August 2019

„Îmi plac profesorii care îţi dau, pe lângă obişnuitele teme, şi ceva de gândit pentru acasă.” (Lily Tomlin)

Educația este mâna invizibilă care salvează

Anul școlar 2018-2019 este al doilea an consecutiv în care Agenția Națională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud implementează, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud, proiectele naționale „Cum să creștem sănătoși” și „ABC-ul Emoțiilor”.

Centrul de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud este reprezentantul în teritoriu al Agenției Naționale Antidrog, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, instituție care are ca principală atribuție implementarea politicilor antidrog în județul Bistrița-Năsăud.

Proiectul ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI” presupune formarea de deprinderi de viață sănătoasă în rândul copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică (clasa pregătitoare), punând accent pe importanța adoptării unui stil de viață sănătos (alimentație, igienă, mișcare), a comportamentelor sănătoase (fără fum de țigară, alcool și medicamente fără prescripție medicală) și a modalităților adecvate de rezolvare a conflictelor fără violență și de luare a deciziilor.

În perioada educației timpurii, educația pentru sănătate reprezintă una din principalele căi de promovare a cunoștințelor privind diferite aspecte ale sănătății și, totodată, de formare a atitudinilor și deprinderilor specifice unui stil de viață sănătos. La vârsta preșcolară și școlară mică copiii învață comportamente prin observarea și imitarea adulților, își formează reprezentarea stării de sănătate și de boală. Pentru perioada învățământului preșcolar și debutul în învățământul școlar, prevenirea consumului de droguri coincide cu acțiuni de promovare a sănătății, încurajând copiii să adopte un stil de viață sănătos.

Proiectul are șapte activități:

- Activitățile 1-3 vizează adoptarea unui stil de viață sănătos („Să facem cunoștință”, „Cum să ne păstrăm sănătatea”, „Alimente sănătoase”);

- Activitățile 4-6 abordează consecințele pentru sănătate ale utilizării substanțelor periculoase („Substanțe periculoase”, „Să ne ferim de fumul de țigară”, „Alcoolul și medicamentele”);

- Activitatea 7 urmărește dezvoltarea încrederii în sine și prevenirea comportamentelor de risc („Rezolvarea conflictelor, fără violență”).

Activitățile sunt concepute în concordanță cu nivelul de dezvoltare socio-emoțională al copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică, astfel încât să fie atractive și ușor de înțeles. Copiii vor învăța prin joc și activități practice (desenat, decupat, scenete etc.) care sunt comportamentele care îi ajută să se dezvolte sănătos și cum să se ferească de comportamentele periculoase.

Proiectul conține următoarele materiale: ghidul educatorului, caietul copilului, un model de diplomă pentru copii și un model de scrisoare pentru părinți.

Proiectul ,,ABC-UL EMOȚIILOR” este un proiect de formare și consolidare a abilităților emoționale cu rol de factori de protecție în prevenirea consumului de droguri, punând accent pe conștientizarea de sine, abilitățile de comunicare asertivă, gestionarea emoțiilor negative, abilitatea de a face față presiunii grupului și de adoptare a deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă. Proiectul se bazează pe modelul inteligenței emoționale, dezvoltat de Daniel Goleman. Inteligența emoțională din viața adultă își are originea în dezvoltarea competențelor emoționale și sociale în perioada preșcolară și școlară mică, acestea fiind perioade de achiziții fundamentale în plan emoțional, social și cognitiv. Copiii care prezintă deficite la nivelul competențelor emoționale și sociale riscă să dezvolte probleme serioase, atât în timpul copilăriei, a adolescenței cât și a vieții adulte, pe diferite planuri, cum ar fi: sănătatea mentală (anxietate, depresie, tulburări de comportament, delicvență juvenilă, consum de alcool și droguri etc.), dezvoltarea cognitivă (atitudini negative față de școală, lipsa încrederii în abilitatea de a rezolva sarcinile școlare și refuzul acestora), adaptarea școlară (absenteism, abandon școlar, dificultăți în adaptarea la cerințele mediului școlar etc.). În multe cazuri, consumul de droguri compensează incapacitatea de a gestiona, într-un mod mai productiv, sentimentele de tristețe și lipsă de speranță. O deficiență emoțională gravă are ca rezultat incapacitatea oamenilor de „a percepe” semnificația noilor informații și a experiențelor anterioare, ceea ce poate duce la un comportament iresponsabil și un dezechilibru.

Proiectul se adresează copiilor din clasele I și a II-a și se centrează pe 5 teme principale:

1. Autocunoaștere /valorizare personală („Cine sunt eu?”);

2. Exersarea modalităților adecvate de gestionare a emoțiilor negative („Gestionarea emoțiilor negative”);

3. Abilități de comunicare asertivă și de a face față presiunii grupului („Cum să spunem NU în situații dificile”);

4. Adoptarea deciziilor corecte pentru o dezvoltare sănătoasă („Alegeri responsabile”);

5. Importanța relațiilor interpersonale („Lumea mea”).

Proiectul conține următoarele materiale: caietul copilului, un model de diplomă pentru copii și un model de scrisoare pentru părinți.

Implementarea proiectelor presupune desfășurarea cursului de formare teoretică a cadrelor didactice pe parcursul a 5 sau 6 ore, în funcție de fiecare proiect în parte; implementarea programului care însumează 14 ore (7 ore pregătire în vederea desfășurării activităților și 7 ore desfășurarea programului, pentru proiectul ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI” și 12 ore (6 ore pregătire în vederea desfășurării activităților și 6 ore desfășurarea programului) pentru proiectul ,,ABC-UL EMOȚIILOR”; 2 ore reprezentate de evaluarea și prezentarea în cadrul acesteia a portofoliului cu fișele tuturor copiilor prezenți la activitățile desfășurate la grupă sau la clasă și a altor dovezi că activitățile au fost realizate (poze etc.).

Responsabil de implementarea proiectelor a fost asistentul social Acul Veronica din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud. Pentru desfășurarea componentei de formare din cadrul proiectelor asistentul social Acul Veronica a colaborează cu profesorul metodist Bogdan Doina-Marilena din partea Casei Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud, care asigură o parte din suportul tehnic al desfășurării sesiunilor de formare în calitate de responsabil al celor două programe/proiecte.

În anul școlar 2018-2019, au fost planificate două cursuri de formare în cadrul proiectului ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI”, găzduite de către Grădinița din Prundu Bîrgăului și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud și două cursuri de formare în cadrul proiectului ,,ABC-UL EMOȚIILOR” găzduite de către Școala Gimnazială „Grigore Silași” Beclean și Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița. Aceste cursuri s-au desfășurat în lunile februarie și martie ale anului 2019, cu participarea cadrelor didactice și a consilierilor școlari care s-au înscris.

La finalul cursurilor, participanții au avut de prezentat, în vederea evaluării un raport de evaluare a programului „Cum să creștem sănătoși”, implementat în rândul copiilor și portofoliul de proiect al fiecărui cadru didactic, ce trebuia să conțină acordurile părinților, caietele copiilor, fișe sau alte dovezi ale implementării activităților. Raportul de evaluare a fost expediat de către formator prin e-mail și completat de către cadrele didactice în format electronic, apoi printat, datat și semnat de către aceștia.

Modelul chestionarului de evaluare a activităților ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI”

Întrebările deschise din chestionarul de evaluare au fost structurate pe cele 7 tipuri de activități din cadrul programului, având în vedere următorii itemi: Ce mi-a plăcut/a funcționat, Ce nu mi-a plăcut/nu a funcționat, Îmbunătățiri propuse:

- 24 din 24 cadre didactice au implementat toate cele 7 activități din cadrul programului, în perioada martie - iunie 2019;

- 100% dintre cadrele didactice au apreciat pozitiv programul.

1. La întrebarea „Ce mi-a plăcut/Ce a funcționat” cursanții au afirmat că:

- personajele din cadrul programului (Fifi și Bondărel) au fost îndrăgite de copii;

- manipularea obiectelor de igienă personală;

- sistematizarea ideii că medicamentele nu sunt... „bombonele”;

- activitățile au fost atractive și utile, copiii au demonstrat curiozitate și au adresat întrebări;

- copiii și-au întărit convingerile despre nocivitatea tutunului;

- copiii au participat activ la discuții spunându-și de fiecare dată părerea;

- copiii au manifestat interes față de piramida alimentară;

- fișele de lucru au fost completate cu plăcere, copiii cerând informații suplimentare când aveau nelămuriri;

- copiii au lucrat cu mult interes atât individual cât și în echipă;

- jocul „substanțe sănătoase – substanțe nesănătoase”, respectiv jocul de rol „rezolvarea conflictelor fără violență” au fost momentele cele mai intens trăite de copii;

- copiii au fost foarte deschiși povestind despre obiceiuri sănătoase, respectiv nesănătoase din mediul familial;

- copiilor le-a plăcut fișa cu traseul fumului de țigară;

- prin participarea la program copiii și-au însușit într-un mod atractiv cunoștințele privind grupele de alimente din cadrul piramidei alimentare, au conștientizat pericolele utilizării substanțelor periculoase pentru sănătate, au primit informații despre efectele dăunătoare ale fumului de țigară, știu să deosebească băuturile sănătoase de cele nesănătoase, sunt conștienți că medicamentele se folosesc doar la prescripția medicului, au conștientizat că orice conflict se poate rezolva fără violență.

- Educatoarelor le-a plăcut reacția părinților care au conștientizat importanța exemplului personal în viața copiilor;

- Prin jocul „Ghemul cu ață” preșcolarii și-au descoperit calitățile, emoțiile pe care le trăiesc în anumite situații.

2. La întrebările ,,Ce nu mi-a plăcut”/ Ce nu a funcționat”:

- Ca un punct slab în desfășurarea activităților programului, a fost timpul scurt pentru desfășurarea activităților;

- Dezinteresul și opoziția unor părinți fumători.

3. La întrebările ,,Îmbunătățiri”:

- Punerea la dispoziție a materialelor în varianta color printată;

- Desfășurarea unor seminarii cu părinții pentru un stil de viață sănătos cu participarea unor specialiști;

- Asigurarea necesarului de caiete de lucru pentru fiecare copil din grupă;

- O grafică mai bună pentru caiete.

La solicitarea Casei Corpului Didactic cursanții au avut de completat chestionarul de evaluare a eficienței cursului. Au fost completate 24 chestionare de evaluare.

Întrebările au fost structurate în 7 componente ale cursului care trebuiau evaluate și anume: aplicabilitate, metode pedagogice, participarea cursanților, lectorii.

1. 72,72% din cursanți consideră că acest curs le-a folosit în foarte mare măsură și 27,27% în mare măsură, variantele de răspuns la această întrebare fiind: în foarte mare măsură, în mare măsură, în măsură moderată, în mică măsură, în foarte mică măsură;

2. 100% consideră că modul de prezentare a fost foarte atractiv;

3. 81,81% dintre cursanți au declarat că s-au simțit foarte bine în cadrul grupului, iar 18,18% au declarat că s-au simțit bine în cadrul grupului.

4. La întrebarea „Care moment al cursului v-a plăcut cel mai mult. De ce?” cursanții au menționat:

- Întregul curs a fost foarte atractiv, cu multe fișe colorate, povești noi și informații utile;

- Momentul în care ni s-a explicat concret cum să abordăm fiecare temă a programului;

- Activitățile interactive;

- Jocurile de energizare plăcute și lucrul în echipă, pe grupuri mici;

- Exemplificarea în mod practic a activităților pe care le pot desfășura la grupă.

5. La întrebarea „Care moment al cursului a fost mai puțin plăcut/interesant. De ce?”

- Nu au fost momente neplăcute.

6. La întrebarea „Ce sugestii aveți pentru îmbunătățirea acestui curs? „

- 1 cursant a sugerat să fie implicată cât mai multă lume.

7. 100% dintre cursanți au apreciat cu calificativul excelent, foarte bine sau cu nota 10 prestația formatoarei Acul Veronica.

8. Toți cei 24 participanți la cursul de formare cu tema „Cum să creștem sănătoși” au răspuns afirmativ că vor recomanda acest tip de activitate și altor colegi.

Concluziile implementării programului Cum să creștem sănătoși sunt următoarele:

- Considerăm important că 24 din 24 participanți au luat parte la toate părțile cursului. Toți cursanții au apreciat modul de prezentare al cursului și informațiile oferite;

- 100% dintre participanți vor recomanda acest curs și altor persoane;

- Participanții au apreciat deosebit de mult activitățile practice desfășurate pe parcursul sesiunilor de curs, dar și metodele de predare.

- Obiectivele propuse au fost îndeplinite la finalul cursului.

Finalitatea formării a adus participanților dobândirea următoarelor cunoștințe:

- cunoașterea aspectelor legate de importanța prevenirii, de la vârste cât mai mici;

- cunoașterea modalităților de a promova și dezvolta abilitățile și resursele personale ale copiilor;

- cunoștințe despre cum să promoveze stiluri și obiceiuri de viață sănătoase care să acționeze ca elemente de protecție față de alternative nocive;

- cunoașterea strategiilor care îi ajută pe copii să se dezvolte sănătoși și cum să se ferească de comportamentele periculoase;

- identificarea principalelor etape în planificarea, implementarea și evaluarea programelor.

La finalul cursurilor, participanții au avut de prezentat un raport de evaluare al programului „ABC-ul Emoțiilor”, implementat în rândul copiilor și portofoliul de proiect al fiecărui cadru didactic, ce trebuia să conțină acordurile părinților, caietele copiilor, fișe sau alte dovezi ale implementării activităților. Raportul de evaluare a fost expediat de către formator prin e-mail și completat de către cadrele didactice în format electronic, apoi printat, datat și semnat de către aceștia.

Modelul chestionarului de evaluare a activităților ,,ABC-UL EMOȚIILOR”

Întrebările deschise din chestionarul de evaluare au fost structurate pe cele 6 tipuri de activități din cadrul programului, având în vedere următorii itemi: Ce mi-a plăcut/funcționat, Ce nu mi-a plăcut/funcționat, Îmbunătățiri propuse:

- 25 din 25 adică 100 % dintre cadre didactice au implementat toate cele 6 activități din cadrul programului, în perioada martie-mai 2019.

- 100% dintre cadrele didactice au apreciat pozitiv programul.

1. La întrebarea „Ce mi-a plăcut/Ce a funcționat” cursanții au afirmat că :

- Beneficiile în urma desfășurării programului au fost atât pentru ei cât și pentru părinți și copii. Astfel au ajuns să relaționeze mai bine cu elevii, să îi cunoască mai bine, iar copiii să se confrunte cu mai puține probleme . Fiecare copil a fost valorizat și determinat să se autocunoască.

- Faptul că a putut participa și consilierul școlar la activități, iar elevii au foarte încântați;

- Au descoperit lucruri noi despre copii și relația lor cu părinții.

- Elevii au înțeles că familia îi poate ajuta să treacă mai ușor peste emoțiile negative.

- Tematica abordată a fost de interes atât pentru copii cât și pentru părinți.

- Feedback-ul primit din partea elevilor a fost unul pozitiv la finalul celor 6 activități.

- Fișele au fost atractive, activitățile bine gândite, iar elevii au lucrat cu plăcere.

- Elevii au apreciat mult jocul de rol, puzzle și lecturarea poveștilor.

- Elevii au înțeles diferențele dintre alegeri folositoare și cele nefolositoare.

- Copiii au aflat multe lucruri interesante despre alimente/băuturile/obiceiurile sănătoase/ nesănătoase.

- Activitățile au fost interactive, bine structurate, accesibile elevilor.

- Copiii au fost mai atenți la stările lor și și-au conștientizat emoțiile.

2. La întrebările „Ce nu mi-a plăcut”/ Ce nu a funcționat”

- Ca un punct slab în desfășurarea activităților programului a fost lipsa timpului, valabil mai ales pentru clasele numeroase care au în medie 30 elevi. Prea puțin timp care se poate dedica unor astfel de activități, de altfel foarte atractive pentru copii.

- Povestea „Autobasculantei” este puțin greoaie pentru unii elevi ai clasei întâi.

3. La întrebările „Îmbunătățiri”:

- Traducerea fișelor în limba maghiară.

- Prezentarea mai multor situații specifice vârstei.

La solicitarea Casei Corpului Didactic a județului Bistrița-Năsăud cursanții au avut de completat chestionarul de evaluare a eficienței cursului. Au fost completate 25 chestionare de evaluare. Chestionarele sunt alcătuite din 7 întrebări care vizează următoarele aspecte ale cursului: aplicabilitate, metode pedagogice, sugestiile cursanților, prestația lectorilor.

1. La prima întrebare din chestionar, 68,75% din cursanți consideră că acest curs le-a folosit în foarte mare măsură, 25% consideră că acest curs le-a folosit în mare măsură și 6,25% consideră că acest curs le-a folosit în foarte mică măsură; variantele de răspuns la această întrebare fiind: în foarte mare măsură, în mare măsură, în măsură moderată, în mică măsură, în foarte mică măsură.

2. La cea de-a doua întrebare, 81,25% au considerat că modul de prezentare a fost foarte atractiv, iar 18,75% au considerat că modul de prezentare a fost relativ, atractiv având ca variante de răspuns: foarte atractiv, relativ atractiv, relativ neatractiv și complet neatractiv.

3. 81,25% dintre cursanți au declarat că s-au simțit foarte bine în cadrul grupului, iar 18,75% dintre cursanți au declarat că s-au simțit bine în cadrul grupului.

4. La întrebarea „Care moment al cursului v-a plăcut cel mai mult. De ce?” cursanții au menționat:

a. Momentul de început cu exprimare propriilor calități, deoarece și-au dat seama cât de greu pot și elevii să-și identifice calitățile proprii.

b. Descrierea concretă a activităților propuse în proiect.

c. Oferirea de sugestii pentru desfășurarea activităților.

d. Prezentarea filmului „Ce înseamnă inteligența emoțională” și discuțiile de după vizionare pe marginea subiectului.

e. Prezentarea proiectului a fost atractivă, dinamică, bine documentată și explicită.

f. Existența jocurilor de energizare.

g. Existența exercițiilor interactive;

h. Atitudinea formatoarei și exemplele date ca și sugestii pentru desfășurarea activităților;

i. Faptul că s-a lucrat pe grupuri mici;

j. Povestea terapeutică.

k. Discuțiile directe, legate de problemele din școală.

5. La întrebarea „Care moment al cursului a fost mai puțin plăcut/interesant. De ce?”

a. Toți cursanții au răspuns că nu au existat momente neinteresante, toate fiind atractive.

6. La întrebarea „Ce sugestii aveți pentru îmbunătățirea acestui curs?”

a. Desfășurarea acestui curs pe parcursul a două zile, având astfel mi puține ore de-a lungul unei zile.

7. 93,75% dintre cursanți au apreciat cu calificativul excelent, foarte bine sau cu nota 10 și 6,25 % au apreciat cu calificativul foarte bine sau cu nota 9 prestația formatoarei as. soc. Acul Veronica.

Concluzii:

- Considerăm important că cei 25 participanți au luat parte la toate părțile cursului;

- Toți cursanții au apreciat modul de prezentare al cursului și informațiile oferite;

- 100% dintre participanți vor recomanda acest curs și altor persoane;

- Participanții au apreciat deosebit de mult activitățile practice desfășurate pe parcursul sesiunilor de curs, dar și metodele de predare.

- Obiectivele propuse au fost îndeplinite la finalul cursului.

Finalitatea formării a adus participanților dobândirea următoarelor cunoștințe:

- cunoașterea factorilor de risc și de protecție în consumul de tutun, alcool și droguri;

- cunoașterea aspectelor legate de importanța prevenirii, de la vârste cât mai mici;

- cunoașterea modalităților de a dezvolta abilitățile emoționale ale copiilor (Autocunoaștere, Stăpânirea de sine, Conștiința socială, Abilitatea de a lua decizii responsabile, Gestionarea relațiilor interpersonale);

- cunoștințe despre cum să implementeze programul de dezvoltare emoțională;

- cunoașterea strategiilor care îi ajută pe copii să se ferească de comportamentele periculoase;

- identificarea principalelor etape în implementarea și evaluarea programului.

Pe lângă aceste două proiecte naționale, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud mai implementează următoarele proiecte naționale: „Necenzurat”, „Mesajul meu antidrog”, „Eu și copilul meu!”, „Fred Goes Net – program de intervenție timpurie pentru consumatorii de droguri”, la care se adaugă și alte proiecte locale și campanii: „Alcoolul și Tutunul sunt tot droguri!”, „Fii Lucid – e cea mai tare senzație!”, „Adevărul despre droguri” Campania „31 MAI – Ziua Internațională Împotriva Tutunului”, Campania „26 IUNIE – Ziua Internațională împotriva Traficului și Consumului Ilicit de Droguri”, „Ziua Națională Fără Tutun!”.

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud este situat în Bistrița, str. Gheorghe Șincai, nr. 22, tel 0263 231 066, E-mail: cpeca.bistrita@ana.gov.ro; facebook: antidrog bistrita.

Asistent social Veronica ACUL,

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud

Activitatea de învățare a copiilor cu CES (exemple din activitatea didactică)

Metode și mijloace didactice utilizate în activitatea de învățare în cazul copiilor cu CES… temă amplă, dezbătută de mult timp, o temă care nu ar putea fi separată în două capitole, unul metode, altul mijloace. De ce? Toate activitățile instructiv-educative desfășurate în orice instituție de învățământ își ating obiectivele propuse doar cu ajutorul sau apelând la strategii didactice, adică la metode și procedee, mijloace și forme de organizare. În continuare voi descrie câteva dintre metodele și tehnicile pe care le-am utilizat și le utilizez în continuare în activitatea instructiv-educativă a copiilor cu cerințe educaționale speciale.

1. Jocul didactic:

- O metodă des întâlnită în activitatea de predare- învățare a copiilor cu CES, care ajută la o mai bună și ușoară însușire a informațiilor transmise;

- Utilizată în activitatea de matematică, tema: „Cine știe, câștigă!”;

- Clasa a II-a;

- Tipul de deficiență: deficiențe moderate și ușoare (DMU/ DMM);

- Tipul de activitate: activitate de sistematizare și consolidare de cunoștințe;

- Obiectiv general: consolidarea deprinderilor de a rezolva exerciții de adunare și de scădere în concentrul 0-10;

- Descrierea jocului: elevii vor fi împărțiți în două echipe, a fluturașilor și a albinelor. Fiecare elev va avea în piept medalionul corespunzător echipei din care face parte. De asemenea, va fi pregătită o planșă pentru fiecare echipă pe care vor fi lipite fețele zâmbitoare sau triste în funcție de răspunsul dat, corect sau greșit. Fiecare elev din echipă va extrage câte o fișă cu imagini după care va trebui să compună și să rezolve o problemă prin operația de adunare sau scădere. (anexa nr.1)

- Varianta de joc: le voi împărți copiilor din prima echipă jetoane cu cifre, iar celor din a doua echipă jetoane cu animale. Le voi explica regulile jocului „Amestecă, îngheață!”: La semnalul meu: „Amestecă!” vă veți ridica și veți merge prin clasă cu jetonul in mână pentru a găsi perechea. Cei care au jetoane cu cifre, vor căuta ca perechea lor să aibă același număr de animale pe jeton așa cum indică cifra, iar cei care au pe jeton un număr de animale, vor număra animalele și vor găsi perechea la alt copil care are cifra corespunzătoare numărului de animale. La semnalul meu: „Îngheață!”, toți copiii se opresc și arată dacă și-au găsit perechea. Echipa care are cele mai multe perechi corect formate va fi punctată, din nou, cu o față zâmbitoare la panou.

2. Povestirea – alta metodă des utilizată în predarea- învățarea la copiii cu CES. Poate fi prezentă în desfășurarea tuturor activităților, dar mai ales în cele de lectură, de exemplu Micii povestitori, Lumea poveștilor etc. Având în vedere că avem de a face cu deficiențe asociate, povestirea este și o formă de captare a atenției acestor copii, atenția care este foarte afectată și asociată cu hiperkinetism – ADHD, de cele mai multe ori. De asemenea, povestirea are o mare importanță la copiii cu deficiență de vedere, putând fi înlocuită cu CD-player-ul, observând astfel că mijloacele de învățământ sunt indispensabile în realizarea metodelor și tehnicilor de învățământ. DVD- ul este un alt mijloc foarte folosit în activitatea din centrele incluzive, și un numai, în orice școală, ducând la îndeplinirea obiectivelor și altor activități precum: cunoașterea mediului, educație senzorială, activități de consiliere, terapiile care se desfășoară în programul de după masă etc. Povestirea trebuie întotdeauna însoțită de imagini, planșe reprezentative, simple, concrete, special concepute pentru astfel de copii.

3. Metoda Pălăriilor gânditoare – este o tehnică care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Membrii grupului își aleg pălăriile, iar după ce își interpretează rolurile, acestea se pot inversa. Această metodă stimulează gândirea colectivă și individuală și dezvoltă capacitățile de respect pentru opinia celuilalt. În cazul copiilor cu CES, aceștia trebuie să interpreteze roluri cât mai simple pentru însușirea unor noțiuni de bază despre anumite activități, meserii etc. Am utilizat-o, cu mare drag și succes, în activitatea de consiliere la clasa a VIII-a, deficiențe moderate și ușoare, cu tema: Meseria mea. Metoda, desigur, am adaptat-o. Fiecare elev a ales câte o pălărie în interiorul căreia era notată o meserie, pe care ei trebuiau să o descrie, să spună ceea ce știu despre meseria respectivă și, de asemenea, să închidă ochii, cu pălăria pe cap și să-și imagineze că este chiar el frizer, coafeză, mecanic, brutar, cofetar, doctor etc. și să povestească simplu cum se vede/ se imaginează el în această ipostază. Pe lângă acestea am folosit și imagini, planșe cu fiecare meserie și uneltele, instrumentele specifice fiecăreia, tocmai pentru antrenarea tuturor stimulilor de receptare și însușire a informațiilor pe tema meserii. S-a continuat cu un joc senzorio-perceptiv pentru copiii cu deficiență de vedere. Ei au trebuit să aleagă câte un instrument, unealtă, să îl/o pipăie și să ghicească despre ce este vorba și cărei meserii se potrivește.

4. Brainstorming-ul este o metodă de dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuțiile purtate între elevi, unde fiecare vine cu o mulțime de sugestii. Rezultatul acestor discuții se soldează cu alegerea celei mai bune soluții de rezolvare a situației dezbătute. Interesul metodei este acela de a da frâu liber imaginației, a ideilor neobișnuite și originale. În cazul copiilor cu CES această metodă se folosește de obicei la rezolvarea de situații-problemă, de tipul: Dacă nu e așa, cum e? Cum trebuie să ne comportăm în....? etc. Așadar, am utilizat-o în activitatea de consiliere cu tema Fapte bune, fapte rele la clasa a VI-a, deficiențe ușoare și moderate. Pe grupe, elevii au extras dintr-un coș o fișă pe care era descrisă o situație, pe care ei trebuiau să o discute și să ajungă la o idee comună, dacă e o faptă bună sau rea. Printre fișe erau strecurate și imagini cartonate care reprezentau fapte bune sau rele pentru doi elevi ai clasei cu dislexo-disgrafie gravă (întârziere în citit-scris).

5. Metoda fonetică, analitico-sintetică este o metodă de bază în însușirea citit-scrisului la copiii cu cerințe educaționale speciale și nu numai. Se utilizează în activitatea de CSC (citire-scriere-comunicare), în învățarea literelor, apoi a silabelor, cuvintelor, propozițiilor. Ca să se pronunțe corect un cuvânt, elevul trebuie să sesizeze toate sunetele care îl compun. Acest proces se numește formarea auzului fonematic. În perioada prealfabetară nu se rezolvă toate problemele referitoare la formarea deprinderilor de pronunție corectă și a auzului fonematic, așa că exercițiile pentru formarea auzului fonematic se desfășoară și în perioada alfabetară. Se pornește de la propoziție, se numără (identifică) cuvintele, se despart cuvintele în silabe și silabele în sunete. Cuvintele folosite trebuie cunoscute de elevi, să fie formate din 2-3 silabe , fără aglomerări de consoane. Elevii cu CES, mai ales, sesizează greu sunetele în cuvintele monosilabice. În etapa alfabetară elevul învață să citească, să scrie litere, cuvinte și propoziții, utilizând exclusiv metoda fonetică, analitico-sintetică. Metoda pe care o folosim în familiarizarea elevilor cu citit -scrisul trebuie să țină seama, pe de o parte, de faptul că scrierea concordă, aproape exact, cu pronunțarea, deci metoda trebuie să fie fonetică, iar, pe de altă parte, că trebuie să se pornească de la desprinderea unei propoziții din vorbire, să se realizeze delimitarea cuvintelor în silabe și apoi fiecare silabă în sunete, după care să se parcurgă drumul invers, de la sunet la silabă, cuvânt și propoziție, ceea ce denotă că metoda trebuie să fie și analitico-sintetică. Având în vedere că predarea- învățarea trebuie să se desfășoare integrat, metoda o folosim în toate activitățile de la clasă, în special atunci când elevii întâmpină dificultăți de citit-scris.

Acestea sunt doar câteva din multitudinea de metode și mijloace la care fac apel în procesul instructiv-educativ. Le‑am ales pe cele mai utilizate recent în activitatea didactică, cu exemple concrete, practice, de mare folos în transmiterea materialului informativ elevilor, precum și în însușirea de către aceștia a diverselor teme educative.

BIBLIOGRAFIE:

1. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2002) – Metode interactive de grup – Ghid metodic – 60 metode și 200 aplicații practice pentru învățământul preșcolar, Editura Arves;

2. Cucoș, C., (2000) – Pedagogie, Editura Polirom, Iași;

3. Oprea , C.- L., (2007) – Strategii didactice interactive, E.D.P. R.A.;

4. Sălăvăstru, D., (2004) – Psihologia educației, Editura Polirom, Iași.

prof. psihopedagog Simona-Raluca BORODI,

Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Bistrița