatea cotidiană din ultimele patru luni, învățământul
românesc a pășit într-o nouă etapă istorică.... Formarea continuă a cadrelor
didactice în scopul adaptării sistemelor educative la noile realități
economice, sociale, culturale și știintifice, formării în cadrul acestor
sisteme a capacității de reglare continuă și de autoperpetuare a adaptabilității
-sunt soluții sigure pentru evoluția în carieră și asumarea cetățeniei
digitale.
În acest context, echipa Casei Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud a proiectat în luna aprilie 2020 programul pilot „Digitalizare Echitabilă și Sigură – Laborator digital emergent”, cu scopul de a oferi un spațiu digital comun de învățare, un spațiu al întâlnirilor și oportunităților de încercare, de experimentare „digitală”, pentru tot ceea ce se preconizează a provoca creativitatea, eficiența și răbdarea cadrului didactic prea brusc ancorat într-o lume educațională nouă.
Programul pilot a fost conceput pe 4 piloni de tip A: Anytime
(Oricând), Anywhere (Oriunde), Anything (Orice) și Anyone (Oricine)-inițialele
celor 4 termeni în varianta engleză, concept promovat de Nick Burnett pentru
lumea antreprenorială și transferat de noi în noua paradigmă educațională; după
cum se observă și din titlul programului, Digitalizarea Echitabilă („Nimeni în
urmă sau în afară!”) ne-a determinat să adăugăm un cel de al 5-lea A – Access
(Acces) fără de care cei 4 A nu pot fi realizabili în totalitate.
În încercarea de a deschide Accesul la activitățile de învățare digitale
de încercare, Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud și-a propus
organizarea a două serii de ateliere digitale: Seria 1:Tehnologii digitale
asistive destinate elevilor cu Cerințe Educaționale Speciale și Seria
2: Sharing digital learning practice for the European schools.
În cadrul Seriei 1-Tehnologii
digitale asistive destinate elevilor cu Cerințe Educaționale Speciale au fost defășurate două evenimente unde, pe
lângă prezentarea unor materiale utile cadrelor didactice, s-a împărtășit în
mod direct și interactiv din experiența reală de viață a unor invitați
speciali. Primul webinar cu tema Tehnologii digitale asistive destinate
elevilor cu deficiențe vizuale/nevăzători a fost destinat cadrelor didactice și
lucrătorilor de tineret din județul Bistrița-Năsăud; întâlnirea on-line s-a
desfășurat vineri, 29 mai 2020, ora 14,30, pe platforma ZOOM și a fost moderată
de doamna prof. metodist Alina Gîmbuță, având ca invitat special pe Alex
Benchea, primul alpinist nevăzător din România care a escaladat vârful
Kilimanjaro din Africa (5895 de metri) la finalul unei expediții începute în 10
Decembrie 2019. Alex Benchea, student în anul II la Facultatea de Geografie din
Cluj-Napoca, a împărtășit evenimente/secvențe impresionante din propria
experiență de viață. Deși
evenimentul a fost mediatizat pentru posibili participanți din județul Bistrița-Năsăud,
la activitate s-au înscris și
au participat 52 de persoane și din județele Iași, Neamț, Galați și
Cluj-Napoca.
A fost o experiență de învățare
deosebită, autentică, ale cărei instantanee pot fi vizualizate și pe pagina de
FaceBook a programului, la adresa: https://www.facebook.com/ccdbn2020/?modal=admin_todo_tour.
Al doilea webinar a adus în prim plan tehnologia asistivă pentru elevii cu deficiențe auditive/surzi și s-a desfășurat vineri, 5 iunie 2020, pe platforma ZOOM, având ca invitați speciali pe d-l Bogdan Anicescu, interpret limbaj mimico-gestual al Asociației Naționale a Surzilor din România și d-l profesor Cătălin Florin Vasilache de la Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” din Iași. La atelier s-au înregistrat și au participat 54 cadre didactice din mai multe județe ale țării.
În cadrul Seriei 2: Sharing digital learning practice
for the European schools au fost desfășurate, de asemenea, două
webinarii; primul în limba engleză pentru a permite și participarea cadrelor
didactice din alte țări și cel de al doilea în limba română, în ambele situații
evenimentele aducând în prim plan instrumente digitale de creare a materialelor
educaționale digitale.
Webinarul 1 – Tools
for creations of digital learning materials and surveys (interactive maps,
postares, presentations, survey) s-a desfășurat în data de 8 iunie 2020 și
a reunit
139 de cadre didactice din România, Turcia, Polonia, Bulgaria, Portugalia,
Lituania și Croația, care s-au înregistrat la eveniment, au reușit să se
alăture în camera virtuală Zoom și să rămână activi timp de 3 ore. Au fost
invitați ca prezentatori profesorii: Luminița Ujică de la Liceul cu Program
Sportiv, Bistrița, Agnieszka Obrzud de la Școala
Juliusz Słowacki Primary School no. 2, Stary Sącz, Polonia și Ferhat Șimșek-26
Haziran Ortaokulu TOKAT, Turcia. Aplicațiile prezentate au fost Canva,
Piktochart, Pnjtree, Genial.ly,
Google interactive map, Zee interactiv map, Tricider, Direct Pool și Survey
Monkey Poll.
Webinarul 2 – Instrumente pentru
crearea materialelor educaționale digitale (hărți interactive, postere, video
film, chestionare) a fost realizat, vineri, 12
iunie 2020, ora 15,00, prin intermediul platformei Zoom. Alături de doamnele prof. metodist Gîmbuță
Alina și Bogdan Marilena de la Casa Corpului
Didactic a Județului Bistrița-Năsăud care au
prezentat resurse educaționale create pentru acest webinar, vizibile la adresa https://www.ccdbn.ro/anunturi/dig_instrumente.pdf, a fost invitată ca prezentator și doamna profesor
Luminița Ujică de la Liceul cu Program Sportiv, Bistrița care a construit harta interactivă a
înscrierilor la webinar https://maphub.net/luminitauji…/locatii-participanti-webinar.
Activitatea webinarului a fost foarte dinamică, desfășurându-se
timp de 4 ore, și a avut ca participanți peste 100
de cadre didactice din România și Republica Moldova, ceea ce a demonstrat că, dincolo
de orice dificultate determinată de tehnologie, în
mediul digital se nasc, se construiesc și se consolidează comunități de învățare!
Echipa CCD BN își continuă
activitatea în cadrul programului pilot și
pe perioada vacanței de vară și vă pregătește noi evenimente de învățare
experimentală. Fiți alături de noi și...
Îndrăzniți să dați culoare & forță ideilor voastre prin
intermediul instrumentelor digitale!
Resurse:
http://www.anidescoala.ro/divertisment/distractie/proverbe/proverbe-despre-invatatura/
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52018DC0022
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2018-0400_RO.html
prof. metodist Alina GÎMBUȚĂ,
prof. metodist Doina-Marilena BOGDAN,
Casa Corpului Didactic a
Județului Bistrița-Năsăud
Implementarea educației STEM în școală
Tot mai des, în ultima vreme, se vorbește, în școală, despre educația
STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics), în limba română ȘTIM (științe,
tehnologii, inginerie și matematică). STEM reprezintă un concept educațional ce
se bazează pe ideea de educare a elevilor și studenților în cele patru domenii
folosind o abordare multi-disciplinară și aplicată. Mai degrabă decât a preda
aceste discipline separat si distinct, STEM le integrează într-o paradigmă de
învățare coerentă bazată pe aplicații din lumea reală.
Chiar dacă mulți dintre cei din domeniu, mai ales profesori, consideră
această abordare mult prea generală, argumentând că se ajunge la o abatere de
la logica internă a disciplinelor de studiu implicate (amestecându-se, de
exemplu, noțiuni de fizică „pură” cu cele de matematică), totuși, această
abordare conduce la progres vizibil pe mai multe planuri, folosind o abordare
interdisciplinară și aplicată în contexte diferite. Școala postmodernă se adaptează, zi de zi, nevoilor tinerilor ce
se pregătesc pentru un viitor în care cheia succesului este cum să știi să te
adaptezi și să folosești ceea ce ai învățat pentru o continuă schimbare.
Elevii din zilele noastre sunt mult mai motivați dacă subiectele sunt
predate din perspective diverse și dacă sunt bazate pe fapte din viața de zi cu
zi. „Cel mai puternic argument pentru interdisciplinaritate este chiar faptul
că viața nu este împărțită pe discipline”, spunea Jean Moffet.
STEAM (știința, tehnologii, inginerie, arte și matematică) este o nouă
abordare a filozofiei STEM ce recunoaște valoare artelor atât în dezvoltarea
armonioasă a individului cât și a societății umane.
Iată, deci, câteva argumente în favoarea STEM.
Tot mai des elevii întreabă de ce trebuie să învețe anumite discipline.
De ce trebuie să rezolve probleme teoretice. De ce trebuie să rețină informații
pe care le găsesc foarte repede pe Internet. Părinții își pun probleme legate de domeniul cel mai bun
pentru viitorul copilului și care este cel mai bun parcurs pe care ar trebui
să-l aleagă pentru a atinge țelul ales.
Profesorii / sistemul de educație are o
provocare si mai mare: să pregătească elevii pentru profesii care astăzi nu
există sau să pregătească elevii pentru tehnologii neutilizate pe scară largă
deocamdată.
Evident că este dificil să găsești răspuns
la toate aceste probleme. Și probabil că răspunsul este să utilizezi metode
active (active learning), interdisciplinaritate, învățare bazată pe rezolvarea
de probleme (problems based learning), învățare colaborativă (colaborative
learning).
În domeniul științelor acest lucru poate
fi făcut cel mai ușor folosind roboți și kituri robotice.
În cadrul Programei școlare pentru disciplina INFORMATICĂ ȘI TIC aflată
în vigoare, la clasa a VII-a, în cadrul competențelor specifice, „3. Elaborarea
creativă de mini proiecte care vizează aspecte sociale, culturale și personale,
respectând creditarea informației și drepturile de autor” se sugerează ca
exemplu de activitate: „3.3. Implementarea algoritmilor într-un mediu de
programare în scopul rezolvării creative a unor probleme având caracter
aplicativ –... – elaborarea codului sursă pentru controlul robotului didactic
virtual prin precizarea succesiunii de comenzi corespunzătoare deplasării pe o
traiectorie prestabilită”.
Așadar, chiar dacă programa ne forțează să ieșim uneori din zona de
confort, să învățăm lucruri noi pentru a fi capabili să predam la rândul nostru
aceste noțiuni noi, chiar dacă uneori suntem nevoiți să dăm explicații
suplimentare de ce și pentru ce facem anumite lucruri la clasă, atunci când
avem șansa de a descoperii elevi deschiși spre nou, pasionați de mici de roboți
reușim să realizăm proiecte inovatoare.
Alături de două eleve din clasa a VII-a am realizat un proiect cu tema „Semafor inteligent”, proiect înscris în cadrul Competiției naționale ARDUINO 2019. În vederea realizării acestuia am utilizat o plăcuță Arduino Uno, un display OLED SSD 1306, alimentator 12V, butoane, led-uri adresabile Neopixel și fire de legătură. Toate componentele le-am instalat pe o placă de plexiglas alb, iar șoseaua a fost realizată utilizând banda gri. Marcajele străzilor le-am realizat cu un marker alb. Semafoarele și suportul display-ului OLED au fost imprimate 3D.
Am gândit două moduri de funcționare pentru acest semafor. Primul –
semafor inteligent – în care am încercat să adaptam funcționarea semaforului în
funcție de numărul de mașini din intersecție si de prezența pietonilor la
trecerea de pietoni. Al doilea este un mod de funcționare clasic în care
semafoarele funcționează simulând o intersecție adevărată rulând simultan în funcție
de regulile de circulație dintr-o intersecție semaforizată. Conexiunile
electrice le-am realizat cu o stație de lipit utilizată în electronica. Programarea
modulului Arduino a fost realizată utilizând mediul de programare Arduino IDE.
Începuturile sunt timide, dar toate trebuie să aibă un început.
Mult succes nouă și vouă și tuturor celor ce abordează viitorul cu
curaj!
Webografie:
https://edict.ro/de-ce-educatie-stem/
https://beaconing.eu/ro/abordarile-stem-in-scolile-romanesti/
prof.
Mirela Venera NELCA,
Școala
Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița
Modalități de predare în echipă
„Elevul viitorului va fi un explorator” spunea Marshall McLuhan, din
această cauză el trebuie să fie conștient de importanța învățării prin
descoperire, prin cercetare, prin cooperare.
Chiar și un elev „puțin dotat” înregistrează performanțe superioare
după ce a experimentat „învățând” un alt elev, mult mai mult decât, după ce a
avut de rezolvat individual orice exercițiu școlar. (Allen și Feldman, 1973).
Metoda Predării/Învățării
reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar, 1986)
Rezumând, Întrebând,
Clarificând, Prezicând
Această metodă de învățare reciprocă este centrată pe patru strategii
de învățare:
1.Rezumarea – povestirea pe scurt a textului citit;
2.Punerea de întrebări – expunerea unui set de întrebări referitoare la
textul citit;
3.Clarificarea datelor – explicarea cuvintelor noi, a unor expresii
care necesită explicații suplimentare, soluționarea tuturor nelămuririlor
referitoare la textul analizat folosind dicționarul si alte mijloace necesare.
4.Prezicerea sau prognosticarea – elevii relatează ce se va întâmpla în
continuare pe baza celor citite, având posibilitatea să-și folosească pe deplin
imaginația.
Etapele aplicării metodei la clasă: anunțarea temei și a scopului propus ;descrierea metodei; organizarea elevilor în grupe omogene; explicarea rolului fiecărei echipe; studierea textului; realizarea învățării reciproce; completări, comentarii, aprecieri.
Este o strategie de învățare în grup care stimulează și motivează,
ajută elevii să-și îmbunătățească tehnicile de lucru cu textul. Copiii își
dezvoltă gândirea activă fiind puși în situația de a folosi analiza, sinteza,
concretizarea, generalizarea, abstractizarea. De asemenea dezvoltă atenția,
capacitatea de a asculta și de a se concentra la textul pus în față, priceperea
de a sintetiza esențialul, capacitatea de exprimare, dorința de a împărtăși păreri
și de a-i ajuta pe ceilalți. Echipa ajută la sporirea încrederii în propriile
puteri, motivează și pe cei mai timizi să participe cu entuziasm la rezolvarea
sarcinilor, dezvoltă dialogul dintre elevi oferind eficiență maximă interacțiunii
dintre dascăl și elevii săi.
Am aplicat această metodă în cadrul orei de Limba și literatura română la clasa a IV-a, subiectul fiind „Școala de altădată” după Romulus Dinu.
Datorită specificului clasei mele, după ce am citit individual , în
grup și pe roluri textul, am împărțit elevii doar în trei grupe și anume: Grupa
Povestitorilor, Grupa Curioșilor, Grupa Cercetătorilor. Nu am inclus și Grupa
Prezicătorilor, deoarece am preferat ca această sarcină să fie comună tuturor
grupelor după îndeplinirea misiunii principale, pentru a-i provoca pe toți
elevii să-și folosească pe deplin imaginația. Fiecare grupă și-a ales un lider
care a împărțit sarcini în cadrul grupului iar eu am coordonat activitatea
astfel ca fiecare membru al echipei să fie antrenat în realizarea sarcinii
propuse. După expirarea timpului alocat fiecărei secvențe, liderul grupei a
prezentat materialul colegilor din celelalte grupe. Pe parcursul prezentării se
aduc completări dacă este cazul, se cer lămuriri suplimentare, se aduc
argumente pro și contra fără să criticăm sau să facem referiri negative la
adresa unei echipe.
Ultima etapă e rezervată predicțiilor iar pentru evitarea supraîncărcării intelectuale dar și pentru un climat mai relaxat am rugat elevii să rezolve sarcina sub forma unui desen care să pună pe tapet viziunea lor despre cum ar arăta școala la care a mers Dinu Romulus. Propunerea a fost primită cu entuziasm, elevii au realizat desene originale inspirate din bogata lor imaginație despre cum să arate școala perfectă la care ajunge personajul din povestea noastră . Închei cu un citat care îmi place foarte mult dar în același timp mă motivează în căutarea de soluții cât mai potrivite în raport cu progresul fiecărui elev.
„Nu toți educatorii pot să ajungă la calitatea de cercetător în sensul științific
al termenului, dar o activitate de căutare a noi soluții pentru activitatea
curentă realizează orice dascăl care se respectă.” – Rodica Mariana Niculescu
Bibliografie
1. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ,
ediția a III-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, R. A., București, 1997
2. Cerghit Ioan, Neacșu Ioan, Negreț-Dobridor Ion, Pânișoară Ion
Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura
Polirom, Iași, 2001.
3. Oprea Crenguța-Lăcrămioara, Strategii
didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2010.
prof. înv. primar, Gabriela MOLDOVAN,
Școala Gimnazială Ilva Mare
