Aprilie 2021

 „Şcoala îţi dă uneori numai învăţătura cum se clădeşte temelia unei case.” (Nicolae Iorga)

 

BASARABIA azi (27 martie 2021)

Adevărul este că neamul românesc (olteni, munteni, moldoveni, basarabeni, dobrogeni, ardeleni, bănățeni, maramureșeni, bucovineni etc., etc.) viețuiește plenar prin limba sa, limba română. Pentru moștenitorii și vorbitorii acestei limbi, ea este opera cea mai de preț căci le demonstrează tuturor identitatea de neam și le relevă faptul că sunt un popor creator. De aceea „avem o datorie sfântă, firească”, după cum afirma Alecu Russo, „ostașul propășirii” multpătimitului popor român basarabean: „să fim străjerii ei curajoși și s-o slujim cu devotament și cu credință, ca pe unica „stăpână” existentă ce ne asigură libertatea gândirii și simțirii”.

Pentru a ne convinge de acest adevăr, este suficient să cuprindem cu ochii minții travaliul poporului român basarabean pe parcursul rezistenței și apărării valorilor sale în fața istoriei nefaste. După ce Imperiul rus și-a fixat interesul politic în zona Mării Negre, a început planul criminal de deznaționalizare a populației din această parte istorică de țară, trecută prin trei războaie de cotropire (1788-1789; 1806-1812; 1941–1945). În toate cazurile, autoritățile străine au atacat, în primul rând, forța de rezistență care asigura dăinuirea neamului: limba, atacând, astfel, substanța spirituală dătătoare de viață și condiția perpetuării lui în timp. Evident că, odată lipsit de acest „testemoniu” – limba (Mihai Eminescu), poporul își pierde identitatea, iar fără identitate ești ca și inexistent. Așadar, nici nu se compară robia socială cu cea politică și spirituală, căci, dacă ai permis străinului să-ți distrugă coloana vertebrală, - dăinuirea spirituală prin limbă, ai pierdut șansele de a-ți recăpăta demnitatea și dreptul la lumina vieții în adevăr.

Limba română, în perimetrul Basarabiei a fost și rămâne, pe parcursul secolelor de după ocupația rusă, până la început de mileniu trei, pe lângă testemoniul de noblețe, și pilonul de rezistență al conștiinței naționale. Evenimentele anilor 1940-1945 și 1989-1992, au reluat, ca trase la indigo, politica imperială țaristă în raport cu Basarabia, pământ românesc transformat din pașalâc turcesc în scenă de desfășurare a acțiunilor politico-militare a Rusiei sovietice.

După al doilea război mondial (1945), profitând de biruința tuturor popoarelor care au făcut front comun împotriva nazismului, și însușindu-și acest final ca o „mare victorie a Rusiei sovietice asupra capitalismului mondial”, acest sistem politic a pornit într-o „ofensivă” totală, impunând așa-zisa democrație proletară a puterii mai ales în sud-estul Europei. În baza acestui fapt se devaloriza tot ceea ce a creat omenirea, iar națiunile ocupate de regimul sovietic promovau forțat falsa idee de creare a unui viitor strălucit, „vestitul comunism”, al cărui scop era „nivelarea” tuturor culturilor naționale și formarea unui singur popor și a unei singure culturi hegemonice, cea ruso-sovietică. Aceasta însemna de fapt, spălarea memoriei istorice a reprezentanților minorităților naționale din imperiul sovietic. În cazul basarabenilor se truca adevărul științific cu privire la originea și devenirea națiunii române și a limbii sale, iar la nivelul României a decis uciderea prin regimul de pușcării a liderilor Marii Uniri (ardeleni, basarabeni).

În manualele școlare și în falsele tratate scrise la comanda imperială, istoria poporului din Basarabia începea cu secolul al XVIII-lea, odată cu războaiele ruso-turce, chipurile eliberatoare, dar, de fapt erau războaie pentru dominație, în zona de influență a Mării Negre, urmate de instaurarea așa-zisului protectorat al Rusiei (protectorat de ocupație), și nu cu istoria strămoșilor noștri daci, popor vrednic și liber, din care ne tragem toți românii. Acest fapt inocula ideea de „frate mai mic”, neputincios și incapabil, sortit pentru totdeauna să-l urmeze și să-l asculte pe „fratele mai mare” care i-a adus „libertatea” și-i asigură „bunăstarea vieții”. Apoi, basarabenilor li se imputau mizeria și regresul, aducându-li-se pe tavă progresul și recunoașterea de națiune intrusă și fără identitate în sistemul sovietic, căci așa era mai lesne de-i supus și de-i manipulat. Limba vorbită trebuia să fie „cea moldovenească” și trebuia să nu se identifice istoric și spiritual cu cea română, ci să fie cu totul alta, artificială, în care dominante să fie cuvintele de origine slavă! Astfel de nerozii erau promovate în manualele școlare și în cursurile universitare!

Fără îndoială că în asemenea condiții de seră, lesne îți pierzi verticalitatea și demnitatea, iar fără aceste două trăsături definitorii ale spiritului activ, gânditor și creator un popor nu poate să-și hotărască soarta, să-și proiecteze ferm acțiunile eficiente în scopul prosperării economice și cultural-spirituale. Acest aspect al mancurtizării, al golirii de identitate, a fost urmat de devastarea proprietăților individuale și crearea așa-numitelor gospodării colective, unde se putea promova orice politică, camuflându-se adevărul. A fost declanșată artificial foametea ce a dus la decimarea locuitorilor băștinași ai acestui pământ (fapt mărturisit de basarabenii supraviețuitori) și erau aduse „ajutoare” umane și alimentare rusești în scopul așa-numitei „salvări sovietice”. În realitate, recoltele basarabenilor erau aprinse și arse, în timp ce bieții oameni se prăpădeau.

Mulți n-au înțeles politica de mutilare a conștiinței basarabenilor, urmările ei ideologice făcându-se vizibile și astăzi, când ei au o societate divizată artificial, după o sumă anarhică de criterii ce n-au nimic în comun cu fenomenul obiectiv al legităților. Astăzi, mai ales tinerii au posibilități nelimitate să se documenteze, să cunoască adevărul științific netrucat și foarte dureros. Dar, în foarte multe cazuri, tinerii care trebuie să construiască societatea de mâine, întemeiată pe adevăr, nu pe minciună și fals, fac o alegere voit greșită, fie mai comodă, fie mai profitabilă (obținerea cetățeniei române, a numeroase burse școlare sau studențești, a diferite ajutoare din partea Țării Mame). Tânăra generație se lasă manipulată în scopuri politice murdare și, în felul acesta, capătă deprinderi de a trișa, fără remușcări de conștiință, chiar dacă tinerii își dau seama că astfel de practici nu-s corecte, nici cinstite.

Implementarea programelor de prosperare a poporului basarabean se produce la nivel de conștiință și de identitate de neam, destul de greu. În acest complicat proces de evoluție s-a putut observa oferta generoasă și dezinteresată a membrilor Societății Limba Noastră cea Română, având ca lider pe doamna Valentina Butnaru, filolog și ziarist consacrat, cu o viziune foarte clară, care, cunoscând situația din țară la nivelul de cultură și de informare a populației (atât a celei minore, cât și a celei mature), i-a mobilizat pe membrii fondatori ai Societății, în majoritate savanți și profesori din diverse domenii, care au avut perspicacitatea să înțeleagă prioritățile stringente ale românilor basarabeni în emanciparea și evoluția lor. Fondatorii erau membri ai uniunilor de creație (Valentin Mândâcanu, Ion Dumeniuk, Nicolae Mătcaș, Anatol Ciobanu, Alexandru Gromov, Anatol Eremia, Ion Holban, Argentina Cupcea-Josu, Vasile Nedelciuc, Nicolae Negru, Emil Mândâcanu, Vladimir Beșleagă ș.a.), erau oameni de știință, profesori universitari, de liceu sau gimnaziu, personalități culturale și studenți (Nicolae Mătcaș, Silviu Berejan, Ion Ungureanu, Grigore Vieru, Anatol Ciobanu, Ion Dumeniuk, Anatol Eremia, Albina Dumbrăveanu, Gheorghe Pruteanu, Tamara Cristei ș.m.m.a.).

Astăzi, însă, sub semnul mirării, se mai aud bâiguieli intelectuale de tipul: „nu-i atât de important cum o numim, limbă română sau limbă moldovenească, pentru noi este important s-o vorbim „corect”, ori: „din punct de vedere politic avem o limbă... moldovenească, iar din punct de vedere științific, o altă limbă, „română”! Acesta-i paradoxul! Nu în zadar, însuși Mateevici a subliniat decisiv: „N-avem două limbi și două literaturi în Basarabia, ci numai una: limba și literatura română”. Grav este faptul că unii manageri ai instituțiilor școlare mențin și astăzi în ignoranță pe basarabeni și-i inspiră în continuare în divizarea ostilă a societății. Absolvenții școlilor cu predare în limba rusă nici „nu știu” ce limbă a statului învață, iar unii dintre elevii școlilor naționale nu cunosc adevărul științific despre valoarea limbii strămoșilor lor.

Membrii Societății Limba Noastră cea Română și numeroșii ei susținătorii au luat în calcul moștenirea tristă și au pornit cu mult elan să răspândească lumina limbii române. Animatorul ei neobosit, Valentina Butnaru, elaborând, pe parcursul celor 30 de ani de când este liderul Societății, planuri de perspectivă și proiecte anuale, care să ia forme cât mai accesibile. Așa se explică numărul mare de conferințe, simpozioane, colocvii științifice, cu participarea savanților și a oamenilor de cultură consacrați de pe ambele maluri ale Prutului. Fenomenul s-a intensificat odată cu înființarea în Basarabia a zeci de cercuri și despărțăminte ASTRA.

Toate eforturile acestui voluntariat au rămas însă zadarnice din cauza indiferenței autorităților de a lumina poporul în privința limbii și istoriei adevărate a neamului românesc basarabean. Una susține Academia, alta susțin politicienii în ceea ce privește denumirea corectă a limbii de stat, a țării și a națiunii ce o reprezintă poporul ei. Ba mai mult, politicienii au permis ca falsurile să se înghesuie în multe manuale școlare și să fie promovate prin mass-media, ceea ce i-a descurajat profund pe mulți profesori și învățători, dar mai ales pe tinerii studioși. Sprijinul Societății Limba Noastră cea Română, prin acțiunile ei de culturalizare nu era suficient.

Președinta Valentina Butnaru a încercat și reușit să construiască o rețea de colaborări cu alte societăți de cultură și civilizație din România, în special cu despărțămintele ASTREI, căci ASTRA era Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, ceea ce căuta Domnia Sa, aproape în disperare. Stau mărturie în acest sens numeroasele acțiuni comune organizate în localitățile din Basarabia, în scopul conștientizării identității de neam, îndemnând la înfrățirea satelor de pe ambele maluri ale Prutului, la organizarea de dialoguri intelectuale și schimburi de experiență la Chișinău prin membrii Societății și oameni de cultură de bună credință din România (București, Cluj, Sibiu, Năsăud, Bistrița, Săcele, Brașov, Dej, Făgăraș, Beclean, Orăștie, Iași, Ipotești), pentru renașterea spiritualității românești în Basarabia.

În multe din aceste orașe ale Țării Mame, în ultimii 25-30 de ani au sosit și și-au petrecut în lunile de vară, iulie și august, câte șapte zile de Tabără „Acasă la noi”, sute chiar câteva mii de copii din Basarabia, în cele peste 24 de ediții de tabără pe care le-a găzduit județul nostru. În primele 15 ediții, acești copii au intrat în contact direct cu copii din Valea Someșului – Năsăud, Rebrișoara, Rebra, Nepos, Feldru Ilva Mică, Ilva Mare și celelalte Ilve, Sângeorz-Băi, Maieru, Rodna, Salva, Coșbuc, Telciu, Romuli, Dumitra, Gledin..., fiind cazați în familii cu copii cam de aceeași vârstă, cu care au schimbat opinii privind limba vorbită, istoria trăită și istoria neamului, personalitățile reprezentative ale spațiului românesc din care proveneau copiii. Așa aflau și se convingeau copiii basarabeni de realitatea în care trăiesc la ei acasă, de felul cum sunt educați în spiritul adevărului sau sunt mințiți de autorități. Ultimele nouă ediții au fost susținute de către CJ BN prin președintele Emil Radu Moldovan și vicepreședinții Alexandru Pugna, Ioan Țintean sau Vasile Puica care au alocat fonduri nerambursabile în acest sens, prin proiectele alcătuite de profesorul Ioan Neagoș, lider al consorțiului „Pentru o Românie Durabilă”. Valoroase sunt eforturile multor primari (Maieru, Năsăud, Beclean, Runcu Salvei, Dumitra...), ale dascălilor de limba română și istorie, ale preoților și astriștilor din Ilva Mare, Ilva Mică și celelalte Ilve, Maieru, Salva, Telciu, Coșbuc, Gledin, Feldru, Bistrița (Școala Sf. Maria), Beclean. De văzut cât bine au făcut aceste mobilizări de forțe, ce consecințe benefice se pot culege după cele 24 de ediții ale Taberei „Acasă la noi”, ediții inițiate de ASTRA Iași – președinte prof. Areta Moșu și asumate-n țară prin celelalte despărțăminte conduse de președinți responsabili și inimoși. Au fost întrerupte în anul 2020 doar de pandemia Covid și vor continua doar dacă adevărații patrioți vor dori.

A crescut numărul de unioniști deoparte și de alta a Prutului sau nu? Președinta Societății Limba Noastră cea Română din Chișinău dă un răspuns uluitor: „Suntem mai vechi cu 25-30 de ani, am reușit să trăim, în acești ani, deziluzii peste deziluzii. Ne-am consumat entuziasmul, optimismul, energia și tinerețea, fiind aruncați, periodic, în urmă, mai în urmă decât punctul din care pornisem inițial.” Poeții contemporani martiri, Ion Vatamanu și Dumitru Matcovschi dezvăluie „impostorii” acestei neîmpliniri, despre care ostașul adevăratei propășiri a neamului românesc, basarabeanul Alecu Russo, afirma că „anume ei se îndeasă la putere” atunci când „poporul plânge” și „nu pun umărul pentru a ușura greutățile acestuia”, „nu pun la dobândă”, ci se „înghesuie ca la paradă să culeagă dobânda”.

Societatea Limba Noastră cea Română din Chișinău, ca de altfel și Asociațiunea ASTRA română, cu toate despărțămintele ei din țară au devenit adevărate familii de voluntari culturali, de „oameni-lumină” care știu să ardă pentru alții fără a aștepta vreo recompensă, care lucrează cât pot, dăruiesc peste poate și cred în veșnicia limbii române, pentru a cărei dăinuire se consacră total. Aici se pot contabiliza și donațiile de carte ale ISJ BN, ale școlilor din județul nostru și din țară, atâtea câte au fost în ultimii 30 de ani pentru copiii din Basarabia. Ce bine ar fi ca aceste semințe ale unității de neam să nu cadă pe piatră seacă, ci în solul fertil al sufletelor pline de credință și de demnitate. Membrii ASTREI înțeleg și se consacră unei astfel de idei mărețe, sublime, știind de bună seamă că „Răul acolo se extinde unde oamenii buni nu fac nimic”. 

prof. Ioanela Alis SENI,
Liceul Economic Năsăud,
prof. Ioan SENI,
Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud,
Președinte onorific ASTRA

 

Proiectele ERASMUS+ se mută în spațiul virtual

Comunicarea virtuală este singura posibilitate de a continua proiectele începute în cadrul parteneriatelor strategice Erasmus+. În acest sens, Școala Gimnazială Nr.1 Bistrița a pornit în ultima întâlnire transnațională de proiect spre Germania, la școala Leonardo da Vinci Gesamtschule Huckelhoven. Proiectul, care a fost prelungit până la finalul lunii februarie 2021, s-a încheiat cu o întâlnire transnațională virtuală. Ultima întâlnire, pregătită până la cele mai mici detalii pentru perioada martie 2020, a fost contramandată, pe fondul izbucnirii epidemiei.

Așadar, în acest an școlar, ultima întâlnire de proiect a avut loc în format virtual și s-a desfășurat de-a lungul a trei zile. Din școala bistrițeană au participat 10 profesori și peste 60 de elevi. Tema întâlnirii a fost biografiile literare. Elevii s-au raportat la studiul biografiilor literare, având acces la materialele propuse de colegii din cinci țări: România, Germania, Turcia, Letonia, Italia. De asemenea, au fost realizate filme care să surprindă viața scriitorilor selectați. Elevii din fiecare școală s-au documentat, au conceput scenarii de filme, au regizat și au interpretat personajele.

Prima zi a mobilității s-a deschis cu un cuvânt de bun venit rostit de directorul școlii Leonardo da Vinci. Ghidați de colegii germani, elevii și profesorii au pornit într-un tur virtual al școlii din Germania. După această vizită a spațiilor școlare, a terenurilor de sport, a spațiilor de relaxare, a fost rândul elevilor din celelalte țări să își prezinte școala, orașul, țara, prin intermediul filmelor realizate pe plan local. Cu acest prilej, elevii au demonstrat reale calități în utilizarea aplicațiilor digitale și folosirea corectă și eficientă a resurselor digitale.

Pentru că una din prioritățile proiectului este diversitatea culturală, elevii din Germania au oferit oaspeților un concert, un atelier culinar, o prezentare de tradiții și obiceiuri. Cunoștințele culturale au fost testate mai apoi printr-un concurs pentru care s-a folosit o aplicație digitală. Elevii au primit întrebări pe tema Tipically German. Concursul a evidențiat importanța dimensiunii multiculturale în educația elevilor.

A doua zi a mobilității a fost dedicată unui workshop având ca temă viața, opera unor personalități literare, artistice, culturale sau de știință. Pentru a se prezenta în context internațional, elevii din școală au avut activități pregătitoare realizate cu profesori din școală sau de la instituții de profil. Aceștia s-au documentat la biblioteca școlară, au luat legătura cu specialiști din diferite instituții județene, precum Direcția Județeana pentru Cultură Bistrița, Biblioteca Județeană. După prezentarea și discutarea filmelor, a fost lansat un brainstorming pe tema libertății, How can BOOKS make us FREE, dezbătându-se mai apoi concepte precum libertatea intelectuală, libertatea opiniei, a exprimării, dreptul la educație, capcanele dezinformării și ale manipulării.

Partenerii din proiectul KA 229 The Influence of Books au demonstrat că, într-un moment când activitățile internaționale păreau să intre în impas, comunicarea virtuală face posibilă îndeplinirea tuturor obiectivelor unui proiect de parteneriat strategic. Școlile partenere au reușit astfel să își formeze o viziune nouă și asupra felului în care sistemele educaționale din țările partenere se adaptează pe timpul pandemiei.

Sperăm ca acest proiect să fie calea de a ne urmări în continuare realizările, proiectele de viitor, de a ne păstra comunitățile școlare în cooperare pe parcursul următorilor ani școlari. Proiectele strategice își dovedesc rolul de a conecta mediul școlar, indiferent de piedicile impuse de actualul context pandemic. Dialogul, comunicarea, toleranța, respectul pentru celelalte culturi sunt valorile pe care elevii școlii noastre le deprind prin participarea la proiectele Erasmus+. 

coordonator proiect, prof. Cristina HĂDĂRĂU,
Școala Gimnazială Nr.1 Bistrița

 

Liceul Tehnologic Agricol Beclean – beneficiar al unui grant ROSE

„Educația este pașaportul nostru pentru viitor,
ziua de mâine aparține celor care se pregătesc pentru ea de astăzi!”
(Malcolm X)

Din data de 13.10.2020, Liceul Tehnologic Agricol Beclean este beneficiar al unui grant în valoare de 332.619 lei, în cadrul Proiectului pentru Învățământul Secundar (ROSE), Schema de Granturi pentru Licee, cu subproiectul intitulat „Dezvoltare prin educație”, prin Acordul de grant nr. 881/13.10.2020.

Proiectul va fi implementat pentru o perioadă de 2 ani, de la data semnării acordului de grant, având ca obiectiv general „Creșterea calității educației în unitatea școlară”.

Principalele activități care vor fi desfășurate în cadrul liceului nostru, conform proiectului aprobat, vizează următoarele aspecte:

- Activități de pregătire a elevilor din clasele a XI-a și a XII-a pentru examenul de bacalaureat;

- Activități remediale și de pregătire pe termen scurt a elevilor din clasele a X-a, a XI-a și a XII-a;

- Activități de tutorat și consiliere;

- Cercul aplicativ al elevilor tehnologici;

- Redactarea revistei școlare „Gotika”;

- Excursii de informare și documentare;

- Activități de dotare a liceului cu echipamente specifice necesare desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul proiectului.

Mulțumim pentru implicare și le dorim succes și putere de muncă tuturor celor care fac posibilă implementarea și desfășurarea activităților: elevi, cadre didactice, părinți, comunitatea locală, membrii echipei de proiect.

Proiectul a fost implementat în timpul mandatului domnului director prof. Magdea Mircea-Florin. 

Coordonator de grant:
director, prof. Gabriela SÂNGEORZAN,
Liceul Tehnologic Agricol Beclean

 

Valori feminine în Astronomia/STE(A)M din Romania

La 22 Decembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 11 februarie ca Zi internațională a fetelor și femeilor cu activități în domeniul științei, venind astfel în întâmpinarea eforturilor Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Departamentului ONU pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor (UN-Women), Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) și a altor organizații, de a încuraja și sprijini accesul și participarea fetelor și femeilor la educația în științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică (STEM), la activități de formare și cercetare la toate nivelurile.

În perioada 11 Februarie - 8 Martie 2021, la nivel național, s-a desfășurat proiectul „Valori feminine în Astronomia/ STE(A)M din Romania”, proiect coordonat de Asociația Ucenicul astronom, Miercurea Ciuc, jud. Harghita, președinte Cosmin Micloș, sub egida Comitetului National Roman pentru Astronomie (CNRA) și la inițiativa profesorului de matematică, Naghi Elisabeta Ana, consilier la Ministerul Educației și Cercetării, membru CNRA și Coordonator Național pentru Educația în Astronomie la nivelul Uniunii Astronomice Internaționale.

Grupul de inițiativă coordonat de Cosmin Micloș, președinte Asociația Ucenicul astronom, Miercurea Ciuc, jud. Harghita și de doamna Naghi Elisabeta Ana, membru CNRA și NAEC-IAU, a fost completat de doamne profesoare care predau discipline STE(A)M din țara: Capșa Doina – profesor de fizică la Colegiul Pedagogic Ștefan cel Mare Bacău, Coordonator Cercul de astronomie Meteor și Consul ESERO, Sacarelis Daniela Ioana-profesor de fizică-chimie la Colegiul National Pedagogic „A. Șaguna” Sibiu și Membru în echipa de proiect din cadrul proiectul internațional STEAM MaST Networking, Ujică Luminița profesor de geografie la Liceul cu Program Sportiv Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, Crișan Loredana Dorica- prof. învățamânt primar Școala Gimnazială Târnova, județ Arad, Pantea Lucia Georgiana- prof. învățamânt primar Școala Gimnazială Nr.97, Sector 4, București, Călmuc Felicia- profesor coordonator al Cercului de Cultură și civilizație engleză Palatul Copiilor Craiova, Neta Camelia- profesor de matematică Școala Gimnazială Nr.2 Piatra Neamț, Sinca Maria – Inginer autovehicule rutiere, profesor discipline tehnice Liceul Tehnologic Mârșa jud. Sibiu și Președinte Asociația Generală a Inginerilor din România – sucursala Avrig.

Proiectul a avut ca obiective principale:

- promovarea participării femeilor/ fetelor în astronomie și disciplinele STE(A)M din România;

- a reuni femeile/fetele care lucrează în domeniul astronomiei/ STE(A)M în România și în afara ei;

- consolidarea legăturilor dintre cercetătoarele din domeniul astronomiei/ STE(A)M în România și în afara ei și de a schimba bune practici împreună;

- consolidarea sprijinului și colaborării între astronomii tineri și seniori, de a explora modalitățile prin care femeile pot să aibă o carieră în domeniul astronomiei/ STE(A)M;

- promovarea astronomiei/ STE(A)M în rândul fetelor tinere, pentru a-și alege o viitoare carieră în domeniul astronomiei/ STE(A)M.

- oferirea de mai multă vizibilitate muncii pe care o depun femeile care lucreză sau vor lucra în domeniul astronomiei/ STE(A)M.

Proiectul a susținut evenimentele care recunosc rolul femeilor în progresul științei și a promovat fete și femei din România care au carierele în astronomie/ STE(A)M și au reușit în această carieră. Uniunea Internațională Astronomică (IAU) încurajează activ activitățile pe tot parcursul anului, cu un accent deosebit între două Zile Internaționale adoptate de Națiunile Unite: Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință din 11 februarie și Ziua Internațională a Femeii din 8 martie. Programul IAU este o moștenire a centenarului IAU acesta fiind și motivul derulării proiectului în această perioadă.

Proiectul și-a propus să răspundă întrebărilor ce? cine? și cum? te-a inspirat în cariera de astronomie/ STE(A)M și în același timp să fie o sursă de inspirație pentru tineri (în special adolescente) în alegerea unei cariere în aceste domenii. Activitățile proiectului s-au derulat exclusiv online și au constat în realizarea în perioada 11 februarie - 2 martie de interviuri/video scurte cu adolescente și doamne care iubesc astronomie/STE(A)M au ales și au reușit în carieră.

La nivel național am avut plăcerea să facem cunoscută și sa promovăm activitatea unor comori naționale: Ioana Stelea – studentă Astrofizică Universitatea Columbia din New York, Ruxandra Toma – cercetător, astronom profesionist la Institutul Astronomic al Academiei Române, Olivia Cioboiu - muzeograf la Muzeul Oteniei din Craiova, Giulia Maria Bulugean –studentă la Universitatea Minessota, Ioana Ghiță – asistent universitar la Universitatea tehnică din Cluj-Napoca, Valeria Roxana Ionela Șimon – topograf la Graphein în București, Maria și Ioana Georgiana Andreca – studente la Școala Militară din Sibiu, Ioana Zelea – cercetător la Universitatea Harvard SUA, Diamandi Constanța – muzeograf la Planetariu din Constanța, Elisabeta Petrescu – astronom la Agenția Spațială Europeană, Cristescu Carmen-profesor de fizică la Școala Gimnazială nr, 112 din București, elevele Anastasiu Andreea-Valentina, Vlad Elena Diana, Matei Ioana și Dudu Alexandra, studentele Cășuneanu Alexandra Ștefania, Elena Maria Purcil și Ioana Ghiță.

Ne mândrim cu faptul că Valeria Roxana Ionela Șimon, Elena Maria Purcil, Maria și Ioana Georgiana Andreca sunt absolvente ale Liceului cu Program Sportiv, Bistrița.

Evenimentul se încheie în luna aprilie 2021, cu un schimb de bune practici între profesorii voluntari, elevi, autorii clipurilor video, când va fi lansat și filmulețul Valori feminine în astronomia/ STE(A)M din Romania, filmulețul motivațional care ne dorim a fi prezentat în școlile din România. Câteva din videoclipurile noastre le găsiți la aceste adrese: https://fb.watch/4zaEb4rZ33/; https://fb.watch/4zaGOQywSP/; https://fb.watch/4zaIHvJl7n/; https://fb.watch/4zaKXHwsHF/

Toată arhiva o găsiți la adresa: https://www.facebook.com/uceniculastronom. 

prof. Luminița UJICĂ,
Liceul cu Program Sportiv Bistrița

 

Proiectele Erasmus+, oportunitate de învățare pentru profesorii de la Grădinița cu Program Prelungit nr. 1 Târgoviște

Diseminare Proiect de parteneriat strategic pentru susținerea schimbului de bune practici în domeniul școlar, proiect doar între școli

Grădinița cu P.P. nr. 1 Târgoviște implementează în perioada 2020-2022 proiectul cu titlul „INCLUSION THROUGH SENSORY INTEGRATION” cu numărul de referință 2020-1-IS01-KA229-065808_3, proiect finanțat de Comisia Europeană, prin programul Erasmus+, Acțiunea KA2, parteneriate strategice pentru susținerea schimbului de bune practici în domeniul școlar doar între școli. Partenerii acestui proiect sunt:

1. Leikskólinn Gefnarborg, Icelanda – coordonator,

2. Nipiagogeio Karterou, Heraklion, Grecia,

3. Dječji vrtić Vrbovec, Vrbovec, Croația,

4. Katarina Barnstugeförening, Stockholm, Suedia,

5. Grădinița cu PP nr. 1 Târgoviște, România

Obiectivul proiectului este acela de a sprijini incluziunea prin integrarea senzorială a tuturor copiilor prin sesiuni educaționale, inclusiv alfabetizare, educație în aer liber, luând în considerare capacitatea de creativitate și un mediu de învățare bine organizat.

Acest proiect își propune implicarea profesorilor, copiilor din grupul țintă, părinților în crearea unui mediu și a unor metode de predare care să susțină integrarea senzorială pe tot parcursul vieții de zi cu zi în instituțiile participante.

Scopul proiectului este acela de a înțelege și dezvolta metode de lucru cu privire la modul de explorare și dezvoltare a diferitelor simțuri. Deoarece lucrul cu simțurile este atât de important pentru întreaga dezvoltare a copilului, acest proiect le oferă profesorilor din învățământul preșcolar sarcina unică de a organiza educația și mediul, astfel încât copilul să poată experimenta diverse simțuri pe parcursul zilei.

În joc, indiferent dacă copilul lucrează individual sau într-un grup de copii, în timpul activităților în interior sau în aer liber – fiecare situație creată are potențialul unor oportunități importante de învățare.

Pentru cei doi ani de proiect, în Formularul de aplicație au fost stabilite următoarele activități:

- Stabilirea echipei de lucru la nivel instituțional

- Stabilirea sarcinilor, rolurilor și responsabilităților fiecărui membru al echipei de proiect și al fiecărei țări partenere

- Elaborarea unui plan detaliat de implementare

- Promovarea permanentă a proiectului

- Comunicarea permanentă cu partenerii europeni pe eTwinning, Facebook, email, la reuniunile de proiect

- Asigurarea vizibilității proiectului în instituția de învățământ prin panourile Erasmus+, banner, în mass-media, în comunitate

- Organizarea reuniunilor transnaționale

- Stabilirea logisticii și coordonarea activităților derulate în parteneriat

- Organizarea ședințelor transnaționale de proiect cu următoarele subiecte de discuție în concordanță cu conținuturile si cu obiectivele proiectului:

a) managementul și implementarea proiectului, analiza și evaluarea demersului și calității activităților din proiect, importanța monitorizării si diseminării in scopul atingerii obiectivelor si producerii de rezultate, implementarea activităților planificate;

b) strategii de evaluare și autoevaluare la nivelul parteneriatului;

c) metode și instrumente de monitorizare a progresului proiectului;

d) raport intermediar, chestionare;

e) impactul proiectului asupra grupului țintă, succesul, progresul sau eventuale probleme;

- Organizarea și coordonarea unor activități pentru diseminare: reuniuni, activități, materiale elaborate, comunicare informații și prezentare de rezultate pentru cadre didactice;

Proiectul este împărțit în trei perioade de timp, trei subteme și se concentrează pe următoarele aspecte:

- În prima perioadă de timp, accentul va fi pus pe integrarea senzorială și alfabetizare.

- În cea de-a doua perioadă de timp, accentul va fi pus pe integrarea senzorială, prin educație outdoor.

- În cea de-a treia perioadă de timp, accentul va fi pus pe integrarea senzorială prin creativitate și un mediu bine organizat.

Pe toată perioada derulării proiectului vor fi 5 activități de predare-învățare-formare, care se vor derula în fiecare dintre cele 5 țări partenere. Fiecare perioadă de timp include una sau două activități de învățare, predare și instruire, care oferă activități legate de zona de concentrare specifică a perioadei de timp. Scopul activităților este acela de a împărtăși idei și practici de lucru care urmează să fie introduse și dezvoltate în continuare în instituțiile partenere.

Din cauza restricțiilor impuse de pandemie, partenerii au inițiat un proiect eTwinning, acesta constituind spațiul de derulare a activităților desfășurate la nivel național de copii și cadre didactice.

Partenerii și-au propus să abordeze un basm cunoscut de toți, „Scufița Roșie”. Activitățile care vor fi derulate vor pune accent pe cele 5 simțuri, pe integrarea senzorială . Pe măsură ce se va lucra cu copiii, se vor folosi întrebări deschise și preșcolarii vor discuta, vor descoperi, vor găsi soluții și vor crea răspunsuri. Având la bază basmul și explorând diferite simțuri, vom discuta și vom găsi oportunități în care copiii să folosească diferite elemente de alfabetizare în cel mai larg sens al acestuia, precum și elemente de bază.

Pentru luna februarie, tema propusă pentru a fi desfășurată este „Explorăm lumea prin simțul vederii” iar partenerii au convenit ca activitatea să se desfășoare astfel:

1. Realizarea unui poster cu tema diferențelor în ceea ce privește simțul vederii;

2. Avem cu toții aceeași vedere? Cum arată camera când folosim ochelari diferiți? Lupul din poveste vede lumea ca noi?

3. Prelucrarea poveștii din perspectivele diferitelor personaje – Ce vede bunica (tavanul, gura lupului și stomacul)? Ce vede lupul? Ce vede Scufița Roșie? Ce vede Vânătorul?

4. Experimentăm capturi de perspectivă diferite și folosim materiale variate pentru a ne exprima răspunsurile, creând o poveste comună în Storyjumper care redă povestea din ceea ce văd diferitele personaje. Fiecare țară poate prezenta un personaj în poveste (Mama, Scufița Roșie, lupul, bunica, vânătorul, o pasăre care se uită la toate).

Pe măsură ce se vor derula activitățile, se vor posta fotografii din timpul activităților desfășurate cu copiii pe platforma eTwinning.

Proiectul se va încheia având ca rezultat un film ce va fi utilizat pentru diseminare în școli și în afara acestora. Vom folosi diferite platforme pentru a ajunge la un public mai larg, un site web public, un film final despre proiect, scrierea unor articole în ziare locale și educaționale, vom răspunde la solicitările cadrelor didactice pentru vizite de studiu, vom prezenta proiectul ori de câte ori ni se va solicita acest lucru, prin intermediul platformei eTwinning, unde putem crea evenimente on-site sau online pentru a ne împărtăși concluziile și rezultatele finale.

Dimensiunea europeană a tuturor reuniunilor de proiect desfășurate în țările partenere va oferi oportunități în context European cu vizarea următoarelor obiective specifice: compararea sistemelor de învățământ, dezvoltarea competențelor TIC, progres în comunicarea în limba engleză, schimb de bune practici manageriale și pedagogice și dezvoltarea tehnicilor de predare și a metodelor centrate pe elev pentru îmbunătățirea calității educației, implicarea unui număr mare de copii în toate activitățile proiectului, promovarea respectului reciproc dintre parteneri, cât și descoperirea tradițiilor si a diversității culturale. 

Responsabili cu diseminarea:
prof. înv. preșcolar Diana Maria RUSU,
prof. înv. preșcolar Mădălina ÎMPĂRĂȚEL,
Grădinița cu Program Prelungit nr. 1 Târgoviște, Dâmbovița

„Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care conținutul informației va fi folosit.”

 

Orientare școlară și profesională

Orientarea școlară și profesională este una dintre cele mai discutate probleme actuale, unde sunt chemați să contribuie diriginții, profesorii, părinții și nu în ultimul rând societățile comerciale din județ.

Prin orientare școlară se înțelege îndrumarea elevului către acea meserie pentru care are aptitudini și pe care ar putea-o exercita cu maxim de randament social și individual.

Orientarea profesională își propune să aleagă meseria cea mai bună pentru fiecare elev. Pentru o bună orientare școlară și profesională trebuie găsită o modalitate de a pune în acord trei factori elevul-profesia-societatea.

Orientarea școlară și profesională reclamă cunoașterea elevului, aptitudinilor lui, încât să fie îndrumat spre acea școală și profesie care îi poate permite să-și dezvolte personalitatea pe linia particularităților lui și să atingă un nivel profesional maxim.

Preocuparea centrală în cunoașterea elevilor de clasa a VIII-a de la Școala Gimnazială Bistrița Bârgăului în vederea orientării spre o profesie a fost depistarea aptitudinilor fiecăruia. Rezultatele pe care le obțin oamenii în muncă sunt diferite atât calitativ cât și cantitativ, în funcție de aptitudinile lor. Este necesar să fie cunoscute acele particularități fizice și psihice care condiționează obținerea unor rezultate bune într-o profesie. Cunoașterea elevului, a aptitudinilor lui generale și speciale, au fost aspecte urmărite de către conducerea școlii pe întreg parcursul celor patru ani de gimnaziu. Este bine ca în orientarea școlară și profesională să se țină seama nu numai de aptitudini, ci de toate aspectele personalității.

Este necesar ca școala, familia, să cunoască pe elev sub toate aspectele spre a-l îndruma spre școala și profesia potrivită. Tot atât de necesar este ca elevul însuși, să se cunoască spre a ști ce vrea să devină și ce trebuie să devină.

Orientarea școlară și profesională implică necesar cunoașterea școlilor, a profesiilor spre care pot fi îndrumați elevii absolvenți de clasa a VIII-a. Informații în legătură cu viitoarele lor profesii, primesc la orele de dirigenție, prin intermediul diferitelor pliante distribuite în școală. Un mare neajuns este lipsa posibilității de a se organiza vizite în întreprinderi, din cauza situației pandemice actuale.

Ca și o concluzie putem spune că orientarea școlară și profesională ar fi bine să nu fie o activitate de campanie mărginită la o perioadă restrânsă, ci să se efectueze pe tot parcursul școlii generale. Pe parcursul întregii perioade de școlarizare atât elevul, cât și dirigintele, cadrul didactic și părinții se documentează și își precizează poziția față de opțiunile școlare și profesionale.

Contextul socio-economic actual solicită o tipologie a formării profesionale care să permită trecerea cu ușurință de la o meserie la alta conform fluctuației societății umane. 

director, prof. Viorel POPANDRON,
Școala Gimnazială Bistrița Bârgăului