„Încercarea şi când nu reuşeşte e o şcoală.” (George Coşbuc)
Drumul spre maturitate prin poveștile copilăriei – spiritualitate arhaică veșnic vie
Inocență, naivitate dulce și
curată, bucurie și zâmbet, fervoare și efervescență, natură și aventură, emoții
intense și libertate, vis ce devine realitate, spațiu imaginar și ideal.
Aceasta este, ar trebui să fie, vârsta fericirii continue, a mirării și a veseliei,
a jocului, a prieteniei. Este vârsta din care vrem să ne aducem aminte doar de
cele „bune și frumoase”, de parcă am dori să protejăm memoria adultului ce am
devenit și să ne încăpățânăm să rămânem într-un timp al curăției și al
purității sufletești.
Acum vreo zece ani, am găsit un
citat minunat care m-a determinat să îmi ajustez modul de predare. Îl voi
împărtăși cu dumneavoastră, stimați cititori, în speranța că veți reflecta
adânc asupra lui și că veți căuta mai departe povestea „copilului” căruia îi
aparține: Copilăria durează toată viața. Ea se întoarce mereu pentru a
însufleți secțiuni mari ale vieții de adult. Poeții ne vor ajuta să găsim
copilăria vie din noi, această lume permanentă, durabilă, de neclintit (Gaston
Bachelard).
În calitate de cadru didactic,
abordez, cu drag, amintiri legate de propria-mi copilărie indiferent de vârsta
elevilor pe care îi am în față. Am observat că evocările personale legate de o
anumită situație sau persoană, dacă sunt bine plasate în cadrul desfășurării scenariului
didactic și adecvate conținutului predat, vizând realizarea obiectivelor
propuse, ele creează o atmosferă caldă, stârnesc imaginația, creativitatea,
captează atenția, stimulează învățarea și cunoașterea. De asemenea, emoția
trăirilor și întâmplărilor expuse sincer și firesc de către profesor creează o
altfel de legătură între el și elevi: de la suflet la suflet, de la inimă la
inimă, legătură ce se păstrează mult timp, chiar și după terminarea școlii. Ei
nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Deseori fac apel și la amintirile elevilor
legate de copilărie, cu scopul de a redescoperi, împreună, valori și principii
după care să se ghideze în viață, virtuți care sălășluiesc în străfundurile
sufletului lor, uneori în stare latentă și de care au uitat. Așa reușesc să îmi
cunosc mai bine elevii, mediul din care provin, abilitățile și aptitudinile pe
care le dețin, eventualele probleme emoționale sau de altă natură. Cu alte
cuvinte, încerc să îi determin, pe această cale, să-și dorească să se cunoască
mai bine, să-i aprecieze și să le fie recunoscători tuturor celor care au
contribuit la ceea ce au devenit, pentru ca apoi, ei înșiși, nu numai să
deosebească binele de rău, ci și să aleagă autonom, responsabil și conștient
drumul pe care intenționează să îl urmeze.
Ca profesor de Religie, încerc
să așez în inima elevilor, principiul empatiei permanente, cum îl numesc eu,
oferit de Mântuitorul Iisus Hristos: „Precum voiți să vă facă vouă oamenii,
faceți-le și voi asemenea!” (Luca 6, 31). Altfel spus, să procedăm cu semenii
noștri așa cum am vrea să procedeze ei cu noi, să ținem cont că reacția unei
persoane, mai ales într-o situație stresantă, poate avea mai multe fațete, iar,
uneori, comportamentul ei nu reflectă neapărat și sentimentele pe care le are
în acel moment. Așa îi ajutăm pe copiii care nu sunt la fel de avansați ca și
colegii lor, prin antrenarea lor în a deveni mai sensibili la sentimentele
celorlalți, să se gândească în permanență la motivele din spatele actelor lor
sociale, astfel încât să ajungă să dobândească suficientă sensibilitate socială
pentru a se înțelege cu ceilalți (Cosmovici A. Iacob L., Psihologie școlară,
Iași, Editura Polirom, Iași, 1999, pag.43). Așadar, trăirile, acțiunile,
reacțiile noastre ne leagă de ceilalți pe vecie . Așa e firesc: ceea ce dai,
aceea și primești. Așa am fost creați: nu există salvare individuală, când unul
suferă, suferă toți, când unul iubește, totul se transmite. „Să iubești pe
aproapele tău ca pe tine însuți!” (Matei 22, 37).
„Cunoașterea pedagogică
reprezintă o cerință cu valoare de principiu care vizează capacitatea
educatorului de a transforma informația, angajată la nivelul diferitelor
programe școlare, în sursă de formare-dezvoltare a preșcolarului, elevului,
studentului.” (Cristea Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, București,
Editura Didactică și Pedagogică, București,1998, p. 86) Plecând de la această
afirmație și în acord cu cele expuse anterior, sunt deplin conștientă că rolul
cel mai greu de realizat pentru un dascăl este tocmai scopul educației: formarea
viitorului adult. Știu că întotdeauna este loc de mai bine. În continuare, vă
voi expune o metodă didactică ce poate fi integrată și adaptată în predarea
conținutului mai multor specialități, poate fi adaptată nivelului de vârstă și
înțelegere a elevului, poate recurge la învățarea prin simboluri, schițe,
desene, machete, colaje, film, teatru, etc., ceea ce îi conferă o
aplicabilitate suplă, respectând și îmbinând stilurile de învățare proprii
fiecărui elev (auditiv, vizual, kinestezic). Eu aplic această metodă la clasele
a IX-a, a X-a atunci când predau temele Bucurie și responsabilitate, respectiv
Virtute și păcat. O mai folosesc și la ora de dirigenție, atunci când abordez
tema Bullyingul și Reziliența.
„Bine faci, bine găsești!” este
proverbul care transpare prin toată povestea amintită și care respectă, de
asemenea, principiul empatiei permanente expus mai sus. Această extraordinară
poveste reprezintă, de fapt, alegerile pe care le va face omul, de unul singur,
de-a lungul întregii lui vieți. Cele două fete pot reprezenta înclinațiile
sufletului nostru spre bine sau spre rău, spre adevăr sau spre minciună, spre
virtute sau spre păcat. Fiecare alegere pe care o facem ne aduce o plată sau o
răsplată, adică, în fond, reversul propriilor acțiuni. Călătoria celor două
fete reprezintă șansele pe care ele le primesc în mod egal, dar fiecare le
percepe diferit, în funcție de starea sufletească, de caracterul fiecăreia.
Simbolurile – încercările prin care trec cele două pot fi aceleași cu cele prin
care trece fiecare dintre noi. Toate cer ajutorul pentru ca, mai târziu, toate,
să și-l ofere. Apariția cățelușei ar reprezenta dragostea, grija de buni
stăpâni ce am fost puși de Dumnezeu peste ființele necuvântătoare. Părul cu
perele lui zemoase și răcoroase ar fi relația pe care s-ar cuveni să o aibă
omul cu natura creată, fără de hrana căreia, atât de complexă și de
diversificată, nu ne-am putea bucura. Fântâna care cere să fie curățată și
îngrijită e sufletul omului. Și acesta, precum o fântână, are nevoie să își
curețe adâncurile, împlinind virtuțile creștine care nu sunt altceva decât
păzirea poruncilor dumnezeiești. În astfel de condiții, apa/ faptele credinței
nu numai că ostoiește setea/ dorul după harul lui Dumnezeu, dar rămâne și în
memoria locului respectiv, omul sfințește locul. Așa curățat fiind, omul intră
în cuptor – în casă, în biserică, în mormânt, în Rai. Și în toate să fie pâine
– Hristos, Euharistia, hrana spirituală, Sfânta Scriptură. Povestea ajunge până
la întâlnirea cu Dumnezeu, Sfânta Duminică, Sfânta Liturghie, unde împreună cu
Stăpânul/a și cu slujitorii lui, dragostea, hărnicia și smerenia sunt
răsplătite cu bogății fără sfârșit, iar lenea, mândria și egoismul au drept
plată același tratament.
În concluzie, plecarea de acasă,
din Tatăl, din Dumnezeu, având aceleași șanse, pentru fata moșneagului devine
un drum firesc, plin de compasiune, de ajutor și de iertare, devine o scară a
virtuților, un proces de primenire și de întărire a acestora, fapt ce îi oferă
puteri deosebite, ajungând să stăpânească lighioanele, adică să transfigureze
răul, să împlinească vorba sf. Siluan Atonitul: „Ține mintea în iad și nu
deznădăjdui!” sau cum spuneau bătrânii: „Fă Rai din ce ai!” Pentru fata babei,
în schimb, drumul devine obositor, chinuitor, în ultimă instanță, sfâșietor,
iar răsplata primită constă în ceea ce au oferit, ea și mama ei, de la început:
însingurare, lipsa iubirii, adică neputința de a putea iubi cum spunea
Dostoievski, care este iadul.
La final, elevii pot identifica
ușor atât virtuți, dar și păcate, calități și defecte, neajunsuri ce pot fi
transformate în preaplinuri. Își pot autoanaliza comportamentul în anumite
situații sau față de anumite persoane. Am constatat că impactul pe care îl are
această metodă didactică asupra lor este puternic: se lasă tăcerea –
introspecție, lacrimi tremurânde în colțul ochilor – emoții și trăiri intense,
dorința de a deveni mai buni – confesiuni sincere neașteptate, descoperirea
unor evenimente dureroase petrecute în familiile lor, ceea ce m-a ajutat să-i
înțeleg mai bine. Mai mult decât atât, la o întâlnire recentă a foștilor
absolvenți, unul dintre aceștia mi-a făcut o mărturisire care m-a înduioșat
profund și pentru care îi sunt recunoscătoare: „Doamna profesoară m-ați făcut
să mă întreb, deseori, cum sunt? Cum am ajuns? Fata babei sau fata
moșneagului?” Se referea, bineînțeles, la evoluția lui morală, spirituală. Se
adeverește că: Dacă învățământul tradițional punea accentul pe transmiterea de
cunoștințe, formarea de priceperi și deprinderi și cultivarea unor atitudini și
capacități intelectuale, astăzi această triadă ierarhică trebuie inversată
(Văideanu George, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1988, pag.82-83), pe primul loc plasându-se exigența
formării de atitudini și capacități spirituale, după care urmează formarea de
priceperi și deprinderi și, la urmă, se plasează transmiterea de cunoștințe.
(Cucoș Constantin, Pedagogie, Iași, Editura Polirom, 2002, p. 163)
Bibliografie:
Biblia
sau Sfânta Scriptură, Ediție jubilară a Sfântului Sinod,
tipărită cu binecuvântarea P.F. Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de
Bartolomeu Valeriu Anania Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului,
Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 2001;
Șebu S., Opriș M. Opriș D., Metodica predării religiei, Editura
Reîntregirea, Alba –Iulia, 2017;
Andrei Cosmovici, Luminița
Mihaela Iacob, Psihologie școlara, Editura Polirom, Iași, 1998;
Văideanu George, Educația la frontiera dintre milenii,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988;
Cucoș Constantin, Pedagogie, Iași, Editura Polirom, 2002.
prof.
Laura Mariana VULTUR,
Liceul
Teoretic Sanitar, Bistrița,
prof.
Andrea PINTILIESCU,
Colegiul
Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița
Youth has the Midas Touch!
În cadrul acestui proiect s-au
derulat activități ce vizează educația pentru cetățenie democratică și drepturile
universale ale omului, iar dintre obiectivele propuse amintim:
- Înțelegerea conceptului de
cetățean european, cu toate valorile etice, morale, civice, sociale ce i se
atribuie.
- Cunoașterea, înțelegerea
drepturilor omului, în special a dreptului la educație.
- Cunoașterea și respectarea
elementelor tradiționale, de identitate culturală a țărilor participante în
proiect.
- Atitudine de respect,
toleranță, îngăduință față de semeni, lucru dobândit prin educație.
- decembrie – realizare logo și
sloganul proiectului, drepturile omului și democrație, ziua drepturilor omului,
realizare cărți poștale cu tematica sărbătorii Crăciunului, tradiții din lumea
întreagă.
- ianuarie – seminar E-safety,
Europeanness, Happy New Year Meeting.
- februarie – patrimoniul
cultural, Technology Literacy, 21st February world native language day, poezii
despre iubire.
-martie – valorile universale,
drepturile femeii, copiilor și animalelor, Eco Awareness, Ziua Internațională a
femeii.
- aprilie – declarația elevilor
Midas
- mai – Mulțumesc E-twinning
S-a urmărit aplicarea metodei
învățării prin proiecte, Project Based Learning (PBL), prin care s-a dorit ca
elevii să fie implicați în situații de învățare antrenante, plăcute, să fie
încurajați să aplice cunoștințele și să dezvolte competențe, creându-se noi
oportunități educaționale.
Elevii au participat la
activități abordând problematici interdisciplinare, provocări ale realității în
care trăim și care necesită de cele mai multe ori aplicare de soluții concrete,
rezolvare de probleme, gândire critică.
Prin implicarea tuturor au fost
realizate produse comune folosindu-se aplicații și instrumente web diverse –
adobe connect/ zoom, padlet, storyboard that, bitmoji, quizizz, canva,
googleforms, twinboard, googlemaps, thinglink, blogspot, genially, speack Pic,
bookcreator etc. Midas Students Declaration este produsul final, în care s-au
concretizat concluziile, gândurile, propunerile referitoare la tematici precum:
accesul la informație, siguranța pe internet, violența domestică, copiii cu
dizabilități, incluziune socială, identitate culturală, importanța familiei,
discriminare, drepturi și obligații etc.
Mulțumim E-twinning!!!
prof.
Adriana TODERIC,
Liceul
cu Program Sportiv Bistrița
Proiect MADR – susținerea financiară a liceelor agricole
Din cele 56 de licee tehnologice
cu profil predominant agricol susținute financiar de Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale se numără și Liceul Tehnologic Agricol Beclean.
În data de 25.09.2020 s-a semnat
contractul de finanțare între Liceul Tehnologic Agricol Beclean și Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Obiectul contractului îl reprezintă
alocarea sumei de 175.000 de lei de către Finanțator în vederea asigurării
finanțării de investiții specifice precum și a cheltuielilor materiale necesare
funcționării liceului, în condițiile prevăzute de Legea educației naționale nr.
1/2011, cu modificările și completările ulterioare și a Hotărârii Guvernului
nr. 533/2020 pentru aprobarea metodologiei privind susținerea financiară a
liceelor cu profil preponderent agricol de către Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale. Proiectul se derulează pe o perioadă de 3 ani, având o
valoare totală de 5.492.390 lei.
Prin implementarea măsurilor
cuprinse în contractele de finanțare, MADR vizează dezvoltarea învățământului
liceal agricol românesc, având ca scop realizarea obiectivului de întinerire și
profesionalizare a forței de muncă din agricultură.
Susținerea financiară, prevăzută
în contractul de finanțare, se realizează în baza unui Program anual de
investiții specifice activității de învățământ în domeniul agriculturii.
În vederea relansării
învățământului liceal agricol, MADR vizează și îmbunătățirea calității
procesului de învățământ printre care: susținerea înființării de noi
specializări/calificări profesionale care să fie în concordanță cu noile
cerințe ale agriculturii moderne, fundamentarea cifrei anuale de școlarizare,
îmbunătățirea structurii organizatorice a liceelor, perfecționarea cadrelor
didactice de specialitate, redactarea unor manuale școlare de specialitate,
organizarea stagiilor de practică funcție de cerințele și opțiunile elevilor și
ale angajatorului.
În prima etapă, liceului nostru i s-a alocat suma de 175.000 de lei, care s-au folosit pentru îmbunătățirea bazei materiale și perfecționarea cadrelor didactice. În anul 2 de proiect, i s-a alocat un buget de 198.000 de lei, pentru achiziționarea de utilaje agricole de capacitate redusă și echipamente specifice cabinetului de agricultură și cabinetului de mecanică.
director,
prof. Gabriela SÂNGEORZAN,
Liceul
Tehnologic Agricol Beclean
Mobilitatea online, o provocare convertită în succes
Sigur, mobilitățile Erasmus sunt
evenimente ce concretizează planurile și colaborările în întâlniri ale
partenerilor, în organizarea de ateliere ce au drept scop informarea, aplicarea
de strategii comune și găsirea de soluții la problemele sesizate. Interconectarea
și interculturalitatea sunt apanaje ale acestor momente și fiecare regăsire a
echipei aduce pe lângă plusul de cunoaștere și sentimentul conectării, al
împărtășirii emoțiilor. Proiectul Erasmus+ „I AM NOT A TARGET” este o provocare
spre empatie, spre toleranță pentru că explorează globalizatul și periculosul
fenomen al bullying-ului. În contextul schimbat al anului 2021, mobilitatea
planificată de partenerii eleni a fost adaptată și desfășurată online. Dacă,
din cauza distanțării geografice de sute de kilometri, inițial, participanții
au privit cu scepticism spre programul încărcat al atelierelor planificate,
cele 5 zile de conectare în virtual s-au dovedit a fi pline de exerciții antrenante,
de experimentări cu și pe diverse platforme educaționale, de vizionări video și
parcurgere de prezentări interactive, astfel că în final, pe lângă sporirea
repertoriului de documentări adunate de acest proiect de-a lungul timpului, s-a
adăugat și un nou obiectiv: sporirea competențelor digitale.
Încă din prima zi am avut ocazia
să descopăr diverse strategii de combatere a bullying-ului aplicate în această
țară. Nota introductivă i-a aparținut doamnei Ananies Tozadikis (consilier școlar) care a prezentat un raport
general cu date statistice ce oglindesc contextul specific al Greciei, conturând
un procent de 10% dintre elevi care sunt implicați direct în agresiuni de acest
tip, precum și modul în care sistemul educațional elen gestionează fenomenul în
creștere. Biblioterapia, atelierul condus de Elefteria
Kalokyri, a sugerat conectarea cu lumea personajelor din diverse
povești ca metodă de promovare a încrederii și empatiei, în special în rândul
victimelor. Cărțile devin astfel ferestre spre lumi în care copilul se
regăsește, în care poate identifica asemănări cu propria experiență și chiar dezvolta
curajul necesar confruntării agresorului.
Doamna
Evanthia Tazoglou împreună cu doamna Martha Tzafou, în calitate de psiholog și respectiv
asistent social la Centrul de prevenție „Drasi – Action”, au aprofundat
subiectul bullying-ului dirijând prezentarea spre implicațiile practice
generate de manifestarea acestuia în școală. Deosebit de interesantă a fost
dezbaterea poziției profesorului ca mediator, ca adult responsabil, dar cu
atribuții limitate în abordarea fenomenului extins în afara școlii sau pe
internet. Cadrele didactice din cele șase țări participante au împărtășit
experiențe, au sugerat soluții pentru cazuri concrete și au constatat
similitudinile existente, confirmându-se astfel încă o dată că amenințarea
agresiunii nu cunoaște granițe.
Departe de reținerile inițiale, cu multe informații noi asimilate și programate pentru a fi împărtășite, participanții au finalizat o mobilitate online plină de dinamism și dincolo de mulțumirea întâlnirii și comunicării, s-au îmbogățit cu deprinderi tehnice, de la accesarea conținuturilor pe o varietate de aplicații, utilizarea de noi programe, conectarea la diverse platforme, până la generarea de feedback prompt prin metode interactive. Succesul adaptării proiectului la noul context a demonstrat că activitățile Erasmus sunt variate, complexe, flexibile și mai ales eficient organizate, pentru că cei care le inițiază și construiesc sunt oameni implicați.
prof.
Dalia CHIRA,
prof.
Petra BACIU,
Colegiul
Național „Liviu Rebreanu” Bistrița
Spargerea gheții... on-line
Școala on-line ne-a pus pe toți
în fața unei situații deosebit de delicate, mai ales pentru cadrele didactice a
căror abilități în ceea ce privește folosirea tehnicii și a internetului
constituia o provocare. Dar, volens-nolens, ne-am adaptat, am învățat și
demersul didactic s-a adaptat pentru mediul on-line. Specificul activităților
on-line, spre deosebire de cel al activităților față în față este acela că,
dacă activitatea pe care dorești să o desfășori cu elevii nu este interesantă
și atractivă, elevul are posibilitatea să se prefacă că participă la oră, dar
în același timp să facă altceva, ceva ce îi place. Și în această situație,
singura modalitate de a muta interesul elevului spre oră este ca acesta să fie
atractivă și cât mai puțin plictisitoare.
În acest context am adaptat
anumite jocuri de spargere a gheții pentru mediul on-line, am preluat unele și
de pe internet de pe diferite site-uri străine, le-am adaptat și rebotezat
pentru a putea fi folosite la elevii din ciclul primar și cei de gimnaziu.
iată, în continuare, câteva dintre ele.
1. „Îndoaie foaia”. Li se cere
elevilor să ia o foaie de hârtie A4 și li se oferă două indicații clare, fără
alte explicații și comentarii. 1. Îndoiți foaia. 2. Rupeți colțul din dreapta.
Repetați operația până când foaia este așa de mică încât nu se mai poate rupe
și îndoi. La finalul acestei activități vor fi tot atâtea modele de foi îndoite
și rupte câți elevi sunt în clasă, pentru că aceeași instrucțiune oferită mai
multor persoane poate fi interpretată diferit. Prin acest exercițiu elevii se
destind și își reamintesc cât de important este să comunicăm clar și corect.
2. „Obiecte îmbrăcate”.
Profesorul prezintă elevilor o fotografie în care se vede o masă pe care au
fost așezate mai multe obiecte, acoperite cu o pânză opacă. Li se cere copiilor
să ghicească ce obiecte se află sub bucata de pânză. La final, li se prezintă
elevilor o fotografie cu obiectele de pe care a fost luată pânza. Este un
exercițiu de stimulare a creativității și care îi va binedispune pe copii, fie
la începutul orei, fie pe parcursul activității sau chiar la sfârșitul orei
online.
3. „Arată-mi...”. Li se cere
elevilor să arate în monitor un lucru menționat de cadrul didactic. Elevii se
pot deplasa din fața camerei pentru a aduce obiectul pe care profesorul îl
solicită spre a fi arătat, cu condiția ca o parte a corpului lor să rămână
vizibilă în cameră. Elevii se vor distra și vor fi stimulați să rămână cu
camera deschisă.
4. „Să deschidă camera cine...”
profesorul solicită elevii să închidă camerele și apoi le spune: „Să deschidă
camera cine...” și oferă diferite variante care se potrivesc grupului: cine are
o pisică, cine știe să deseneze, cine are un frate etc. Se vor folosi variante
care să stimuleze cât mai mulți elevi să deschidă camera.
5. „Spune ceva frumos lui...”
Elevii sunt încurajați să adreseze câteva cuvinte și gânduri frumoase unui
coleg de clasă. Cel care primește complimentele preia ștafeta și adresează
cuvinte frumoase sau mulțumiri unui alt coleg, până ce toți elevii comunică
între ei.
6. „Mare sau munte?” Profesorul
își pregătește o serie de cuvinte care denumesc activități, locuri de vacanță,
mâncare, dulciuri, hobby-uri etc. Și provoacă elevii să aleagă una dintre două
variante care le sunt prezentate. De exemplu, elevul provocat la răspuns va
alege după ce i se oferă variantele: mare sau munte, dulceață sau ciocolată,
iarnă sau vară, bicicletă sau înot etc.
7. „Ce oferi lui...?” Elevii sunt rugați să caute prin casă un lucru pe care , în mod virtual, să îl ofere cadou unui coleg de clasă, drept mulțumire pentru... Exercițiul se termină când toți copiii prezenți la întâlnire oferă ceva și fiecare primește câte ceva.
prof.
Cătălina SUCILEA,
Școala
Gimnazială Nr. 4 Bistrița
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu