Octombrie 2019

„Profesorii buni sunt costisitori, însă profesorii răi ne costă şi mai mult.” (Bob Talbert)

Autoevaluarea în lecția de fizică

Autoevaluarea este definită prin capacitatea elevului de a elabora și emite aprecieri valorizatoare referitoare la competențele și performanțele școlare proprii, la propria sa persoană în general.

Autoevaluarea este o metodă complementară de evaluare a elevilor care le permite acestora să devină din evaluați proprii lor evaluatori.

Autoevaluarea este un demers care îndeplinește o funcție de reglare/ autoreglare a oricărui sistem, iar experiența ne demonstrează faptul că atunci când demersurile evaluatoare și/ sau autoevaluatoare nu se produc, activitatea în cauză se dereglează până la starea în care ea încetează de a mai fi utilă.

Prin autoevaluare se induce elevilor idea că sunt maturi și că participă la evaluare și notare efectiv.

Cultivarea capacității autoevaluative devine necesară din considerente care privesc organizarea activității școlare.

În scopul educării aptitudinii de autoapreciere se folosesc mai multe tehnici:

- „notarea în colaborare cu alții” prin care profesorul dobândește confirmarea aprecierilor sale în opinia elevilor referitoare la rezultatele constatate;

- „autocorectarea sau corectarea reciprocă” prin schimb de lucrări, oferă elevilor repere concludente pentru aprecierea performanțelor obținute și pentru perceperea distanței la care se află de nivelul așteptat;

- „notarea reciprocă” este aprecierea făcută de un grup de elevi, stabilit pentru o perioadă limitată, sub îndrumarea profesorului.

Pentru a forma capacități autoevaluative cel mai frecvent eu folosesc la clasa fișa de autoevaluare cu notarea reciprocă.

Astfel sunt solicitați elevii să acorde note, reciproc cu motivarea notei acordate.

Determinanții autoevaluării didactice care dezvoltă capacității de autoevaluare la elevi:

Fig. 1. Determinanți interni ai autoevaluării didactice (după C. Stan)

Fig. 2. Determinanți externi ai autoevaluării didactice (după C. Stan)

Utilizarea strategiilor de dezvoltare a capacității de autoevaluare a elevilor are ca efect conștientizarea nivelului real de achiziții cognitive și comportamentale, optimizarea eforului de învățare și formarea unei atitudini corecte, obiective față de aprecierea școlară, pentru elev, dar și creșterea gradului de obiectivitate în notare, prin confruntarea aprecierilor formulate de profesor cu cele ale elevilor.

Modele de bune practice – fișe de autoevaluare la clasele VI-X:

Autoevaluarea de la finalul lecției

Nume și prenume elevi:

Clasa a VII-a; Grupa:

Desenați fasciculul reflectat de oglinda din fig. 1 Desenați raza care plecând din A ajunge în B după ce se reflectă pe oglindă în fig. 2.

Fișa de autoevaluare

Clasa a IX-a; Numele și prenumele elevului:

Subiectul: Lucru mecanic. Energia mecanică

Citește următoarele descrieri de acțiune a unor forte și indicați dacă se pierde sau se câștigă energie mecanică și care fel este afectată: cinetica, potențiala sau amândouă.

Fișa de autoevaluare

Clasa a VIII-a; Nume și prenume elev:

Subiectul: Transformări de stări de agregare

Răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care stări de agregare au volum propriu?

2. Temperatura de topire este:

a. mai mare; b. mai mică; c. egală cu temperatura de solidificare

3. Conductele de apă rece sunt învelite în material izolator și sunt îngropate în pământ. De ce crezi că se procedează așa?

4. Starea de agregare a unei substanțe se poate schimba?

5. Cum se numește fenomenul prin care vaporii se transformă în lichid? Dați un exemplu

6. Explicați pe scurt circuitul apei în natură

7. Ce fenomen produce secarea lacurilor în Sahara?

a. solidificarea; b. vaporizarea; c. condensarea

8. Cum se numește fenomenul prin care un solid se transformă în vapori?

9. Ce fenomen produce apariția florilor de gheață pe geamuri iarna?

a. solidificarea; b. vaporizarea; c. sublimarea; d. desublimarea; e. condensarea

10. Ce fenomen produce dispariția naftalinei din dulapurile cu haine?

a. solidificarea; b. vaporizarea; c. sublimarea; d. desublimarea; e. condensarea

11. Cum se calculează căldura latentă? Ce unitate de măsura are căldura latenta?

12. La presiunea atmosferică foarte mică, pe munți foarte înalți, apa poate fierbe la temperatura...

13. Florile de gheață pe geamuri, chiciura pe copaci, sunt exemple specifice fenomenului de...

Fișa de autoevaluare

Clasa a VI-a; Grupa:

Subiectul: Deplasare. Poziție

A. Răspundeți la următoarele întrebări:

1. Un biciclist aflat într-o cursă ciclistă este în mișcare fată de:

a) bicicleta sa; b) linia de start; c) ceasul de la mână.

2. Urma lăsată de o sanie pe zăpadă reprezintă:

a) durata mișcării; b) traiectoria; c) distanța parcursă.

3. Distanța parcursă reprezintă:

a) poziția finală ocupată de mobil; b)linia descrisă de mobil în mișcare; c) lungimea drumului străbătut de mobil.

4. Durata mișcării reprezintă:

a) momentul final în care se termină mișcarea; b) mărimea intervalului de timp în care se realizează mișcarea; c) momentul inițial în care începe mișcarea.

5. Sunteți în repaus față de Pământ. Precizați care dintre elementele corpului vostru se pot afla în mișcare față de Pământ?

B. Un elev mai scund încearcă să privească un meci de fotbal. Din cauza celor mai înalți din fața lui, trebuie să schimbe locul ca să poată vedea. Elevul se mișcă conform desenului de mai jos în pozițiile: A → B → C → D. Ce distanta parcurge și care este deplasarea?

Fișa de autoevaluare

Nume și prenume elev:

Clasa a X-a

Subiectul: Legea lui Ohm. Legea I a lui Kirchhoff

A. Stabilește care răspunsuri sunt corecte, încercuindu‑le:

1. Expresia legii lui Ohm pentru întreg circuitul, cu rezistor și sursă, este:

2. Rolul generatorului electric într-un circuit electric este următorul:

a) creează sarcini electrice; b) transformă orice formă de energie în energie electrică; c) transformă energia electrică în energie mecanică; d) de a închide circuitul; e) de a menține constantă diferența de potențial dintre bornele circuitului;

3. În circuitul electric simplu, tensiunea la borne este:

a) mai mică decât t.e.m., dacă circuitul electric este închis; b) mai mică decât t.e.m., dacă circuitul electric este deschis; c) egală cu t.e.m., dacă circuitul electric este închis; d) nu este egală cu t.e.m., dacă circuitul electric este deschis.

4. Un generator este scurtcircuitat când:

a) intensitatea curentului electric din circuit devine minimă; b)rezistența electrică pe circuitul exterior devine nulă; c) rezistenta electrică pe circuitul interior devine nulă; d) intensitatea curentului electric din circuit devine minimă.

B. Analizați schema din figură, trasați sensul curenților electrici de intensități diferite și completați tabelul de mai jos:

Bibliografie:

Cerghit, I., - Sisteme de instruire alternative și complementare, Ed. Aramis, București, 2002;

Cucoș, C., - Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996;

Doicescu, R. (coord.) - Ghid de evaluare la istorie, SNEE, ProGnosis, 2001;

Nicola, I., - Pedagogie, E.D.P., București, 1994;

Salalde, D., - Diactica, E.D.P., București, 1982;

Stan, C., - Autoevaluarea și evaluarea didactică, Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2000.

prof. Violeta CRISTUREAN

Liceul cu Program Sportiv Bistrița

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița a sărbătorit Ziua Mondială a Educației prin experimente științifice și activități de robotică

Cadrele didactice de la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița au participat sâmbătă, 5 octombrie 2019, la evenimentul intitulat „Ce ȘTIM/ STEM despre profesiile mileniului III?”, găzduit de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, organizat de Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud și Centrul Județean de Excelență cu ocazia Zilei Mondiale a Educației.

Grădinița noastră a fost invitată să prezinte experimente științifice și activități de robotică specifice învățământului preșcolar derulate în cadrul proiectului Erasmus+ KA2 „Small Scientists Across Europe”.

Educatoarele Chiorean Paula, Ganea Georgeta, Giurca Dana, Lazea Ionela, Mihăese Andra, Morar Roxana, Scuturici Maria și Telcean Ana Maria au realizat următoarele experimente științifice: Forța Newtoniană, Cum să umfli un balon, Colorarea sării, Pictură cu cretă, Artificii în borcan, Apa plimbăreață, Lumânarea din borcan, Desene în mișcare, Presiunea aerului asupra apei, Greutatea aerului, Capacul de hârtie și Curcubeul din farfurie. Folosindu-se de materiale simple și la îndemâna oricui: apă, ulei, amidon alimentar, sare, oțet, cretă colorată, coloranți alimentari, bicarbonat de sodiu, pahare, recipiente diferite, pâlnii, pipete sau fructe, doamnele educatoare au reușit să atragă publicul prezent, provocându-l să exploreze mediul înconjurător, să învețe într-o manieră interactivă despre fenomene ale naturii sau despre legi ale chimiei sau fizicii.

Participanții la eveniment au avut ocazia să interacționeze și cu 2 tipuri de roboți, utilizați cu succes în activitățile cu preșcolarii din grădiniță, pe parcursul derulării proiectului menționat anterior. Roboții inductivi, cu ajutorul unor senzori optici, urmează linia marcată de copii pe o hârtie albă, stimulându-le astfel creativitatea și imaginația.

Roboții interactivi DOC (Clementoni) îi ajută pe copii să-și dezvolte gândirea logică și să rezolve probleme, inițiindu-se în programarea acestora, învățând comenzile pe care trebuie să le dea roboților. Folosind jetoanele și comenzile roboților, copiii îl programează pe Roboțelul Doc să urmeze diferite trasee printr-un orășel sau într-un labirint la capătul căruia se vor întâlni cu animale, litere sau culori, rezolvând astfel anumite sarcini.

Atât experimentele științifice, cât și „joaca” cu roboții au oferit ocazia participanților de a interacționa, i-a determinat să învețe prin descoperire și a facilitat dobândirea de informații noi într-un mod interactiv, ușor și la îndemână tuturor.

Dir. prof. înv. preșcolar Carmen MUSCARI-SALVAN

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița

La Școala Gimnazială Nr. 1 elevii devin profesori de lectură

Unul dintre cele mai utile proiecte în promovarea lecturii din Școala Gimnazială Nr. 1 este proiectul internațional ERASMUS+ 2018-1-IT02-KA229-047966_2 THE INFLUENCE OF BOOKS. Acesta promovează o lectură critică a textelor literare și beneficiază de colaborarea țărilor partenere pentru o bună înțelegere a specificului național al fiecărei literaturi din proiect: literatura turcă, letonă, italiană, germană, română. Elevii participanți la proiecte ajung să fie ghizi de lectură pentru colegii lor din celelalte țări. Fiecare țară participant la proiect pregătește pentru celelalte țări participante un autor din literatura națională.

În cadrul evenimentelor din școală se desfășoară ateliere care abordează opera unui autor pe care elevii îl abordează ghidați de colegii lor din străinătate. Deoarece tema mobilității din Romania a fost citirea textelor filosofice, elevii au selectat pasaje care să reflecte câteva teme esențiale: iubirea, prietenia, familia, natura. Aceste teme au fost abordate transdisciplinar: muzică, pictură, dans, teatru. Școlile participante în proiect au petrecut la Bistrița o săptămână plină de evenimente culturale. Schimbul internațional s-a desfășurat în perioada 27 mai- 1 iunie 2019 în România, la Bistrița. Gazde au fost elevii Școlii Gimnaziale Nr. 1.

Împreună cu elevii de la 75 Yil Mesut Yilmaz Ilkolu Istanbul Turcia, de la Olaines 2 Vidusskola, Letonia, Leonardo da Vinci Gesamtschule, școala din Huckelhoven Germania și IP Virgo Carmeli – Cooperativa Sociale Cultura e Valori din Verona, cunoștințele lor au fost testate prin aplicații interactive precum Kahoot sau au fost regizate prin Moviemaker. În timpul săptămânii bistrițene au avut loc diverse activități: la Biblioteca Județeană George Coșbuc din oraș, la Muzeul din Bistrița. Elevii au participat și la excursii tematice în județ și în afara acestuia.

Proiectul a beneficiat de o largă implicare a profesorilor din școala gazdă care au organizat ateliere tematice pentru partenerii externi. Elevii din țara gazdă au reușit să fie o a doua familie pentru colegii lor din străinătate. Fiecare școală și-a luat angajamentul să ducă mai departe sentimental de prețuire pentru carte, de aceea elevii vor marca în fiecare școală zilele Erasmus prin colectarea de cărți pentru a împrospăta biblioteci și pentru a aduce bucuria lecturii și altor copii.

prof. Anamaria TOFAN

Școala Gimnazială Nr. 1 Bistrița

Câteva pagini din jurnalul Palatului Copiilor Bistrița

Haide!

Vino!

Nu mai sta!

Încearcă și tu ceva!

Că-i pictură sau teatru!

Dansuri, go sau jurnalism.

Multe cercuri te așteaptă

Să pășești în lumea lor,

Pe tărâmul minunățiilor,

La Palatul Copiilor!

Alexia Dohotari,

pe când avea 9 ani

Aproape 70 de ani în slujba copiilor

În toamna acestui an, în 1 octombrie 2019, Palatul Copiilor Bistrița a sărbătorit 69 de ani de la înființare. Este mult? Este puțin? Nu știm. De fapt acest lucru nici nu are prea mare importanță, pentru că vârsta nu este un merit ci ceea ce s-a făcut în cursul anilor care o compun.

Activitatea educativă extrașcolară organizată în Palatul Copiilor Bistrița a avut și are un rol important în identificarea și valorificarea talentelor și disponibilităților creative ale copiilor, contribuind, adesea decisiv, la trasarea unei direcții de realizare profesională și umană.

Temeliile Palatului Copiilor Bistrița au fost puse la 1 octombrie 1950 de un grup de dascăli inimoși, care la început au activat ca voluntari sau cu jumătăți și sferturi de normă didactică. Numit inițial, în spiritul vremii, Casa Pionierilor, apoi, când obsesia înregimentării a coborât până la cei de vârsta preșcolară, Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei, Palatul Copiilor nu a încetat să ofere oportunități nonformale, alternative utile și plăcute de petrecere a timpului liber al copiilor. Înființarea „Casei” era un privilegiu, dacă avem în vedere faptul că atunci asemenea instituții mai existau doar la București, Vălenii de Munte, Zalău și Dej. În toți acești ani, Palatul Copiilor de azi, Casa Pionierilor de ieri, a suferit influența sistemelor educative și nu numai, a personalităților și a oamenilor implicați, fiecare doritor de a contribui la o acțiune fastă, prin activitatea copiilor bistrițeni, menită să facă cunoscut în țară și străinătate burgul nostru săsesc. Lăsată liberă, dar îndrumată atent de profesorii coordonatori, fantezia copiilor a cutreierat nestingherită căile creativității și a găsit fructul dorit al oricărei căutări: Performanța. (paragrafele precedente reprezintă o sinteză realizată pe baza articolului „60 de ani în slujba copiilor”, profesor Sever Şuteu, publicat în revista Palatului ,„Poarta stelară”, nr. 4/ ianuarie 2011);

Pe parcursul anilor de funcționare, Palatul Copiilor Bistrița a fost implicat în numeroase competiții județene, regionale, naționale și internaționale, obținând nenumărate rezultate foarte bune. Dintre competițiile organizate de Palat, menționăm doar câteva concursuri naționale, cu foarte multe ediții și impact deosebit: „Universul Einstein” „Concursul Național de Ecologie Ovidiu Bojor”, „Concursul Național de Go” și interjudețene: „Generația Info”, „Scrisori de mai”.

De asemenea, s-au stabilit parteneriate de colaborare cu instituții educative din multe țări europene. Amintim aici proiectele Comenius „Eco Tour 2.0” și „Să unim Europa printr-un fir muzical”, coordonate de profesoara Iulia Istrate, proiecte în care au fost implicate 14 școli europene și în care s-au realizat activități/ mobilități esențiale pentru cunoașterea sistemelor educative europene, pentru lărgirea orizontului cultural, pentru aprofundarea cunoștințelor lingvistice, dezvoltarea muncii în echipă etc. Din acest an școlar, 2019-2020, Palatul Copiilor a câștigat un Proiect Erasmus+ KA2 „ICT OLYMPIC GAMES”, coordonat de aceeași profesoară Iulia Istrate, Palatul fiind partener cu școli din Italia, Bulgaria, Turcia. La mobilitatea din România, unde să-i poftim Acasă pe colaboratorii noștri europeni? În toamna anului 2020 Palatul Copiilor va împlini 70 de ani. Poate vom reuși, măcar atunci, să avem un acoperiș propriu, o mai vizibilă identitate.

Performanțele elevilor/ profesorilor sunt notabile. Pentru toate acestea, considerăm că Palatul Copiilor este o alternativă deosebită de aprofundare/ completare de cunoștințe, de dezvoltare a unor aptitudini potrivit vocației și opțiunilor elevilor, de petrecere a timpului prin activități educative, dar și o oportunitate de a atinge standarde înalte de performanță.

Porți deschise pe la vecini buni

În 1 octombrie a.c., mulți copii bistrițeni și de prin județ, însoțiți de părinți și bunici, și-au arătat interesul de a relua cursurile la Palat sau de a se înscrie ca boboci! Doamna director Maria Miheștian a susținut un cald cuvânt de întâmpinare. Doamna inspector general Camelia Tabără a întărit nevoia de activități educative extrașcolare, având încredere în echipa Palatului, constituită din profesori, elevi și familiile acestora.

Datorită lucrărilor de reabilitare a Școlii Gimnaziale Nr. 4, unde, până mai ieri, Palatul funcționa amiabil (de peste 10 ani), Școala Gimnazială Avram Iancu și-a deschis larg porțile pentru a găzdui aceste ateliere extrașcolare. Dar nu numai această instituție școlară. Astfel, cercul de dans modern va funcționa la Școala Gimnazială Nr. 1, Cercurile de Informatică și Electronică – la Centrul Comunitar pentru Tineret iar Dansurile populare – la Liceul cu Program Sportiv, toate instituțiile gazde fiind din municipiul Bistrița.

Paleta educațională e atractivă și variată, colectivul didactic determinat și bine pregătit. Vi-i prezentăm pe profesori și cercurile/ grupele coordonate: Adriana Toderic – Engleza interactivă; Antonia Orban Sima – Teatru/ Pantomimă; Călin Deiac – Tenis de masă/ Activități fizice adaptate CES; dr. Diana Morar/ Teofil Petrean – Pictură pe sticlă/ Pictură pe lemn/ Pictură/ Desen; Dorel Nicoară – Electronică/ Robotică/ Fizică aplicată; Ioan Făgărășan – Robotică/ Aeromodele/ LEGO; Ionela-Silvia Nuşfelean – Arta scenei mici/ Creație literară/ Poezia Credinței/ Jurnalism; Iulia Istrate – Informatică, Grafică & Multimedia/ Web design/ Programare; Octavian Guiu – Agrobiologie; Teodor Puşcaş – Dansuri populare/ Formații de dansuri/ Tradiții și obiceiuri la români; Teodor Vîrtic – Go, LEGO; Zina Morar – Dans modern/ Gimnastică ritmică/ Gimnastică aerobică. Palatul are și doi profesori voluntari: Brigitte Pop – ABC-ul limbii germane și Ioan Sabin Mureșan – Italiană creativă.

Ar fi minunat ca Palatul să aibă propriul sediu. Cei peste 1200 de elevi înscriși anual și cei peste 12 apostoli nonformali credem că merită o atenție specială din partea celor abilitați. Promisiuni sunt. Speranțe, de asemenea. Palatul Copiilor a fost, frecvent, pe podiumurile de profil. Mai ales acum, că Palatul Copiilor a câștigat Proiectul Erasmus amintit, cu atât mai mult ar merita o Casă!

Poftiți la Palatul Copiilor Bistrița oriunde s-ar afla! Până la urmă, Palatul e o stare de spirit, de efervescență, profesionalism și dezinvoltură. Exersați-vă creativitatea în varii contexte educative! Și, nu uitați: Cursurile sunt gratuite!

Palatul Copiilor din vis

Lucrez de peste 10 ani în acest sistem nonformal. De mulți ani încercăm să construim Palatul. Îmi amintesc ziua când le-am pus în mână zidarilor creativi de la Palat câte un jeton-cărămidă, pe care erau imprimate cuvinte, bune de pus temelii. În alți ani, am inițiat mici anchete creative în rândul copiilor, cum văd ei Palatul din vis. Acum îi văd perplecși, derutați și pe ei. „De ce să nu avem un Palat al nostru? Ne-ar fi util. Ni-l dorim!” Poate vom reveni cu o anchetă în acest sens. E o problemă care ne frământă de mult. Proiectanții, investitorii pot să se consulte cu copiii. Pe acești copii nimeni nu-i obligă să vină, participă din pasiune, se dăruiesc, se descoperă, fac performanțe notabile, poate-și decid drumul în carieră. Rostul Palatului este fără doar și poate unul major. Am lucrat 12 ani în învățământul tradițional, dar, sinceră să fiu, nicicând nu mi-a fost mai dificil decât în sistemul nonformal. E greu, dar e fascinant să te dai peste cap pentru a găsi formule viabile, eficiente și atractive de educație. E o artă care, dintr-o perspectivă, pare din ce în ce mai mult pusă sub obroc. Dar, să încheiem într-o notă mai tonică!

Poftiți în balon!

Cu mic, cu mare, toată lumea e pusă la-ncercare. Unii mătură, alții scutură praful de pe cărți rare. Unii proiectează! Alții pași de dans exersează. Încet, dar sigur, se creează cadru propice, desigur. Un Palat al Copilăriei face piruete. Poate, la prima vedere – discrete. Aveți de unde alege cu toți, nu trebuie să trageți la sorți. Sunt ateliere pentru realiști și pentru visători, pentru exersați sau pentru începători. Bineînțeles că ne așteptăm să facem performanță, de la electronică la dans modern, creație și tot mai departe. De la teatru la informatică, drumul e pavat cu platină. De la pictură la go, se dansează tango. Pe la floricultură și turism, se exersează un twist. Se joacă și românește, fiți pe pace! Sau poate că sportul vă place. Și pentru ping pong se dă în curând gong! Și Abc-ul germanei complicate face Palatul de multe carate. Ori engleza interactivă, ori italiana re-creativă. E un furnicar de zile mari – se fac înscrieri pentru elevi și preșcolari. Nu că n-am avea loc și pentru părinți/ bunici, ba chiar pentru alte neamuri și pentru pisici. Să nu care cumva să credeți că la Palat e harababură. Intrați și vedeți că rânduiala e bună! Suntem preocupați și de ecologie. Pentru plante minune, poftiți la agrobiologie! Poate vreți un zbor cu un aeromodel sau poate preferați un „submarin galben”. Multe atracții sunt pe rol. Nu vă rămâne decât să bateți la poarta Palatului Copiilor. În 1 octombrie, la orele 17 fix, s-a deschis Palatul de vis! Se fac înscrieri pe-o fișă de carte. Grăbiți-vă să nu rămâneți deoparte! Nu uitați un lucru important financiar: pentru orice activitate nu vă trebuie nici măcar un ban! Haideți să construim la Palat noi etaje, cu talent și pasiune. Alternativele sunt cred foarte bune! Să fie totul și mai și…! Idei știm că aveți – mii și mii! Palatul Copiilor Bistrița se pregătește de zbor! Veniți, urcați în balon! Zbor ușor!

Ioneluș din Palatul de pluș

prof. Ionela-Silvia NUȘFELEAN

Palatul Copiilor Bistrița

Magia lecturii

Începând din anul 2000, performanțele foarte scăzute la citire ale copiilor din familii defavorizate din punct de vedere cultural au fost evidențiate de o serie de studii internaționale (PIRLS 2011, 2016, PISA 2000, 2009). Aceste studii au demonstrat că acei copii care provin din familii care încurajează practicile de literație (părinții citesc frecvent cu voce tare pentru copiii lor) devin cititori mai buni. Legătura dintre abilitățile de înțelegere a unui text și expunerea la text tipărit este, de obicei, descrisă în termeni de cauzalitate în spirală: „copiii care sunt mai competenți în a înțelege și stăpânesc tehnica citit-scrisului citesc mai mult; din cauza unei expuneri mai mari la texte tipărite, iar abilitățile lor de înțelegere și citit-scris se dezvoltă mai bine cu fiecare an trecut în școală” (Mol & Bus, 2011).

În familiile mai puține favorizate din punct de vedere cultural, părinții tind să citească mai puțin, să aibă mai puține cărți și este mai puțin probabil ca ei să considere lectura o activitate plăcută. Acest decalaj socio-cultural în practica timpurie a literației afectează rezultatele școlare. Grădinițele nu reușesc să surmonteze acest decalaj între copiii din familiile mai puțin favorizate din punct de vedere cultural și cele mai avantajate. Dimpotrivă, potrivit unor sociologi francezi (Joigneaux, 2009; Bautier & Goigoux, 2004), grădinițele tind să întărească eșecul școlar, fiind insensibile față de diferențele individuale dintre copii în ceea ce privește cantitatea de expunere la texte tipărite și la experiențe timpurii cu limbajul scris. Dat fiind că aceste inegalități sociale conduc la inegalități în școală (Bourdieu & Passeron, 1970), este important să se ia măsuri cu mult înainte ca un copil să înceapă învățământul obligatoriu.

Contrar unor idei preconcepute, copiii intră în lumea limbajului scris cu mult înainte de clasa 1, când încep să învețe în mod organizat să citească și să scrie. Cu toate acestea, investițiile în programele de lectură pentru copiii de vârstă mică sunt destul de limitate în ansamblu, iar în România, problema nici măcar nu apare pe agenda factorilor de decizie.

„Problemele de citire sunt dificil de rezolvat, dar foarte ușor de prevenit. Prevenția are loc cu mult înainte ca un copil să înceapă școala. Deși poate părea uimitor, conexiunile cruciale care determină cât de inteligent, creativ și imaginativ va fi un copil sunt deja stabilite în momentul în care copilul atinge vârsta de 1 an. Copiii cu care nu se vorbește în mod regulat, cărora nu li se cântă sau citește cu voce tare încă din primele luni de viață găsesc viața de școlar mult mai împovărătoare decât ar putea dacă li s-ar întâmpla toate cele înșirate mai sus. Învățarea cititului devine o greutate majoră și nu o plăcere împlinitoare pentru acești copii. Deoarece cuvintele sunt esențiale pentru construirea conexiunilor în creier, cu cât mai bogată e experiența limbajului – prin medierea cărților și prin conversație cu alții, nu în mod pasiv de la televizor – cu atât mai avantajat va fi copilul din punct de vedere social, educațional și în orice alt fel, pentru restul vieții sale. Dimpotrivă, cu cât mai puține cuvinte experimentează, învață și folosește înainte de școală, cu atât creierul său va fi mai blocat. Televizorul nu vorbește cu copiii – vorbește către ei și ei nu îi pot răspunde, or învățarea unei limbi presupune dialogare.” (Fox, 2008)

Pe când copiii încep școala, decalajul dintre cei cărora li s-a fost citit și cei cărora nu li s-a citit este mare și greu de surmontat – dacă nu chiar imposibil – chiar și de către educatori foarte dedicați. Prin urmare, intervențiile timpurii pentru îmbunătățirea mediului educațional al copiilor sunt esențiale pentru a împiedica rămânerile în urmă ale copiilor din cauza practicilor de literație ale părinților/ tutorilor lor.

Citirea cu voce tare a unor cărți de calitate (cărți pe care copiii le iubesc datorită ilustrațiilor bogate și atractive și povestirilor captivante care se combină într-o experiență minunată dobândită din ascultarea unei povesti, chiar dacă tinerii ascultători nu înțeleg complet povestea însăși) are un impact emoțional și intelectual (vocabular, abilități lingvistice, cultură, familiaritate cu structura textelor narative etc.). Cu toate acestea, pentru ca o astfel de lectură cu voce tare să se întâmple, adulții trebuie să afle cum să selecteze cărți de înaltă calitate și cum să citească cu voce tare într-un mod atractiv și captivant, astfel încât copiii lor să asocieze plăcerea și căldura adulților dragi cu plăcerea lecturii.

Citirea cu voce tare într-un mod care oferă plăcere copiilor mici este, din nefericire, o practică foarte limitată în multe familii europene și, în unele țări, chiar și în instituțiile de educație și îngrijire timpurie (cum ar fi centrele de îngrijire a copiilor, creșele etc.), deși beneficiile citirii cu bebelușii și copiii mici sunt bine cercetate și documentate în literatura de specialitate (a se vedea, de exemplu, rapoartele ELINET).

Pornind de la aceste nevoi identificate, Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud, a cuprins în Oferta de formare pentru anul școlar 2019-2020, programul de formare Magia Lecturii.

O primă grupă a parcurs acest program în luna septembrie, participanții fiind coordonatorii centrelor din proiectul Alege cartea! Un curs deosebit, care te mobilizează. Am învățat multe lucruri frumoase și sperăm că prin aceste inițiative, se poate face ceva pentru a schimba mentalități și a forma deprinderi pentru a le putea oferi cititorilor de mici, un început bun în dezvoltarea competențelor de literație. Ce putem face noi bibliotecarii în acest sens? Putem să citim cu voce tare pentru elevii din clasele pregătitoare. Putem realiza demonstrații de acest gen la ședințele cu părinții. Se pot realiza voluntariate cu elevii din clasele gimnaziale/ liceale, formați „să citească cu voce tare”, din cărți special gândite, de o calitate deosebită, pentru colegii lor din clasele mici, grădinițe, creșe, centre de plasament etc – ședințe realizate o dată pe săptămână. Cluburi de lectură, având aliat biblioteca publică pentru tineri părinți/ bunici. Bibliotecarii pot realiza activități de citit pentru grupuri de copii mai mari: lectură anticipativă; lansarea unor întrebări prin care să se demareze o dezbatere. Se pot iniția polemici vis-a-vis de fragmente citite din carte și fragmente din film: de tipul preferi cartea sau filmul, argumente. Se pot dezbate teme care nu neapărat presupun cititul ci confruntări de idei. Ideea emergentă, sloganul de urmat, de către noi bibliotecarii, trebuie să fie acesta: vrem să-i facem să citească! Pentru aceasta trebuie alese teme de dezbateri de interes pentru cititori, raportate la doleanțele și preocupările lor. Este important acest detaliu: vrem să-i facem să citească sau vrem să citească ce vrem noi? Alegerea temelor, să se facă astfel încât să-i atragă, să fie generale și alese prin întrebări adresate lor. Doar apoi pornim o dezbatere. De exemplu: colegul de la biblioteca Liceului cu Program Sportiv a subliniat că elevii vin și solicită cărți și sunt interesați să afle cum au reușit Hagi sau Halep. Atunci tematica pentru dezbatere o alegem pe coordonatele: Relația dintre muncă și succes/ talent și succes. Talentul sau munca este mai importantă pentru succes? Cum te ajută un anumit bagaj genetic să ai succes? etc.

Este esențial ca aceste practici să se realizeze în școli, grădinițe, creșe și în familie, astfel încât copiii să asocieze plăcerea apropierii și căldura adulților dragi cu plăcerea lecturii.

prof. Ariana-Stanca VĂCĂREȚU,

președinte ALSDGC

bibl. Margareta POP,

Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud