Activităţi de tip outdoor desfăşurate la Şcoala Gimnazială Ilva Mare

 

În perioada 21 februarie 2024-21 martie 2024, cadrele didactice din cadrul Școlii Gimnaziale Ilva Mare au avut prilejul de a participa la programul de formare complementar „Educație experențială outdoor”, organizat și suținut de Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud. Aceștia au participat la diverse ateliere desfășurate în format fizic, dar și la întâlniri online, organizate de doamnele profesoare, Hangea Cristina și Petri Alina, care au împărtășit cu profesionalism și dedicare idei de activități outdoor și multitudinea de metode prin care educația formală îmbinată cu cea nonformală conduce elevii pe drumul succesului.

Într-o societate în care tehnologia progresează cu o viteză uimitoare și datorită ei, încă de la cele mai fragede vârste, copiii sunt asaltați de informații științifice, iar noi încercăm să-i readucem înapoi în natură .

Natura, cea pe care conștient sau nu, o distrugem încet, dar sigur, ne oferă lecții de supraviețuire de neprețuit. De exemplu : acoperirea cu copaci falnici și animale a unor zone distruse, precum cea de la Cernobîl. Se pune atunci întrebarea, dacă nu cumva viitorul omenirii nu constă de fapt în supraviețuirea speciei umane în condiții din ce în ce mai dificile, iar răspunsul nu e altul decât întoarcerea la cel mai bun profesor de supraviețuire, natura.

Educația nonformală și implicit, educația outdoor nu este lipsită de un efect formativ, ci trebuie înțeleasă ca o realitate educațională mai puțin formalizată. Conceptul de educație nonfromală este asociat conceptului de „ Învățare pe parcursul vieții ”.

Evaluarea în cadrul educației nonformale este realizată de cel care învață, iar abordarea multidisciplinară a procesului de învățare ajută copiii să înțeleagă și sa aprecieze mediul și legătura lor cu acesta. Pregătește copiii pentru un viitor durabil, analizează problemele pe termen lung ale interdependenței om-natură.

Și educația outdoor se pliază foarte bine cu cea nonformală, întrucât ca și aceasta se bazează foarte mult pe participarea activă, maximizează procesul de învățare, oferă o utilitate practică imediată informațiilor învățate, se desfășoară în contexte diferite, având un cadru de învățare și un conținut lejer, folosește metode care stimulează implicarea și participarea, are o structură și o planificare flexibilă.

Excursia, plimbarea, vizita, își aduc din plin contribuția la formarea trăsăturilor morale ale copiilor, acestea ocupând un loc important în procesul de formare a personalității lor. Copiii se obișnuiesc cu unele reguli de comportament in colectiv. Ei devin ascultători, li se educă o atitudine conștientă față de profesor, față de colectiv, li se dezvoltă spiritul de organizare și de ordine față de tot ceea ce-i înconjoară. 

Profesorii participanți la cursul „Educație experențială outdoor”, din cadrul Școlii Gimnaziale Ilva Mare, vor desfășura următoarele activități outdoor :

I.Titlul activităţii : Micii războinci (Un pas în faţă sau rămâi pe loc)

Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, învãţarea prin descoperire, argumentarea, conversaţia.  

Mijloace didactice:  markere, cartonaşe, fişe.

Scopul : manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale.

Obiectivele operaționale:

O1.Relaționarea armonioasă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare;

O2.Reflectarea asupra motivației și eficacității strategiilor pentru progres în învățare;

O3.Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi a unui stil de viaţă sănătos și echilibrat.

Activitate interdisciplinară: istorie, educaţie socială, limba și literatura română, educație fizică și sport, biologie, engleză, matematică.

Descrierea activităţii:

Faza 1: pe şaşe cartonaşe sunt scrise numerele următoarelor state (care s-au confruntat în Primul Război Mondial): Marea Britanie, Austro-Ungaria, Franţa, Germania, Italia, Rusia.

Faza 2: elevii vin şi extrag câte un cartonaş, şi se aşază în una din cele două tabere: Antanta (Rusia, Marea Britanie, Franţa) sau Puterile Centrale (Austro-Ungaria, Germania, Italia).

Faza 3: profesorul citeşte enunţuri  care încep cu -un pas în faţă ţara care „era un imperiu multinaţional”, „avea de luat o revanşă în faţa Germaniei”,  „avea cele mai multe colonii”,  „promova panslavismul”, „rivaliza cu Franţa pentru coloniile din nordul Africii”,  „dorea hegemonie mondială” etc.

Astfel, fiecare elev când  aude un enunţ are două posibilităţi: ori face un pas în faţă, dacă consideră că enunţul se referă la  ţara pe care el a extras-o, ori  râmâne pe loc dacă este vorba despre altă ţară.

II.Titlul activităţii : Parlamentari pentru 30 de minute (Să adoptăm legi)

Metode şi procedee: joc de rol, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, conversaţia.

Mijloace didactice:  markere, foi.

Scopul : participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de inițiativă şi întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament social, civic şi economic activ

Obiectivele operaționale:

O1. Rezolvarea, în perechi/echipă, a unor sarcini de lucru referitoare la viața într-o societate democratică;

02. Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu privire la propriile drepturi și responsabilități;

O3.  Manifestarea disponibilității pentru participare civică și pentru exercitarea calității de cetățean.

Activitate interdisciplinară: educaţie socială, istorie, limba și literatura română, educație fizică și sport, biologie, engleză, matematică.

Descrierea activităţii:

Faza 1: elevii, care  îşi imaginează că sunt  parlamentari, se împart în două grupe şi primesc foi.

Faza 2: elevii din prima grupa îşi citesc legile la care s-au gândit şi şi-ar dori să fie introduse în cadrul şcolii.

Faza 3: elevii din a doua grupă votează (prin ridicarea de mână) toate legile propuse de colegii lor. Dacă o lege are  mai multe voturi pentru ea este aprobată, iar daca are  mai multe voturi împotrivă legea nu merge mai departe şi se renunţă la ea.

„Grădina cu flori și copii ” – activitate de înfrumusețare a spațiului din grădina școlii. Copiii au plantat flori de primăvară și puieți ornamentali, în pământ precum și în jardiniere. Elevii urmăresc evoluția acestor plante, le îngrijesc, le protejează, vopsesc copacii existenți cu var, vopsesc în diferite culori cauciucuri nefolosite de la mașini și le amplasează în diferite locuri, cu rol ornamental .

 

Comisia profesorilor de gimnaziu a Școlii Gimnaziale Ilva Mare

                                          „Învățăm prin joc și mișcare la Ilva Mare” 

 

  Ideea unui proiect de formare a pornit de la o analiză a nevoilor cadrelor didactice din școala noastră și s-a materializat prin parcurgerea programului de formare continuă  „EDUCAȚIE EXPERIENȚIALĂ OUTDOOR”furnizat de CCD BN.

 Acest curs a oferit cadrelor didactice încrederea să integreze metode specifice  educației outdoor în procesul de predare-învățare-evaluare la diverse discipline școlare, cu scopul de a promova incluziunea socială, dar și pentru multiplele beneficii pe care acest tip de educație îl aduce.

Elementul cheie al educației outdoor este acela că oferă preșcolarilor/elevilor posibilitatea de a  învăța prin experimentare, prin observare la fața locului, fiind mult mai motivați și pot să găsească cu mult mai multă ușurință răspunsuri la întrebările lor.

Activitățile preșcolarilor noștri au fost mai mult valorificate, recurgând la activități în aer liber desfășurate într-un mod cât se poate de atractiv și captivant. Prin intermediul acestora s-a dat frâu liber încercărilor și cercetării. Copiii au reușit să se descopere pe ei însiși, prin curajul de a explora, de a experimenta, de a face lucruri noi și de a găsi răspunsuri în urma descoperirilor dobândite.

 Activitățile matematice din cadrul DȘ s-au desfășurat sub formă de jocuri antrenante și atractive, de la sortare de materiale din natură: flori, frunze, pietre şi aranjarea lor în ordine crescătoare, descrescătoare, până la formare de grupe cu un număr dat de elemente, în funcţie de sarcina de lucru. Copiii au avut la dispoziţie cifre decupate, jetoane, iar în coșuri formau grupe de obiecte, pe zona de pavaj scriau cifrele cu ajutorul cretei, reprezentând grafic mulțimea, unde plasau pietricele, frunze, flori etc. A fost foarte antrenată și amuzantă activitatea, deoarece preșcolarii au mai putut analiza, compara, număra, adăuga după caz și obiectele considerate deșeuri distractive: dopuri cu zâmbete, capace colorate zâmbitoare, gheme din pungi de plastic colorate ce au devenit fețe hazlii, buburuze și omiduțe din cofraje de ouă, albinuțe din coji de nuci (confecționate în urma colectării selective). S-a putut observa că, preşcolarii îşi dezvoltă capacitatea de a opera cu materialul intuitiv, îşi dezvoltă limbajul matematic, gândirea, memoria, atenţia şi nu în ultimul rând spiritul autocritic. Dorința fiecăruia a fost de a termina repede, bine şi mai ales să vadă dacă răspunsul este corect sau unde s-a greşit şi de ce, să dea răspunsuri coerente, logice şi să argumenteze corect ceea ce au vrut să arate.

Activitatea de Cunoaştere a mediului, DȘ desfăşurată în natură, are aceeași compatibilitate ca și activitățile matematice, are acea valenţă de explorare şi observare a mediului viu, natural, dar se şi pliază cu activităţile ecologice și de protecţie a mediului. Actvitățile outdoor la cunoaşterea mediului, au adus informații indeite despre poziţia noastră pe pământ, reușind mai ușor să identifice punctele cardinale, având repere clare date: localitatea noastră Ilva Mare se află în nord-estul județului Bistrița-Năsăud, fiind situată pe cursul (superior al) râului Ilva, în partea centrală a Munților Bârgăului.

Vecinii localității noastre sunt:

· Șanț, spre nord-est,

· Rodna, spre nord-vest,

· Leșu, spre sud (este reședința comunei cu același nume)

· Lunca Ilvei, spre est,

· Măgura Ilvei, spre vest.

 Altudinea variază între 600 m și 1457 m (Vârful Miler din Muntele Cornii), iar temperatura medie anuală este de 4-6 °C.

  Au identificat punctele cardinale, le-au denumit, le-au sesizat caracteristicile, au făcut asocieri cu ceea ce au ei acasă şi cum sunt amplasate obiectivele din gospodăria lor.

 Domeniul limbă și comunicare, DLC a pregătit copiii pentru activitatea outdoor cu o zi înainte. Povestea „Casuța din oală” a fost prezentată în sala de grupă. Am solicitat copiilor să schimbe firul epic al acesteia. Punerea în scenă a avut loc în natură, în parcul Erasmus al școlii. Acest loc de desfășurare le-a creat o stare de spontaneitate, fiind încurajați să improvizeze. Am început o poveste având la noi o oală mare de lut. Am ales din natură pietricele și plante care au devenit personaje și am încurajat copiii să continue povestea. În cadrul explorărilor din părculeț au descoperit diverse obiecte: roțile colorate pline de plante care se pregătesc să înflorească, copăceii de tuie decorativă care au devenit prieteni ai copiilor. „Ce ne povestește…?” (iarba, floarea, tuia…) Copiii așezați lângă un copăcel ascultă în liniște sunetele din natură: „Ce sunet ați auzit? De unde vin sunetele?”, „Dacă tuia cea mică/mare ar putea vorbi, ce poveste ar spune?” Toate aceste activități contribuie la dezvoltarea imaginației, creativității, exprimării literare și artistice.

  Domeniul estetic-creativ DEC a oferit posibilitatea manifestării depline a creativității și sensibilității copiilor din toate grupele grădiniței. Desenele, colajele, lucrările colective, afișele cu mesaje ecologice, au constituit o îmbinare a esteticului cu informația științifică. Prin aceste activități outdoor obiectele din materiale refolosibile capătă valoare artistică. Capacele de sticle, capacele de borcane, pungile colorate, au dat nastere unor fețe zâmbitoare, cofrajele de ouă au devenit buburuze și omiduțe colorate, cojile de nuci s-au transformat în albinuțe, iar crenguțele găsite au devenit instrumente muzicale.  Toate aceste obiecte din materiale refolosibile sau din natură, au capătat valoare artistică și au putut fi folosite pe parcursul actvităților outdoor desfășurate.

Domeniul psiho-motric, DPM se pliază cel mai bine pe acest concept de educație outdoor. Această arie disciplinară contribuie la dezvoltarea fizică și psihică a copilului într-un mod armonios. Există multe beneficii pentru activitățile în aer liber. Afară, copiii se pot juca în mod energic, pot folosi vocile puternice și se eliberează excesul de energie. Pot experimenta mediul natural și se pot consolida abilități fizice, angajându-se în preocupări sociale, cognitive și creative. Copiii care se joacă în aer liber demonstrează o dezvoltare fizică și psihică armonioasă. Imaginația și abilitățile verbale și sociale sunt mai dezvoltate, față de copiii care se joacă în interior. Expunerea la soare este vitală și necesară pentru organism.

 Domeniul om și societate, DOS cu regulile de comportare corectă față de natură trebuie respectate de toți. Totul pornește de la deprinderi simple. Hârtiile, ambalajele alimentelor, sticlele și alte deșeuri nu se aruncă la întâmplare. Ele au nevoie de o colectare selectivă, așa cum deja se  cunoaște și se practică în localitatea noastră. Spațiile verzi, mica grădină ERASMUS cu flori și copăcei a școlii noastre, trebuie îngrijită și curățată prin grija micilor ecologiști ai grădiniței. În acest sens am organizat cu colegii mai mari de la școală, activități outdoor de ecologizare. Împreună cu toți colegii preșcolari, am realizat un calendar al evenimentelor religioase. Am oferit informații despre simbolurile religioase și am efectuat o vizită la biserica mare ortodoxă cu Hramul ,,Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”.  

Concluzii

Mediul de învățare în aer liber nu este o alternativă a învățării, ci o aprofundare, o personalizare a procesului instructiv-educativ. Locurile alese de noi au devenit o sursă de cunoaștere. Spațiul verde al parcului Erasmus a fost stimulativ, confortabil, creativ, original și a favorizat dezvoltarea cognitivă și socioemoțională a preșcolarilor.

Învățarea nu înseamnă doar dobândirea de cunoștințe și abilități, ci formarea unor capacități și disponibilități de a fi eficient și productiv în diverse situații de viață.

Organizarea procesului instructiv educativ într-un cadru outdoor a fascinat copiii tuturor grupelor, știind să aprecieze lumea dinamică, vie, plină de culoare și miros, de mister și bogăție.

Natura, peisajul, locurile Ilvene, impresionează copii noștri încă din primii ani de viață.  Activitățile outdoor desfățurate au provocat copiii să se manifeste deosebit, fiind mai activi, cu o permanentă stare de bine și bună dispoziție. Am identificat mai multă disciplină, empatie, compasiune, abilități și deprinderi practice care pot dezvolta în continuare respect, responsabilitate și eficiență, cu oportunități pentru învățare.

Prof. învățământ preșcolar, Iordache Antoneta Rodica

Prof. învățământ preșcolar, Văsieș Anuța

Educatoare, Guzu Floarea

Prof. învățământ preșcolar, Opriș Florina

                                                         Educație experiențială outdoor

Minți iscusite – activități reușite

 

Utilizarea timpului liber ridică probleme delicate în societatea actuală din cauza progresului continuu şi transformărilor economice şi tehnologice radicale. Predominanţa activităţilor formale este crescândă datorită schimbărilor efectuate în programa curriculară, sau datorită obsesiei abordării interdisciplinare a curriculumului . Idealul educaţional conturat de Legea Învăţământului nu prefigurează propria identitate educaţională a societăţii noastre, din moment ce ne ghidăm după sistemele educaţionale din Europa.

De curând a crescut interesul cadrelor didactice pentru programe educaţionale alternative în educaţia  nonformală, cum ar fi: educaţia outdoor sau educaţia în aer liber, învăţarea prin aventură sau activităţi extraşcolare cu caracter interdisciplinar. Provocarea pe care o ridică practicarea acestor activităţi şi integrarea lor în programă este dacă, evident, devin realizabile şi pot fi desfăşurate de către toţi elevii, fără să se suprapună cu pregătirea lor pentru examene sau testări naţionale. Este adevărat că programele şcolare au fost actualizate şi există două coloane, competenţe şi conţinuturi, iar cadrul didactic începător poate avea pârghii de care să se sprijine în structurarea proiectării didactice. Dacă programele şcolare îi pregătesc pe aceştia pentru planificarea activităţilor în aer liber, care ar fi competenţele care ar trebui menţionate ca puncte țintă pentru un an şcolar? Ne referim strict la programele şcolare, fără a ne lega de planificarea calendaristică în care, desigur, activităţile specifice educaţiei  nonformale sunt de regulă menţionate.

Dacă ne uităm la problemele şi competenţele pe care le solicită aceste activităţi: spirit explorativ, spirit de iniţiativă, autodeterminare, gândire reflexivă şi spirit de decizie ş.a., acestea presupun demersuri complementare educaţiei formale. Ministerul Educaţiei Naţionale a elaborat o strategie privind dezvoltarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare, recunoscând contribuţia lor în desăvârşirea personalităţii copilului şi integrării lui sociale, accentuându-se valenţele lor pozitive pentru menţinerea unei stări fizice şi psihice optime, contribuind totodată la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Ceea ce nu s-a specificat este dacă obiectivele acestor activităţi sunt realizabile ca timp şi efort. Pentru că, dacă facem o scurtă incursiune a literaturii de specialitate despre activităţile desfăşurate în grădiniţe, vom vedea că programa permite desfăşurarea activităţilor în aer liber, pe când la învățământul primar chiar dacă programa ar permite flexibilizarea conţinuturilor, li se creează prea puţine ocazii în practicarea lor. Ne referim la acele oportunităţi în afară de săptămâna „Şcoala Altfel”.

Educația outdoor poate fi considerată liantul dintre educația formală, informală și non-formală. Prin definiție, educația outdoor se referă de obicei la învățarea organizată într-un cadru natural. Programele de educație în aer liber implică, de obicei, experiențe  bazate pe călătorii, în care elevii participă la o varietate de provocări memorabile. Un alt beneficiu al mediului outdoor, față de mediul sălii de clasă, este oferirea de oportunități de creștere a motivației pentru învățare activă, studiu prin descoperire și investigație a mediului înconjurător, precum și de dezvoltare a mecanismelor inteligenței emoționale. Desigur, apar multe riscuri în spațiul deschis față de mediul sigur al sălii de clasă, dar învățătorii ce organizează un astfel de program, trebuie să conceapă și o procedură de management al riscurilor în care să prevadă toate măsurile de siguranță a participanților la acțiune.

Din perspectiva educației outdoor, centrarea pe competențele-cheie oferă cadrul perfect de abordare interdisciplinară a contextelor de învățare. De asemenea, putem proiecta activități în aer liber dacă dorim promovarea stării de bine în rândul elevilor și al profesorilor. Dacă am face o analiză de nevoi, am constata că educația în aer liber răspunde cu succes nevoilor de a fi inclus social, de a fi respectat, de a fi responsabil și de a fi activ.

Activitățile de tip outdoor sunt un sprijin în plus pentru dezvoltarea competențelor cheie la copiii cu oportunități reduse. Eficiența învățării prin jocuri în natură este aproape garantată pentru orice copil, cu atât mai mult și pentru copiii de etnie romă, elevi cu dizabilități și/sau CES. Acest lucru este în acord cu noul curriculum și adaptarea activităților de învățare la nevoile specifice ale fiecărui elev, inclusiv ale celor aflați în risc de părăsire timpurie a școlii. Se pot proiecta programe relevante în aer liber, bazate pe strategii de reducere a abandonului școlar, prin implementarea de proiecte inovative centrate pe dezvoltarea competențelor cheie a copiilor vulnerabili din mediul rural (de exemplu) în domenii interdisciplinare diverse care să răspundă nevoilor lor de formare.

Dezvoltarea fizică armonioasă, gândirea critică, lucrul în echipă, răbdarea, respectarea regulilor, asumarea responsabilității, spiritul de leadership, curajul – iată doar câteva atuuri pe care le pot oferi copiilor care provin din familii dezavantajate socio-economic – și nu numai lor, experiențele de viață într-un cadru natural. Prin experimentarea activităților outdoor, elevii conștientizează faptul că învățarea și dezvoltarea are loc peste tot, punând bazele educației pe tot parcursul vieții și a responsabilității personale pentru propria formare, fiind în același timp și o modalitate foarte eficientă de a veni în întâmpinarea schimbărilor lumii contemporane. Considerăm că educația de tip outdoor prezintă avantaje evidente, natura ajutându-i pe elevi să se dezvolte echilibrat. Putem spune că acest tip de educație nonformală este astăzi tot mai mult o necesitate și o provocare pentru sistemul de educație românesc, în contextul în care copiii petrec tot mai puțin timp în aer liber din motive diverse.

Pentru a realiza o activitate outdoor de succes, cadrul didactic, în calitate de lider al grupului va trebui să aibă în vedere, aspecte precum:

- planificarea, gestionarea și conducerea activităților outdoor;

- înțelegerea și reflectarea asupra teoriilor despre leadership;

- cunoașterea dinamicii și strategiile de management a grupului;

- dezvoltarea și utilizarea abilităților necesare în organizarea și conducerea activităților

outdoor;

- metode, tehnici, strategii și materiale cu impact asupra atingerii obiectivelor educației

outdoor și evaluare;

- identificarea modurilor în care oamenii experimentează și relaționează în activitățile

outdoor.

„Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte – VIAŢA.”  C. MIHĂESCU

Matematică şi ştiinţe - După cum știm Matematica oferă oportunităţi care mai de care mai diverse. Prin compunerea sau rezolvarea de probleme, elevii sunt puşi în situaţia de a evalua în cifre exacte anumite aspecte, aceştia dezvoltându-şi totodată creativitatea.

Exemple:

- elevii sunt puşi să adune o gramadă de pietre din care învăţătorul şi fiecare dintre ei îşi vor alege câte una, apoi le compară,  desenând cu creta semnele <, >, = ;

- copiii sunt scoşi în curtea şcolii şi sunt puşi să formeze diferite figuri geometrice, astfel vor învăţa într-un mod interactiv;

- acestora li se poate cere să  măsoare curtea şcolii sau terenul de sport;

- li se solicită elevilor să adune mai multe frunze pe care le găsesc pe jos, să le sorteze pe grămezi diferite (după culoare, formă, etc). Discutăm despre modul cum diferite criterii de clasificare duc la diferite distribuiri de grămezi. Ce criterii folosim pentru a clasifica grupuri de organisme cum ar fi mamiferele, păsările, plantele şi insectele?

Ştiinţe ale naturii - elevul dobândeşte organizat cunoştinţe cu privire la plantele si animalele din natură, informaţii cu privire la mediul înconjurător, la poluare şi consecinţele acesteia. Valenţele educative ale acestor lecţii pot fi puse în valoare prin:

- plantarea şi îngrijirea plantelor din grădina şcolii, din grădina de legume;

- vizite la grădina zoologică, la grădina botanică;

- participarea elevilor la acţiuni de protecţia mediului;

- drumeţii în pădure şi construire de căsuţe pentru păsărele;

- fotografierea  vieţuitoarelor din jur;

-observarea fenomenelor din natură (ploile, ninsorile, tunetul/fulgerul, arderea combustibilului, circuitul apei ş.a.).

Om şi societate

Geografie - Lecţiile despre formele de relief, climă, vegetaţie, soluri, apă sau animale pot fi predate foarte bine în aer liber,  folosindu-ne  de mediul natural în care ne aflăm pentru a le explica şi exemplifica elevilor anumite noţiuni ce ţin de această disciplină – cum s-au format câmpiile, dealurile, munţii, apele, etc. Putem organiza o drumeţie în puncte cheie din zona în care ne aflăm, să obesrvăm împreună cu elevii fenomenele climatice. Pentru a studia vegetaţia sau fauna putem realiza de asemenea o lecţie comună cu profesorul de biologie.  Împreună cu elevii, putem întocmi o hartă a localităţii sau avem posibilitatea să realizăm o galerie foto a orizontului local. Elementul cheie al educaţiei outdoor este acela că oferă şcolarilor posibilitatea de a învăţa prin experimentare, prin observare la faţa locului. Astfel,  aceştia vor fi mult mai motivaţi să înveţe, vor găsi lesne răspunsuri la întrebările care şi le pun sau le sunt adresate.

În sprijinul celor expuse mai sus, precizez că de curând, conform dorinţelor elevilor,  am organizat o excursie pe traseul: Ivăneasa- Poiana Cătunenilor, unde elevii au participat cu mult entuziasm, fiind mândri că au acumulat şi alte cunoştinţe decît cele cuprinse în manuale.

Istorie - Am  vizitat împreună cu elevii un monument istoric din localitate, Muzeul Satului Ilva Mare unde am făcut o călătorie în timp cu mulți ani în urmă și am descoperit ocupațiile, tradițiile, despre strămoșii noștri, despre casele și locurile unde au trăit și au muncit ei, dar și despre porturile populare ale acestora.

Ţinând lecţii de istorie în aer liber, în curtea şcolii, îi încurajăm pe copii să-şi exprime creativitatea prin schimbarea imaginativă a istoriei.

Educaţie civică - Se poate realiza o simulare a modului cum să fii un pieton model,   cum să te comporţi pe stradă,  cum să o traversezi.

Ştiinţele naturii şi educaţia civică sunt discipline ce pot forma elevilor deprinderi legate de ocrotirea mediului ambiant. Regulile de comportare corectă faţă de natură trebuie să fie respectate de toţi. Totul porneşte de la deprinderile simple. Hârtiile, ambalajele alimentelor, sticlele şi alte deşeuri nu se aruncă la întâmplare, pentru a împânzi dezagreabil împrejurimile şcolii, ci se depozitează ordonat în containerele speciale. Grupurile sanitare trebuie păstrate curate şi igienizate permanent. Substanţele chimice din laboratoare nu se aruncă pe sol, pentru a nu se degrada.Loturile agricole şcolare, spaţiile verzi cu flori şi copaci trebuie curăţate.

Fac precizarea că organizăm periodic  acţiuni de ecologizare a împrejurimilor şcolii.

Arte

Educaţia plastică şi abilităţile practice - oferă posibilitatea manifestării depline a creativităţii şi sensibilităţii copilului. Desenele, colajele, afişe cu mesaj ecologic constituie o îmbinare a esteticului cu informaţia ştiinţifică. Prin aceste activităţi capătă valoare artistică unele obiecte realizate din materiale refolosibile. De asemenea, pentru a putea realiza lucrările cu materiale din natură, organizăm plimbări şi drumeţii pentru a strânge şi sorta frunze, flori, seminţe etc.

Muzică și mișcare -  Se pot organiza concursuri muzicale în aer liber sau să mergem împreună cu elevii la un concert. În acest fel, putem descoperi elevii cu talent muzical, ei putând  fi îndrumaţi spre o carieră în acest domeniu.

Menţionez că am participat la diferite activități cu prilejul sărbătorilor de iarnă, ziua Unirii, ziua României precum și spectacole cu ocazia zilei de 8 Martie.

Joc și mișcare - Această disciplina se pliază cel mai bine pe conceptul de educaţie outdoor, deoarece orele de curs specifice acesteia se ţin de obicei în aer liber. Activităţile care ţin de o serie de jocuri sportive contribuie la dezvoltarea fizică şi psihică a elevilor, cei care au probleme cu greutatea vor fi îndemnaţi să adopte un stil de viaţă sănătos.

În concluzie, ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea  la elevii pe care-i îndrumăm, a unei culturi de petrecere a timpului liber prin educaţia pentru cunoaşterea mediului, pentru conservarea resurselor, pentru aventură, camping şcolar, în detrimentul unor distracţii facile, oferindu-le oportunităţi de petrecere a timpului liber prin parteneriate cu diferite instituţii sau organizaţii. Aşadar, dacă analizăm etimologic outdoor (scoate la aer) înseamnă că fie creăm condiţii şi ocazii de experienţă şi practică a lor, fie renunţăm la a crea curente şi educaţii noi, pe care nu le preluăm conform structurii actuale a învăţământului, fără să fim atenţi la adevărata implicaţie pentru dezvoltarea multiplelor abilităţi  ale viitorilor învăţăcei ai comunităţii din care facem parte.

 

Profesori învățământ primar:

Rus Florica

Buta Silvia

Zavaschi Alexandra

Gălan Anuța

Pop Florentina

Kobliscka Sanda Laura

Moldovan Gabriela

Școala Gimnazială Ilva Mare