„Visul începe cu un profesor care crede în tine
şi te împinge la un nivel superior.” (Dan Rather)
Rolul aplicațiilor practice în orizontul local, la disciplina școlară geografie și discipline de protecția mediului
„Geografia țării trebuie să înceapă cu geografia locului natal, ale
cărui elemente proaspete, pline de imagini și de simțire, există în sufletul
fiecărui copil și trebuie numai scoase la lumină, valorificate și rânduite.”
George Vâlsan
Prin natura lor, disciplinele de
Protecția mediului și Geografia reprezintă științe reale, legate de mediul
natural concret, mediu care constituie ”laboratorul” în care profesorul poate
realiza observații cu elevii, măsurători, aplicații, să verifice unele teorii
și legi care guvernează fenomenele naturii. Așadar, aplicațiile în orizontul
local cu elevii contribuie la creșterea eficienței predării acestor discipline
în școală. În acest mod, elevii vin în contact cu realitatea geografică,
înțelegând mai ușor originea, evoluția și repartiția spațială a fenomenelor
geografice, contribuind la legarea cunoștințelor teoretice de practica aplicată
în orizontul local.
În general, se consideră că
învăţarea geografiei ar trebui să înceapă de la localitatea de domiciliu,
deoarece acesta reprezintă primul câmp al realităţii vizibile şi observabile cu
care ia cunoştinţă elevul. Localitatea de domiciliu, oricât de diferite ar fi
caracteristicile sale, oferă in ansamblu de elemente, relativ invariante
(poziţie, localizare, relief, ape etc.) care permit construirea realităţii
geografice pornind de la acestea. În localitatea de domiciliu pot fi verificate
unele date de observare minimală, ceea ce favorizează elaborarea unor demersuri
constructive de cercetare geografică a realităţii. Localitatea de domiciliu
reprezintă baza unui sistem ordonat taxonomic, o parte dintr-un întreg, a cărui
sferă se lărgeşte în continuu, până la dimensiunile planetei. Atât profesorul,
cât şi elevul ar trebui să aibă în vedere, în mod permanent, că învăţarea
geografiei are un caracter unitar şi integrat, atât când studiem localitatea
natală, orizontul local al existenţei cotidiene, cât şi când cercetarea noastră
se extinde la nivel regional, continental sau planetar.
Prin observaţie directă, prin
culegerea de materiale şi prin valorificarea lor prin interpretare, elevii pot
elabora lucrări cu caracter ştiinţific de tipul referatelor, portofoliilor,
proiectelor, posterelor şi filmelor geografice. Prin realizarea unor astfel de
produse prin muncă individuală se dezvoltă la elevi spiritul de cercetare şi analiză,
conferindu-le şansa reală de a formula, pe baza cunoştinţelor acumulate,
ipoteze, concluzii sau aprecieri cu privire la tendinţele de evoluţie a unor
elemente şi procese investigate.
Elevii învaţă să-şi folosească
cunoştinţele, priceperile şi deprinderile formate anterior, în activităţi
practice. Elevii pot desfăşura în teren activităţi practice cu scopul de a
studia orizontul local: observare directă, culegerea de material (plante pentru
ierbare, insecte pentru insectare, eşantioane de roci, minerale, fosile etc.), fotografieri
(pentru albume şi postere tematice), culegerea informaţiilor pentru referate,
proiecte şi portofolii. După prelucrarea materialelor culese, acestea pot fi
prezentate la concursuri şcolare şi la sesiuni de comunicări cu profil de
geografie și protecția mediului, destinate elevilor. Abilităţile practice de
studiu şi de cercetare vor fi dezvoltate, dacă elevii utilizează în teren
aparate şi instrumente pentru investigarea unor componente (mira hidrometrică,
termometre sau alte instrumente de măsură, aparate de fotografiat şi de filmat
).
Prin îmbinarea studiului teoretic
cu cel de natură practică se poate asigura cunoaşterea adecvată a componentelor
naturale şi antropice din orizontul local şi apropiat.
Bibliografie:
1. Dulamă M. E. – Formarea competenţelor
elevilor prin studierea localităţii de domiciliu, Ed. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2010;
2. Dulamă M. E. – Didactică axată
pe competenţe, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011.
prof. Luminița UJICĂ,
Liceul cu Program Sportiv Bistrița
Provocare, Inovaţie, Implementare
Programul de formare CRED a
permis evidenţierea unor modele de bune practici, descoperirea celor mai bune
metode, tehnici, procedee utilizate în vederea atingerii obiectivelor
educaţionale propuse şi un schimb real de experienţă în cadrul activităţilor
desfăşurate pe grupe.
Formatorul a prezentat
competenţele cheie care stau la baza creării unui „profil de formare european”,
evidenţiate ca rezultate ale învățării, fiind ansambluri de cunoştinţe,
abilități şi atitudini care urmează să fie formate tuturor tinerilor .Am
participat cu entuziasm la provocarea de a răspunde la următoarea întrebare:
„Aș putea facilita învățarea dincolo de manual, dincolo de exemplul standard,
dincolo de taxonomie, către instrumentalizarea disciplinei mele, astfel încât
să fie funcțională pentru nevoile elevului?”.
Programul de formare CRED s-a
constituit într-o experienţă totală de învăţare, descoperire, perfecţionare şi
punere în practică a cunoştinţelor, ne-a permis cursanţilor o studiere
dataliată a programei şcolare, evidenţierea unor exemple de bune practici în
cadrul muncii pe grupe, precum şi evidenţierea celor mai semnificative
caracteristici ale profilului de formare al absolventului.
Feedback-ul muzical al
programului de formare CRED surprinde într-o manieră artistică menirea
dascălului, ceea ce am învăţat şi ceea ce am simţit . Le mulţumim formatorilor
pentru implicare, profesionalism, sprijin, dăruire şi pentru crearea ambianței
perfecte, toate acestea facilitând eficientizarea maximă a întregului parcurs
de formare!
EU CRED…
Azi am mers la şcoală
Şi am întâlnit
Zâna mea frumoasă
Care m-a uimit.
Blândă şi duioasă în clasă m-a
poftit,
Iar eu am intrat fericit.
Refren
Ea-mi uşurează calea spre bine,
Spre împlinire, totul s-a
luminat,
Mă-ncurajează şi mă îndrumă,
Spre-o lume în care
Aş vrea s-ajung şi eu.
Prietenie şi armonie,
La noi în clasă, mereu alături
stau.
De se iveşte o supărare,
Cu grijă mare, pe loc a rezolvat.
CRED în inocenţă
Şi-n zâmbet de copil,
CRED în speranţă
Şi-n tot ce e sublime,
CRED în tinereţe,
Mereu va dăinui,
Credem în voi, dragi copii!
prof. înv. primar: Griga Diana
SARCA,
prof. înv. primar: Margareta
Adela LAZĂR,
Şcoala Gimnazială „Avram Iancu”, Bistriţa
CONFIDENT YOUTH – mobilitate Germania din cadrul proiectului Erasmus + Youths in Action
În calitate de profesor de limba
engleză la Liceul cu Program Sportiv Bistriţa am avut deosebita plăcere de a
participa doi ani consecutiv, la un curs de formare în Germania, unde pentru
prima dată, aş putea spune, că mi-am depăşit limitele atât pe plan personal cât
şi profesional. A fost o experienţă inedită care mi-a schimbat radical viziunea
asupra vieţii şi a sportului care, actualmente, personal a devenit un mod de
viaţă.
Confident Youth reprezintă un
schimb de tineret, derulat anual în ultimii doi ani (2018-2019) în Schierke,
Germania şi coordonat de aceasta în cadrul proiectului Erasmus + Youths in
Action şi realizat pentru 44 de participanţi din şase tari diferite (Romania,
Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia) având ca scop problema copiilor
şi adolescenţilor obezi, precum şi maniera de lucru diferită cu aceştia.
Problematica „sănătăţii psihice şi a bunăstării” este de o deosebită importanţă
atâta vreme cât, evident, problemele de sănătate reduc oportunităţile de a
participa pe piaţa muncii şi care, în consecinţă duc la creşterea riscului de
excluziune economică şi socială.
Obiectivele specifice majore ale
proiectului au fost două la număr: 1. Îmbunătăţirea cunoştinţelor
participanţilor în ceea ce priveşte sănătatea psiho-socială şi bunăstarea
tinerilor. 2. Accentuarea pregătirii specialiştilor se orientează spre
Scopurile Tinerilor (the Youth Goals), dar, mai ales al 5-lea Scop al Tinerilor
(the 5th Youth Goal), reprezentat de „Sănătatea Psihică şi Bunăstare” („Psychic
health and well being”).
În cadrul ultimei mobilităţi
prevăzute în proiect, cu durata de o săptămână şi desfăşurate în localitatea
Schierke, Germania, au avut loc o serie de activităţi interactive şi captivante
în cadrul unor workshop-uri la care au participat atât profesori, specialişti
şi tineri din cele şase ţări implicate în proiect.
Al doilea workshop: „Stres, anxietate
şi burn-out – Cum putem preveni? Care este tratamentul?” O dată cunoscute
mecanismele de cauză-efect, atunci se vor putea lua măsuri de combatere a
acestora. Scopul acestui workshop au fost măsurile de prevenire şi intervenţie
în cazul celor afectaţi de sindromul extenuării acute şi cronice. Elementele
punctate în cadrul acestui workshop au fost: metodele de relaxare, igiena
mentală, dialogurile interioare regulate, vizualizarea şi preocuparea de sine.
Al treilea workshop: „Sport,
jocuri şi exerciţiu – efecte asupra sănătăţii mintale –de aceea sportul e atât
de important! Cei care suferă de extenuare acută şi cronică apelează de obicei,
mai întâi medicul care, practic le prescrie tratament medicamentos. E posibil
sa controlăm câteva din simptomele acestei disfuncţiuni, dar nu şi cauza
acesteia, care de cele mai multe ori rezidă în psihicul uman. De aceea,
sportul, jocurile si exerciţiul sunt elemente esenţiale în terapia acestei
boli. În cadrul acestui workshop, s-au evidenţiat efectele pe care sportul,
jocurile şi exerciţiul le au asupra psihicului şi ce tip de sport corespunde şi
e benefic fiecărei anomalii.
prof. Ionela ILIIN
Liceul cu Program Sportiv Bistriţa
Jocul geografic și tehnologia informației în predarea geografiei
Introducerea tehnologiilor
moderne în școală și în predare face parte din evoluția naturală a învățării și
integrarea acestora în procesul de învățare tradițional de predare – învățare –
evaluare, reprezintă o soluție firească la evoluția societății.
Elevii din ziua de astăzi sunt
diferiți de elevii de altădată, chiar și cei din mediul rural, au la îndemână
folosirea internetului a rețelelor de socializare și au așteptări diferite în
ceea ce privește învățarea Chiar dacă profesorul folosește sau nu tehnologia
informației, elevii acasă vor folosi mijloacele moderne pentru efectuarea
temelor. Astfel, profesorul este obligat să răspundă creativ noilor tehnologii
neputând sub nicio formă să ignore aceste aspecte dacă vrea să comunice
eficient cu elevii. În acest context, folosirea TIC în școala este una dintre
realizările importante ale secolului nostru. Ține de potențialul fiecărui
profesor de a realiza cu succes îmbinarea metodelor tradiționale cu TIC –ul.
Utilizarea celor mai noi
inovații, rezultat al evoluției creativității umane, pe care le putem vedea în
jurul nostru, pot fi asimilate în practica pedagogică fără a afecta
fundamentele învățării. Combinarea TIC cu metodele tradiționale reprezintă o
schimbare de paradigmă cu implicații asupra cunoașterii în societate în general
și asupra învățării în special, de aceea percepția asupra predării trebuie
modificată în conformitate cu noul context în care trăim. Folosirea TIC în
școală face parte din evoluția naturală a învățării și sugerează o soluție
elegantă la provocările moderne adresate învățării și a nevoilor elevilor.
Integrarea TIC în procesul tradițional de predare – învățare – evaluare este o
oportunitate de a integra ultimele descoperiri tehnologice cu interacțiunea și
implicarea oferite de modul tradițional de cunoaștere.
Geografia este o disciplină cu
caracter aplicativ, fapt pentru care se impune ca în lecții să se aducă în fața
elevilor elemente ale mediului, să se reproducă în clasă diferite fenomene,
foarte multe dintre acestea putându-se realiza cu ajutorul mijloacelor de
învățământ. Tehnologia informației permite prezentarea lecțiilor de geografie
într-un format multimedia atrăgător, care să faciliteze achiziția de
cunoștințe, exprimarea ideilor în diferite moduri, ancorarea și orientarea
elevilor în spațiu. Cu ajutorul calculatorului se pot folosi în aceeași
situație de învățare diferite resurse de comunicare și informare într-un mod
interactiv: imagini fotografice, desene, filme, animații, imagini captate în
timp real. Elevii pot studia fenomenele, situațiile, procesele, informațiile
complexe în mod direct, independent, stopând sau revenind asupra unor secvențe.
Utilizarea noilor tehnologii în
învăţământ depinde de competenţa pedagogică şi calificările tehnice ale
profesorului care trebuie să ştie să introducă aceste tehnologii moderne pentru
obţinerea unor efecte pedagogice utile. El trebuie să le înțeleagă potențialul
pedagogic și să aibă capacitatea de a integra în predare – învățare, fără a
exclude demersurile tradiționale, de la proiectare până la desfășurare și la
realizarea feed-back-ului. Mediul virtual nu introduce doar o schimbare a
modului în care se vor desfășura activitățile dar asigură și o mai bună
realizare a lor.
Alte produse multimedia care pot
fi utilizate în cadrul lecţiilor de geografie sunt CD-urile care conţin
diferite informaţii digitale: enciclopedii, dicţionare, imagini, filme, hărţi,
desene schematice, jocuri geografice etc. O astfel de enciclopedie geografică
complexă este Encarta, care oferă posibilitatea realizării unor trasee virtuale
în diferite locuri de pe glob, elevii având posibilitatea să cunoască aspecte
legate de obiceiurile, tradiţiile şi obiectivele turistice deosebite. Encarta –
Wikipedia are o grafică deosebită şi cuprinde o serie de suporturi cartografice,
dicţionare de termeni de specialitate a căror explicare este susţinută şi de
imagini, filmuleţe cu prezentarea unor fenomene naturale şi sociale, jocuri
care familiarizează elevul în lucrul cu harta.
O altă modalitate eficientă de
utilizare a calculatorului în cadrul lecţiilor de geografie o reprezintă
prezentările Power Point cu ajutorul videoproiectorului. Slide show-ul poate fi
folosit în mod eficient în predarea geografiei deoarece pe fiecare diapozitiv
se pot prezenta informaţiile atât sub formă de text, cât şi sub formă de
imagini, tabele, grafice, animaţii sau filme. Este necesar ca prezentarea să nu
fie foarte animată pentru a nu distrage atenţia elevilor de la conţinut şi
pentru a nu-i obosi. Folosind în prezentare materiale grafice adecvate, elevii
au posibilitatea de a gândi logic, de a face conexiuni, dobândind cunoştinţe
temeinice.
Utilizarea calculatorului în
cadrul lecţiilor de geografie, are o serie de avantaje atât pentru profesori,
cât mai ales pentru elevi. Prin utilizarea calculatorului, învăţarea devine un
proces intuitiv, dinamic şi interactiv, asigurându-se înțelegerea proceselor
din mediu şi formarea unor cunoştinţe ştiinţifice durabile. Însă trebuie să se
ţină cont de faptul că mediul electronic este utilizat ca facilitator în activitatea
didactică şi nu ca substitut al profesorului.
Un sprijin important aflat la
dispoziţia profesorului de geografie este şi Internetul, prin intermediul
căruia se pot căuta informaţii referitoare la un subiect anume, elevii pot
comunica cu colegi din alte şcoli, din alte ţări, pe teme de interes comun, sau
prin intermediul jocului să-și testeze sau să iți fixeze cunoștințele.
Învățarea prin joc ocupă un rol
important în domeniul pedagogiei şi psihologiei, deoarece jocul este un spaţiul
experimental de o importanţă esenţială pentru copii şi adolescenţi. În timpul
jocului, ei dezvoltă abilităţi emoţionale şi cognitive, îşi antrenează
motricitatea şi percepţia senzorială, îşi formează încrederea în sine şi
comportamentul social. În acelaşi timp copiii şi adolescenţii devin creativi
atunci când se joacă şi învaţă să facă faţă mai bine eşecurilor. Aceste
concluzii, cât şi altele asemănătoare au convins cercetătorii că jocurile
digitale prezintă un potenţial favorabil învăţării. Este vorba aici de jocuri
digitale educative în care o materie de învăţământ este abordată prin joc.
Învăţarea poate deveni o plăcere
dacă tema este interesantă. De aceea este esenţial în cazul jocurilor educative
digitale ca structura jocului să fie motivantă. Până acum cercetările s-au limitat
doar la a demonstra măsura în care în timpul unui joc digital se reuşeşte o
învăţare eficientă. Diferitele jocuri digitale se pot adresa diferitelor tipuri
de învăţare: învăţarea cognitivă şi faptică, în aceeaşi măsură ca cea vizuală
sau auditivă. În jocurile pe roluri, copiii şi adolescenţii au ocazia să
testeze şi să adune experienţe care nu le sunt posibile în viaţa cotidiană. Ca
şi în cazul jocurilor educative în general, şi jocurile digitale pot stimula
învăţarea dacă sunt combinate cu alte activităţi educative în completare.
Printre acestea se numără forme de învăţare cum ar fi prelucrarea unor
conţinuturi fundamentale sau reflectarea în grup asupra jocului încheiat.
Procesul de învăţământ convenţional va fi mai întâi concurat şi apoi înlocuit de
învăţământul asistat electronic şi soft, TIC constituind o oportunitate şi o
provocare pentru dezvoltarea continuă. Noile tehnologii educaționale au
capacitatea de a include multiple modalități de comunicare, oferind
oportunități pentru o învățare autodirijată și colaborativă astfel încât elevii
să fie mai bine pregătiți pentru economia competitivă.
Predarea geografiei prin
aplicațiile pe Google Earth, jocurile de pe Kahoot sau Seterra, sunt câteva
exemple prin care profesorul poate să crească atractivitatea lecțiilor. De
exemplu, Seterra, este un joc educativ din domeniul geografiei, având un grad
ridicat de dificultate apărut în 1997 și tradus în 36 de limbi și îndrăgit de
oameni din întreaga lume care pot afla mai multe despre țări, capital, orașe
din întreaga lume. Kahoot este o aplicație ce poate fi folosită cu succes la
majoritatea disciplinelor, în orice moment al lecției: predare, fixare,
evaluare (formativă sau sumativă). Este o aplicație ușor de utilizat și foarte
îndrăgită de copii. Poate fi accesată de pe telefonul mobil sau intrând pe
site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi folosit si calculatorul sau laptopul.
Jocul devine activitatea care
implică activitatea celuilalt și favorizează apariția unor variate raporturi
între copii. Relațiile ce apar între ei depind de subiectul jocului, rolurile
jocului, poziția copilului în joc (coordonator sau subordonat). Jocul didactic
imprimă activității didactice un caracter mai viu și mai atrăgător, aduce
varietate și o mai bună stare de dispoziție, de veselie, bucurie, divertisment
și de destindere ceea ce duce la evitarea monotoniei și plictiselii.
Prin specificul său geografia, ca
disciplină de studiu, impune folosirea de metode didactice interactive, în care
un loc important îl ocupă metoda descoperirii, a demonstrației, conversația
euristică, aplicațiile practice individuale și în grup.
Tehnologia reprezintă un mediator
al unei educații de calitate, jucând un rol esențial în facilitarea unui
învățământ de calitate. Utilizarea unor metode și tehnici activizante,
interactive, contribuie la dobândirea unor achiziții cognitive dar în egală
măsură și la conștientizarea faptului că un bun utilizator al calculatorului
are șanse mai mari de reușită în acțiunea de integrare socio-profesională.
Utilizarea acestora presupune din
partea profesorului de geografie o nouă profesionalizare și dobândirea unor noi
competențe – de utilizare a surselor și resurselor informatice. Utilizarea
tehnicilor și tehnologiilor informaționale computerizate, adică implementarea
educației asistate de calculator constituie calea pentru creșterea eficienței
și asigurarea calității procesului de învățământ.
Bibliografie
http://www.icvl.eu/2012/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaC/sectiuneaC_lucrarea12.pdf
http://www.asociatia-profesorilor.ro/integrarea-calculatorului-in-lectiile-de-geografie.html
Dulamă Maria Eliza, Modele,
strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Editura
Clusium, Cluj-Napoca, 2002
Dulamă Maria Eliza, Tendinţe
actuale în predarea şi învăţarea geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2006
Ilinca N., Didactica geografiei,
Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2006
prof. Monica ARTENE,
Școala Gimnazială Tiha Bârgăului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu