vineri, 20 noiembrie 2020

Noiembrie 2020

„Cusururile necombătute în timpul şcolii devin vicii în viaţa omului.” (Honoré de Balzac)

 

MENTORAT ÎN ȘCOLILE BISTRIȚENE

 

Urmărind creșterea calității serviciilor educaționale în școlile bistrițene prin îmbunătățirea de competențe cheie actorilor implicați în activitățile educaționale începând cu luna aprilie 2018 Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud în parteneriat cu C&T Strategic Business Partners, implementează proiectului POCU „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene”

În școlile parteneri asociați: Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Bistrița, Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Bistrița, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Lacrima Unirea, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Beclean, Școala Gimnazială Nimigea de Jos, Școala Gimnazială Artemiu Publiu Alexi Sângeorz Băi, Școala Gimnazială Șieu Măgheruș pentru beneficiarii direcți ai proiectului, elevi, părinți, cadre didactice, se livrează programe de mentorat, de consiliere și orientare respectiv de formare a competențelor transversale sau de promovare a educației incluzive.

Centrul Școlar de Educație Incluzivă își prezintă rezultatele intermediare și impactul proiectului.

 

Activități de mentorat pentru copii și familie desfășurate în Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr 1 Bistrița

 

Activitățile de mentorat desfășurate cu elevii în cadrul proiectului „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene” au avut ca obiectiv general facilitarea tranziției copiilor spre trepte superioare ale școlarității prin activități de mentorat.

Cei 21 elevii (din seria 1) care s-au încadrat în grupul țintă au fost împărțiți în două grupe, în funcție de etapa de școlarizare în care se aflau: preșcolari și elevi. Activitățile desfășurate în cadrul grupurile nou formate( elevii au provenit din clase diferite) i-au pus pe aceștia în situația de a comunica, de a colabora, de a folosi în comun anumite obiecte. Însă a fost nevoie de a realiza mai întâi o coeziune a grupului pentru a ne putea desfășura activitățile. Aici jocurile ne-au ajutat foarte mult deoarece prin joc copilul poate trece o barieră, jocul îi mobilizează pe cei timizi să devină mai volubili, mai activi, mai curajoși, să capete mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și tenacitate în răspunsuri, iar pe cei extravertiți, cu agitație psihomotorie să se controleze prin așteptarea rândului, să-i accepte pe ceilalți.

Resursa pusă la dispoziție prin cadrul proiectului( Trec în clasa pregătitoare alături de părinții mei și Ghid pentru clasa a IV-a) ne-a oferit o tematică variată și modalități de realizare diferite pentru fiecare conținut. Conținutul temelor propuse se înscrie în sfera de interes a vârstei mici, iar designul deosebit de atractiv.


Ținând cont de faptul că elevii din școala noastră sunt elevi cu cerințe educative speciale a fost nevoie de adaptarea realizării fiecărei teme la particularitățile acestora( nivel cognitiv diferit, copii cu note autiste , cu ADHD sau cu probleme comportamentale).

Am observat încă din primele activități că elevii au nevoie în primul rând de dezvoltarea deprinderilor de citire corectă, conștientă. Astfel am pus accent pe activitățile din domeniul Limba și literatura română, conștientizându-i pe elevi de importanța acestei materii:

- Pentru a comunica cu ceilalți

- Te învață să te exprimi corect

- Te învață să înțelegi ce citești

- Te învață să scrii corect ceea ce vrei să transmiți altora

- Poți învăța și la matematică, istorie, geografie

Principalele aspecte vizate au fost:

- Îmbunătățirea deprinderilor de citire corectă

- Identificarea personajelor din textele citite

- Formularea răspunsului la întrebările textului

- Construirea unui dialog pe o temă dată

- Exprimarea unei opinii/idei

- Povestirea textului

Aici am ales dintre textele oferite de Ghid pentru clasa a IV-a, textele scurte , narative, texte care sensibilizează sau a căror conținut este inspirat din viața cotidiană a elevilor. Un exemplu foarte bun a fost” Un copil deosebit”, în care tema a fost accesibilă. Am reușit să facem chiar un atelier de discuții , în care elevii și-au putut exprima opinia vis-a vis de o situație problematică în care se află un copil, au reușit să identifice „alte stări de frică” pe care le-ar putea avea un copil.


Chiar dacă imaginația elevilor cu deficiențe mintale este săracă, am reușit, pornind de la o temă dată, să facă scurte exerciții, să se proiecteze într-o anume situație sau într-un alt viitor.

Ex „Dacă aș găsi o lampă fermecată și mi-aș pune o dorință aceasta ar fi………….”. la acest exercițiu au fost două tipuri de răspunsuri:

- Dorințe pe care toți copiii le au( să am o tabletă, să am un telefon sa am un cățel)

- Dorințe derivate din lipsurile(materiale, sufletești) ale altor copii(să am o casă, să fie mama sănătoasă)

Preferatele elevilor au fost activitățile de abilitare manuală, în care si-au exersat diverse deprinderi practice.

Pornind de la constatarea că părinții copiilor dezavantajați sau aparținând grupurilor minoritare își aduc o contribuție pozitivă la performanțele școlare ale copiilor lor dacă sunt susținuți prin activități de mentorat și dacă beneficiază de încurajare, am pus accent pe aceste tipuri de activități. Din experiența mea didactică, știam că părinții elevilor din școala noastră au o prezență redusă în mediul școlar și răspund prezent numai dacă sunt probleme urgente. Am început puțin reticentă aceste activități cu părinții. Însă chiar dacă la început aceștia spuneau” vin, dar nu pot să stau mult, că… „( invocând diverse motive), orele de mentorat se transformau de multe ori in adevărate ore de consiliere într-un grup de sprijin. Am constatat că părinții chiar aveau nevoie de un mediu în care să se simtă ascultații, încurajați, un mediu în care și ceilalți au copiii cu probleme asemănătoare lor. Temele parcurse cu aceștia (Cuvinte bune despre școală, Așteptăm împreună prima zi de școală!, Ce trebuie să știu despre rutinele copilului școlar?, Ce trebuie să știu despre programul zilnic al elevului de clasa….?, Cum îmi ajut copilul să învețe mai bine?) au fost de un real folos pentru aceștia.


În concluzie aș putea spune că ceea ce am reușit a fost un plus in deprinderile elevilor din grupul țintă si al părinților, o stare de bine, de bucurie în timpul activităților oferită prin zâmbetele lor, prin plăcerea prin care participau de cele mai multe ori la activități.

Astfel putem spune că am reușit să fim un grup „noi cei din proiect” (așa cum deseori îți spuneau copiii), un grup care:

Împreuna
ne-am jucat
am învățat
ne-am distrat. 

mentor local prof. Maria Corina BUMBU

 

Dezvoltarea abilităților de viață la elevii din învățământul special de la CSEI Nr.1 Bistrița prin intermediul programului de consiliere

 

„Cea mai eficientă educație pentru un copil constă în joaca lui cu lucruri frumoase” PLATON

 

La momentul debutului proiectului am avut emoțiile aferente unui nou început de drum, un drum pe care pornești, știi unde vrei să ajungi dar, nu ai cum să cunoști unele dintre provocările care pot apărea pe parcurs. Am reușit să încheiem activitățile cu prima serie într-o perioadă în care nu aveam cum să anticipăm că o să ne confruntăm cu pandemia de coronavirus și modificările în abordarea educațională pe care le-a adus. De aceea, unele activități reflectă trăirile și starea noastră din acea perioadă.


Activitățile de consiliere desfășurate cu seria I de elevi și părinți au avut un caracter practic-aplicativ și experiențial, au fost realizate pe baza temelor din „Ghidul pentru trecerea de la învățământul preșcolar la învățământul primar”, „Ghidul pentru trecerea de la învățământul primar la clasa a V-a”, Ghidul pentru părinți: Sprijin în pasul următor „Azi la grădiniță, mâine la școală” și „Pășim împreună spre gimnaziu”, modulul de educație parentală: „Învăț alături de copilul meu”, modul ce vizează formarea abilităților și atitudinilor de susținere a dezvoltării armonioase a copiilor, în acord cu etapa de vârstă parcursă și cu nivelul de dezvoltare neuropsihică al acestora, în cazul celor din învățământul special.


Ghidul pentru trecerea de la învățământul preșcolar la învățământul primar realizat de autoarea de manuale educaționale Daniela Barbu reușește să îmbine în tematica abordată acele elemente necesare a fi puse la fundația construirii profilului unui viitor școlar: „Eu și calitățile mele – Autocunoaștere și stimă de sine, Curcubeul emoțiilor – Emoții de bază, Diferiți, dar împreună! – Diversitate și educație interculturală, Mă bucur să fim colegi! – Interacțiuni și comunicare socială în context școlar, Învăț despre școală! – Competențe de învățare, Sunt pregătit(ă) să merg la școală!”. Fiecare unitate de învățare este completată cu proiecte educaționale prin intermediul cărora au putut fi exersate și consolidate achizițiile dobândite într-un mod ludic și practic-aplicativ: „Eu la grădiniță, eu la școală, Dăruiesc cu bucurie, Luna armoniei, Joc și fapte bune, Bine te-am găsit, Școală!”


Activitățile au avut un impact pozitiv asupra evoluției personale a elevilor în interiorul școlii și în viața de zi cu zi, asupra îmbunătățirii abilităților de parenting ale participanților, asupra promovării unei imagini pozitive a școlii în comunitatea din care facem parte.

Temele propuse în Ghiduri pot fi integrate în cadrul activităților la unele discipline (Formarea abilităților de comunicare, Educație psihomotrică etc.).


Ghidul pentru trecerea de la învățământul primar la clasa a V-a este realizat de autoarea de manuale școlare Cristina Ana-Maria Boca. Are ca unități de învățare: „Despre schimbare și emoții, Despre comunicare și relații sociale, Despre mine și ceilalți, Despre mine și sănătatea mea, Despre mine și modul în care învăț”. Fiecare unitate de învățare este completată de un proiect în cadrul căruia elevii au avut posibilitatea să-și exerseze abilitățile dobândite în mediul ecologic: „Citesc cei mari pentru cei mici, Ziua Universală a Drepturilor Copilului, Dăruiește speranță, Școala, o comunitate, Totul despre clasa a V-a”.

Ghidurile conțin recomandări pentru profesori și membrii familiei, exemple de jocuri și activități, teme de evaluare la sfârșitul fiecărei unități de învățare, pagină de reflecție.


O activitate de consiliere la care elevii au participat cu interes a fost „Eu și emoțiile mele”. În cadrul acesteia, după identificarea emoțiilor, mimarea lor corelată cu anumite situații de viață, au fost așezate cartonașe cu diverse emoții pe podea, în formă de cerc și au fost relatate diverse situații școlare: Ce ai simțit când…, copiii având sarcina de a se opri în apropierea cartonașului ce exprima emoția pe care au simțit-o. Fiecare a încercat să-și argumenteze alegerea, s-a discutat despre ce au simțit înainte, în timpul și după situație, intensitatea emoției, care au fost gândurile care au declanșat emoția, cum am putea face să scădem intensitatea emoțiilor negative. Au avut și un exercițiu în pereche în cadrul căruia fiecare participant a primit un cartonaș cu un copil aflat într-o situație de viață identificabilă și au avut posibilitatea să discute între ei despre emoțiile pe care cred că le-au simțit. La sfârșit au realizat un cerc, au primit un balon cu o față ce exprimă o anumită emoție și au avut sarcina de a descrie emoția într-o scurtă povestire.


Un proiect ce a captat interesul a fost „Citesc cei mari pentru cei mici” ce s-a desfășurat la Bibliotecă, în foișorul din curtea școlii, la CDI etc. Copiii au fost încântați că au avut posibilitatea să împrumute cărți, să le răsfoiască împreună cu ceilalți, să asculte povești lecturare de copii mai mari…

În cadrul acestor activități am constatat un grad de implicare mai ridicat din partea elevilor atunci când sunt utilizate strategii ale învățării experiențiale.

„Jocul este și o pregătire pentru viața de mai târziu, dar, mai presus de toate el este însăși viața copilului” Mc. Dougall

 

Bibliografie:

- Boca, AM, (2019), Ghid pentru trecerea de la învățământul primar la clasa a V-a, Editor: - C&T Strategic Business Partners

- Barbu, D., (2019), Ghid pentru trecerea de la învățământul preșcolar la învățământul primar, Editor: C&T Strategic Business Partners

- Culidiuc, T. (coord.), (2015), IMPACT – jocuri și povestiri, Manual de educație nonformală, ediția a II-a, Fundația Noi Orizonturi 

director, prof. Imola Doris VASS,
consilier, prof. Simona Viorica ARCHIUDEAN

 

 

(the)ACT OR (the) ACTOR?

 

Actul sau actorul? Care dintre cele două este mai importantă pentru reușita unei piese de succes?

Intuiția ne face să căutăm răspunsul în fascinanta lume a teatrului însă, de această dată răspunsurile le găsim în desfășurarea cursul de formare A.C.T.O.R. a cărui titlu suscită în realizarea unei analogii între două mari scene: scena teatrală și scena social-profesională a cadrelor didactice. Astfel, îmi permit să spun despre cursul „Alege Competențe Transversale pentru Obținerea Reușitei profesionale” că a reprezentat întregul act teatral încadrat în contextul dezvoltării competențelor transversale ale cadrelor didactice ce l-au urmat. Desfășurarea acestuia a fost condusă prin „indicațiile regizorale” ale experților în formare și prin direcțiile oferite de suporturile de curs, fiind organizat în patru „acte” – module: comunicare eficientă și gestionarea conflictelor, cadrul didactic – model social și civic, diversitate, interculturalitate și multiculturalitate, relația școală-familie-comunitate.


Participarea cadrelor didactice la acest program de formare a ținut de interesele și nevoile de dezvoltare profesională și de tematica abordată.

Caracterul inovator al cursului s-a reflectat în modalitățile concrete de implementare la clasă a aspectelor teoretice prin învățare experiențială și participativă, cursanții din grupul-țintă având oportunitatea să învețe împreună, unii de la ceilalți, dar și să colaboreze pentru identificarea unor soluții la probleme comune din viața școlii. Cursanții și-au împărtășit valorile personale, specificul cultural, experiențele profesionale ceea ce a contribuit la dezvoltarea abilităților interpersonale și de comunicare eficientă atât în cadrul sesiunilor de formare cât și înafara acestora.


Cadrele didactice participante au reprezentat actorii sociali aflați într-o interacțiune dinamică în care au experimentat propria viață profesională, s-au identificat și au empatizat cu experiențele celorlalți cursanți fiind constrânși doar de momentul prezent, de locul și persoanele ce au determinat acea interacțiune. Inițial și-au jucat propriul rol accesând singurele instrumente avute la îndemână- cultura și experiențele personale – ca până la evaluarea finală, nevoia de formare identificată să se reflecte în nevoia de autorealizare profesională. În acest context vin cu un exemplu elocvent dat de doamna profesor psiholog școlar Oprea Livia ce concepe temele portofoliului de evaluare finală ca un întreg, pornind de la identificarea mecanismelor de coping, dezbaterea și confruntarea lor printr-un model validat, conceptualizate într-un studiu de caz pentru prima temă a portofoliului; concluziile studiului de caz sunt transpuse în practică prin scrierea și implementarea unui miniproiect educațional – „Emoțiile mele și ceilalți” (tema 2 a portofoliului) iar tema 3 este un feedback pentru realizarea primelor două teme și transmite într-o scrisoare propriile trăiri de pe parcursul formării – „Despre dantelăriile unei informații”. Prin realizarea acestui studiu de caz doamna profesor a identificat unele nevoi în rândul cadrelor didactice din școală și propune soluționarea acestora prin scrierea și implementarea unui miniproiect ce se află în desfășurare. Miniproiectul poate fi transmis psihologilor din școlile partenere ca strategie de lucru în consilierea cadrelor didactice și a personalului auxiliar fiind o dovadă a posibilității de multiplicare a abilităților dezvoltate prin acest curs.


Formatorii programului au fost acei actori teatrali, oamenii scenei, condiționați de spațiul teatral – locația formării, de timpul prestației artistice – durata sesiunilor de formare, de textul personajului interpretat-suportul de curs livrat. Nu greșesc dacă le atribui și rolul de performeri deoarece au reușit să oscileze ușor între actorul social (la rândul lor fiind profesori cu experiență) și cel teatral (fiind în primul rând oameni ai societății, apoi oameni ai scenei de formare).


Actul final al programului a fost evaluarea finală ce a constat în prezentarea unei teme din portofoliul întocmit de fiecare cursant, aprecierea lor fiind realizată prin calificative. Majoritatea portofoliilor au conținut teme relevante pentru exemple de bune practici având un conținut aparte, punctat de note și trăiri personale. Temele au fost gândite și concepute de către cursanți odată cu parcurgerea modulelor cursului ACTOR și au reflectat punerea în practică a competențelor transversale dobândite prin parcurgerea cursului de formare. Discuțiile din timpul activității de evaluare finală au reflectat faptul că beneficiarii programului au aprofundat temeinic conținuturile transmise și au reușit să-și dezvolte competențe transversale specifice, în concordanță cu obiectivele programului de formare.


Cursul de formare a avut un impact pozitiv, participanții au dobândit competențe ce le permit să realizeze un transfer de informații în domeniul reușitei profesionale către alte cadre didactice de la nivel local și regional, au avut acces facil la suporturile de curs și ajutor din partea formatorilor, s-au susținut reciproc prin formarea de noi conexiuni, au avut sentimentul de apartenență la un grup cu interese similare. În cadrul programului de formare au fost elaborate materiale diverse, utile în procesul de autoperfecționare a cadrelor didactice.

Cu puțină imaginație am transpus un act teatral într-un curs de formare, actorii principali fiind cadrele didactice ce și-au jucat 100 de ore din traseul profesional pe scena propriei hărți a dezvoltării profesionale. Las deschisă întrebarea inițială pentru ca fiecare să decidă ce a fost mai important în succesul acestui program: actul sau actorul? 

Semnat,
un actor teatral, Ana-Iulia BECHEȘ

 

 

Reușita unui proiect stă în detalii. În acest proiect, fiecare persoană implicată s-a multiplicat, fie că a fost coordonatorul unității de învățământ, consilierul școlar, mentorul local sau mentorul formator. Obiectivele proiectului au alimentat alte obiective, ale noastre, personale, care se referă la propria dezvoltare și autocunoaștere dar și la colaborare, determinare, antrenament. Thomas Edison spunea la un moment dat „nu am greșit, doar am găsit 10.000 de variante care nu funcționează”, eu regăsindu-mă în aceste cuvinte prin experiența pe care am acumulat-o de la începutul proiectului și până astăzi. 

mentor formator Ana Maria URECHE

 

 

Cadrele didactice din cele 7 școli participante la programul de formare pentru dezvoltarea competențelor transversal (ACTOR) dovedesc și aplică cele învățate în timpul cursului prin scrierea și implementarea a 70 de miniproiecte (în medie 10/unitate de învățământ).

 

 

Mini proiecte de practică – la nivelul Centrului Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Bistrița

 

Proiectul de practică „Arta decorativă – pas spre integrare”, propus a se derula pe o perioadă de 10 luni, s-a concentrat pe dezvoltarea abilităților social-artistice și comunicative necesare în conturarea unei personalități sănătoase a copiilor cu cerințe educative speciale, în vederea unei inserții ulterioare sociale mult mai facile, prin metode complementare activităților de terapie educațională complexă și integrată.

Echipa de proiect, formată din coordonator unitate de învățământ, prof. Vass Imola Doris, coordonatori prof. Moldovan Georgeta Mariana – aplicant1, prof. Semerean Ancuța Veronica – aplicant 2 și prof. Beltag Roxana Elisabeta – aplicant 3, prin întâlniri bisăptămânale, după încheierea activităților școlare, a urmărit formarea acestor deprinderi.

Tehnicile diferite abordate în atelierele de lucru propuse, respectiv: „Cunoaștem lumea prin Quilling”, „Origami – valențe terapeutice” și „Decoupage – integrare și comunicare”, conduc la formarea de deprinderi necesare în realizarea unor produse creative și durabile elevilor cu cerințe educative speciale (24 elevi cu vârsta cuprinsă între 10 – 16 ani), prin care aceștia se simt valorizați și utili.


Atelierul „Cunoaștem lumea prin Quilling” din cadrul proiectului s-a derulat pe perioada a trei luni, timp în care elevii din grupul țintă și-au format deprinderi necesare în vederea realizării de produse creative și durabile și s-a finalizat în luna noiembrie 2020, moment în care cei 8 elevi implicați au fost recompensați cu produse de igienă personală, produse deficitare pentru această categorie dezavantajată. În perioada următoare se vor derula celelalte 2 ateliere de lucru, urmărindu-se abordări terapeutice care generează la alți 16 elevi creșterea nivelului stimei de sine, motivației, autocontrolului și formarea unor abilități de bază necesare inserției sociale și profesionale ulterioare a acestui grup vulnerabil.

Mini-proiectul „Emoțiile mele și ceilalți” s-a construit în jurul ideii de a identifica modalitățile prin care personalul didactic și părinții fac față unui mediu profesional și familial complex, acela de instrucție și educație a elevilor cu CES. În alți termeni exprimată această idee, proiectul s-a concentrat pe identificarea, dezbaterea și confruntarea mecanismelor de coping cognitiv-emoțional la un grup format din 18 cadre didactice și 10 părinți, selectați din grupul țintă. Echipa care a gândit, scris și implementat mini-proiectul este formată din prof. Oprea Livia -coordonator, prof. Jancsika Luciana-Cornelia și prof. Rusu Crina-Maria – membri.

Tipologia mini-proiectului este în concordanță cu următoarele tematici din programul de formare ACTOR: Profilul cadrului didactic în secolul XXI, Competențe didactice pentru succes; Profesorul și școala – agenți ai schimbării. Relația familie-școală. Modalități de acțiune. Problematica competențelor specifice urmărite în mini-proiect din programul ACTOR, se referă la aplicarea unor programe de consiliere și educație parentală, recunoașterea importanței dezvoltării profesionale prin formarea de competențe transversale, manifestarea autonomiei și responsabilității în realizarea atribuțiilor profesionale, sociale și civice.

Atitudinea participanților selectați din grupul țintă este una de colaborare și implicare. Un impact deosebit au avut întâlnirile din lunile octombrie și noiembrie în care se analizau rezultatele subscalelor din chestionar. Un aspect foarte important pe care dorim să îl împărtășim, este acela că acest mini-proiect ne-a dat posibilitatea să câștigăm abilități în pregătirea și implementarea unui proiect. Credem că toată nesiguranța, greșelile, temerile noastre au avut locul lor. Iar dacă acum le privim cu îngăduință, este pentru că ele ne-au învățat să avem curajul lucrurilor noi.


„Ludoteca – centru de activități socio-educative integrate”
reprezintă un proiect îndrăzneț pe care noi, cadrele didactice, care am implementat acest proiect, ne-am gândit să-l promovăm la nivelul școlii C.S.E.I. nr.1 Bistrița și totodată la nivel național.

Prin activitățile de povestire, am urmărit să le dezvoltăm copiilor inteligența verbal-lingvistică, dar și dezvoltarea abilităților de comunicare, astfel încât fiecare dintre ei să folosească propoziții simple și coerente, îmbogățindu-și vocabularul propriu printr-o comunicare verbală eficientă. Jocurile de ritm și mișcare prezentate elevilor au întreținut buna dispoziție creată în micul nostru univers și au urmărit să le dezvolte abilitățile creative prin manipularea imaginilor unor jocuri, astfel încât să-și dezvolte coordonarea oculo-motorie și orientarea în spațiu.

„Antrenarea inteligențelor multiple prin desen decorativ pe asfalt activitate realizată la finele lunii octombrie și începutul lunii noiembrie” a urmărit realizarea unor desene, jocuri pe asfaltul din curtea școlii, cu diferite teme: lingvistice, matematice, geografice, sportive, cu animale etc., oferind în acest fel o metodă alternativă de educare, venită în sprijinul activității didactice. În curtea școlii, unde recreația poate fi adesea sinonimă cu plictiseala, conflictul sau chiar cu violența, am realizat împreună cu copiii, jocuri în aer liber cu ajutorul cărora ei învață, își exersează sau consolidează cunoștințele și respectă reguli. Copiii redescoperă plăcerea distracției în aer liber, având posibilitatea de a colabora cu alți copii și de a-și dezvolta spiritul de echipă.

Elevii au fost implicați și antrenați în realizarea desenelor educative pe asfalt. Realizarea acestor minunății a fost posibilă datorită copiilor, ajutați si sprijiniți de către domnii profesori: Pop Adina, Pop Daniela, Girigan Dana, Jakab Aurelia, Boamfă Mihai.

După realizarea fiecărui joc, sub îndrumarea profesorilor elevii s-au jucat respectând regulile fiecărui joc în parte. Prin desenarea, pictarea desenelor si jocurilor pe asfalt, precum si prin intermediul jocului în aer liber, am urmărit la elevi formarea, dezvoltarea și consolidarea competențelor de orientare spațială, competențe matematice de calcul, competente de socializare si colaborare precum si competențe sportive.

Ludoteca este un serviciu socio-educațional care ar putea deveni o resursă de valoare pentru fiecare comunitate. Investind în organizarea calitativă a timpului liber pentru copii provenind din părinți cu posibilități material reduse, vom avea mai puțin abandon școlar și de ce nu adulți cu o copilărie fermecătoare. 

Coordonator unitate de învățământ,
prof. Imola Doris VASS