Mai 2019

„Copiii trebuie să fie educaţi, dar trebuie să fie lăsaţi să se educe şi singuri.” (Abbé Dimnet)

Educație STEM pentru mileniul III

De ce educația STEM?

În deceniile ce vor veni, avertizează World Economic Forum, abilitatea de a efectua sarcini rutiniere nu va mai reprezenta nimic, iar pe piața muncii își vor găsi locul doar cei care vor avea abilitățile pe care roboții nu le vor dezvolta niciodată. Este vorba despre creativitate, despre abilitatea de a lucra în echipă, despre capacitate de a găsi soluții neașteptate la probleme complexe. Aceasta este provocarea la înălțimea căreia încearcă acum să se ridice cele mai bine cotate sisteme de învățământ din lume, care nu-și mai privesc de multă vreme elevii drept beneficiari pasivi ai unor informații transmise de profesori pe care trebuie să le reproducă întocmai. Un sistem de învățământ bazat pe reproducerea informațiilor este unul în care elevii nu pot înțelege cu adevărat informațiile dintr-un text, deși știu să citească, nu își pot explica fenomene simple și nu pot face raționamente elementare, ceea ce va marca viață lor profesională pe termen lung, limitându-le accesul pe piața muncii și limitându-le posibilitatea de a-și însuși în viitor noi cunoștințe.

O soluție pentru aceste provocări este educația STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics), în limba română ȘTIM (științe, tehnologii, inginerie și matematică) o manieră ce poate conduce la progres vizibil pe mai multe planuri, folosind o variantă interdisciplinară și aplicată. Abordarea STEM integrează toate disciplinele implicate într-o paradigmă de învățare coerentă bazată pe aplicații desprinse din realitate. Prin urmare, conceptele de bază în această abordare sunt interdisciplinaritate și aplicare în contexte diferite. Elevii din zilele noastre sunt mult mai motivați pentru învățare dacă subiectele sunt predate din perspective diverse și dacă sunt bazate pe fapte din viața de zi cu zi.

Cum predăm STEM?

Helen Timperley, Judy Halbert și Linda Kaser de la Centre for Strategic Education Victoria, în 2014, publică lucrarea Cadru general pentru transformarea învățării în școli: inovarea și spirala investigației, materiale prin care se recomandă paradigma general valabilă pentru educația STEM. Spirala investigației reprezintă perspectiva elevilor la fiecare oră, profesorul având rolul de a deplasa centrul de greutate de la metodele expozitive spre cele investigative, de la predarea propriu zisă la învățarea efectivă și activă a fiecărui elev la fiecare lecție.

Ce trebuie să „li se întâmple elevilor” într-o oră investigativă?

- etapa de scanare: profesorul își observă elevii, pe fiecare dintre ei, în ce măsură sunt antrenați în realizarea sarcinilor de lucru;

- etapa de focusare: profesorul adresează întrebări deschise din categoria celor care dezvoltă competențele gândirii critice;

- etapa de dezvoltare a conflictului: profesorul generează contradicția între vechile cunoștințe și evidențele noilor informații;

- etapa noilor cunoștințe: elevii identifică ce ar trebui să mai învățăm, să căutăm, să testăm, unde pot fi găsite informații utile?

- etapa acțiunii: profesorul ghidează răspunsurile la întrebările ridicate anterior – greșelile sunt permise, se caută soluții și concluzii la toate variantele propuse de elevi;

- etapa de verificare: elevii concluzionează și eventual explorează alte puncte de vedere.

Cum evaluăm o lecție STEM?

Didactica fiecărei discipline tratează abordarea rațională și coerentă a demersului proiectării, realizării practice și evaluării procesului predării-învățării. Fișele de observare a unei lecții, existente în numeroase variante, jalonează judecățile de valoare pentru ceea ce trebuie să implice o lecție bună. Dincolo de aceste repere metodologice, o evaluare/autoevaluare a spiritului investigativ al unei lecții poate fi cuantificat prin reflecții simple:

1. Cine vorbește? Care este procentul din timpul lecției în care au vorbit elevii versus cel al profesorului?

2. Ce se vorbește ? Conținutul mesajului profesorului este de tipul instrucțiuni sau feedback? Dar elevii, dominant ei întreabă sau răspund la întrebări?

3. Rolul profesorului? Se schimbă rolul profesorului în timpul orei? Care e rolul său dominant: monitor, observator, facilitator, suport sau dictator?

4. Abilitățile contează? În demersul lecției abilitățile elevilor au contat, au fost puse în valoare?

5. Interacțiunea elevilor? Au lucrat elevii împreună? Ce procent din timpul orei elevii au lucrat: individual, în echipă, în grup?

6. Comunicarea elevilor? Elevii au reprodus informații sau a fost o comunicare autentică, ei putând să-și exprime propriile idei?

7. Fiecare elev contează! Alege un elev și înregistrează cât timp a avut șansa să vorbească și ce a spus el?

8. Unde e profesorul? Trasează traiectoria pozițiilor profesorului în timpul orei – a fost el în mișcare?

9. Munca la tablă! Care a fost rolul schiței de pe tablă? A fost conținutul clar și sintetic?

10. Sunetul liniștii! Ce pondere din lecție a fost liniște? De ce a fost necesară/ a fost un obstacol în demersul didactic interactiv al lecției?

Pentru toți, a reuși să faci educație înseamnă să le dezvolți copiilor acele calități care să le permită să reușească în societatea în care își vor trăi viața adultă, într-o lume cu un ritm tot mai alert de schimbare și tehnologizare.

insp. școlar general, prof. Camelia TABĂRĂ,

Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud

Educație pentru viitor

În ultimul timp auzim tot mai frecvent despre educația STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics), educație care în loc să trateze cele patru discipline științifice ca subiecte separate, își propune să revoluționeze predarea lor prin introducerea tehnologiei și ingineriei în activitatea elevilor, problemele fiind rezolvate prin activitati de descoperire, învățare si explorare. Chiar dacă mulți dintre cei din domeniu, mai ales profesori, consideră această abordare mult prea generală, argumentând că se ajunge la o abatere de la logica internă a disciplinelor de studiu implicate (amestecându-se, de exemplu, noțiuni de fizică, chimie sau biologie cu cele de matematică), totuși, această abordare conduce la progres vizibil pe mai multe planuri, folosind o abordare interdisciplinară și aplicată.

Interdisciplinaritatea nu trebuie concepută numai în sensul integrării cunoştinţelor ci şi în sensul de mod de gândire şi acţiune. Perspectiva interdisciplinară, constă în esenţă, în a organiza învăţământul în aşa fel încât să furnizeze elevilor ocazia de a se familiariza cu principii generale sau orientate în contexte cât mai variate posibil.

Promovarea interdisciplinarităţii, în condiţiile unui învăţământ conceput pe discipline şi realizat de profesori cu pregătire monodisciplinară, reprezintă un exerciţiu dificil dar foarte util. Soluţia de aplicat nu este nici interdisciplinaritatea totală, nici învăţământul pe materii conceput tradiţional, ci o combinare între aceste formule. Pentru a realiza legături interdisciplinare şi pentru a evita supraîncărcarea elevilor se poate opta pentru proiecte realizate pe grupe de elevi coordonate de echipe de profesori de diferite discipline.

Formarea și educația prin metoda bazată pe proiect poate crește rezultatele pe termen mediu și lung asupra calității educației din domeniul ingineriei și IT cu aplicabilitate în știință, având o creștere exponențială a motivației elevilor în acest domeniu.

Având în vedere evoluția societăţii actuale, în care noile tehnologii  informaţionale ocupă un loc tot mai important în vieţile noastre, este foarte importantă utilizatarea corectă a Tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, care contribuie la creșterea calității în educaţie precum şi la eliminarea distanţelor într-o societate bazată pe cunoaştere.

Un exemplu de bună practică în acest sens îl constituie activitatea cercurilor de robotică existente la nivelul județului Bistrița-Năsăud, Bolts and Gears, la Colegiul Național Liviu Rebreanu Bistrița, Esentza Robotics la Colegiul Național Petru Rareș Beclean și, mai nou, Cyber Souls la Colegiul Național George Coșbuc Năsăud.

În cadrul acestor cercuri elevii își dezvoltă capacitatea de cooperare, realizează conexiuni inter- şi transdisciplinare, își descoperă diferite abilități de inovaţie necesare rezolvării în mod creativ a problemelor, învață prin descoperire, prin experimentare, prin practică. Reușesc să stabilească strategii, direcţii de acţiune, tipuri de activităţi care să ducă la rezolvarea cerințelor. De asemenea conştientizează impactul pe care ştiinţa şi tehnologia îl au asupra mediului şi societăţii.

Activitatea acestor cercuri a luat amploare odată cu organizarea și în România a competiției globale FIRST Tech Challenge, creată de organizația FIRST și adusă în țara noastră de asociația Nație prin Educație acum 3 ani.

Sistemul educațional românesc are nevoie de astfel de provocări și abordări STEM care ar putea reînvia interesul pentru studierea disciplinelor precum știință, tehnologie, inginerie și matematică. Este necesar ca aceste discipline să devină mai provocatoare, să stârnească imaginația și inspirația elevilor de azi, cetățenii lumii de mâine.

insp. școlar, prof. Vasile ȘTEOPOAIE,

Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud

Educația STEM – prioritate la nivel național

STEM este un concept educațional care se bazează pe procesul de formare și educație al elevilor în patru domenii: știință, tehnologie, inginerie și matematică, folosind o abordare multidisciplinară și aplicată. Abordarea STEM presupune introducerea tehnologiei și ingineriei în activitatea elevilor, problemele fiind rezolvate prin activități de descoperire, învățare si explorare.

Acest concept a apărut că urmare a faptului că în ultimii ani s-a observat la nivel mondial, deci și în țara noastră, o scădere a interesului elevilor pentru domeniul științei. Drept urmare, au fost concepute programe care încurajează elevii să descopere lumea fascinantă a științelor exacte.

STEM este o mișcare în creștere în educație, nu numai în țara noastră, ci în întreaga lume. Programele de învățare bazate pe STEM au rolul de a spori interesul elevilor de a-și continua studiile și carierele superioare în aceste domenii. Învățământul STEM utilizează, de obicei, un model mai nou de învățare integrată, care combină învățământul tradițional realizat în clasă cu învățarea online, oferind elevilor posibilitatea de a experimenta diferite moduri de învățare și de rezolvare a problemelor.

Potrivit Departamentului de Educație din SUA, toți tinerii trebuie să fie pregătiți să gândească profund și să gândească bine, astfel încât aceștia să aibă șansa de a deveni inovatori, educatori, cercetători și lideri care pot rezolva cele mai mari provocări cu care se confruntă națiunea, azi și mâine.

Elevii și studenții de astăzi sunt liderii de mâine. Ocupațiile în profesiile legate de STEM sunt unele dintre cele mai rapide și mai bine plătite din secolul XXI și au cel mai mare potențial de creștere a locurilor de muncă. Pe măsură ce America se străduiește să țină pasul cu cererea actuală de producție STEM, este important ca țara noastră să rămână competitivă în domeniile științei, tehnologiei, medicinei și a tuturor celorlalte domenii STEM. Orientarea elevilor spre STEM le va permite să înțeleagă mai profund problemele legate de viața reală, legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică și să obțină mai ușor un loc de muncă.

Prin implementarea educației STEM în școala din România, aceasta va duce la inovare, la noi produse și procese care vor susține economia viitoare. Pentru a reuși în această societate, ar trebui să fie facilitat un acces mai ușor la noile tehnologii informaționale, la un nivel mult mai ridicat decât cel care fost considerat acceptabil în trecut.

O abordare coerentă a educației STEM presupune fundamentarea prin realizarea de studii și grupuri de lucru din care să facă parte experți în teoria curriculumului, în pedagogie, în psihologie, în evaluare și în organizare, nelipsind evident specialiștii din domeniile reunite sub semnul interdisciplinarității.

În acest sens, consider că este utilă prezentarea concluziilor unui studiu realizat de cercetătorul Vinson Robert Carter, de la University of Arkansas, Fayetteville, care aplică un chestionar către experți din domenii de interes corelate cu STEM, în baza a patru întrebări:

1) Care sunt caracteristicile definitorii care stabilesc curriculumul integrat de tip STEM, în raport cu programele de învățământ disciplinare?

2) Cum ar putea fi stabilit un set de componențe curriculare generale pentru un curriculum integrat STEM?

3) Ce componente sau caracteristici definitorii pot fi folosite pentru a evalua dacă o inițiativă, un proiect sau un curriculum asigură o educație STEM integrată?

4) Există diferențe semnificative între caracteristicile definitorii bazate pe monodisciplinaritate în știință, matematică sau tehnologie și inginerie?

Din interpretarea răspunsurilor, s-a formulat un set de recomandări pentru o abordare coerentă a unui curriculum integrat de tip STEM, defalcate astfel:

1) Curriculumul trebuie să se bazeze pe utilizarea unor practici pedagogice solide, activ-participative și centrate pe elev, și care să vizeze:

– rezolvarea provocărilor din lumea reală, prin cercetare și elaborare de proiecte;

– contexte care să permită formularea și rezolvarea de probleme de tip deschis (non-standard);

2) Curriculumul nu trebuie „rupt“ de abordarea disciplinară, trebuind să se raporteze la standardele curriculare ale fiecărui domeniu conex STEM (standarde naționale).

3) Curriculumul trebuie să fie rezultatul asamblării optime a conceptelor, proceselor și abordărilor din tehnologie și inginerie, care abordează standardele/conținutul educațional corespunzător nivelului fiecărei discipline individuale, diminuând orgoliile disciplinare și potențând utilitatea integratoare a cunoașterii.

4) Curriculumul trebuie dezvoltat de experți care reprezintă o gamă largă de discipline, incluzând atât mediul universitar, cât și reprezentanți din zona pieței muncii; obligatoriu, finisajele unui astfel de curriculum rezultat drept cumul de expertiză din aceste varii domenii trebuie realizate de echipă de experți în abordări interdisciplinare.

În acest context, se impune o reevaluare a valorilor din sistemul de educație românesc, prin încurajarea curiozității naturale a omului față de cunoaștere și dezvoltarea motivației intrinseci pentru a alege și chiar a excela în domenii precum Ingineria sau Matematica. Educația STEM presupune clarificarea așteptărilor elevilor, profesorilor, managerilor, părinților și comunității, formarea adecvată a resursei umane, crearea condițiilor de aplicare a unui astfel de curriculum prin asigurarea tuturor categoriilor de resurse.

insp. școlar, prof. Stela Camelia POP

Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud

CHIMIA ALTFEL

Științele: o provocare? Cu siguranță, da! Atât pentru elevi, cât și pentru profesori.

Elevii din generațiile actuale, obișnuiți cu tehnologia modernă, sunt curioși, spontani, dornici de afirmare, de implicare, de a participa la ore de științe cât mai atractive, de a fi ajutați să progreseze, de a le fi recunoscute și apreciate realizările.

Profesorii, la rândul lor, au înțeles că este nevoie de o schimbare, o schimbare de paradigmă, o schimbare în modul de predare-învățare-evaluare, de desfășurare a orelor, de trecere de la profesorul „tradițional” la cel de tip „constructivist”:

- Stimulator al curiozității și al motivației;

- Facilitator al dezvoltării structurilor de gândire și al comunicării;

- Constructor al comunității clasei;

- Creator, organizator, manager al timpului, al resurselor, al situațiilor de învățare și al activităților de echipă;

- Practician reflexiv, mentor și colaborator al elevilor, centrat pe realitate

Cei care au făcut primul pas în acest sens au fost profesorii de fizică, începând cu anul școlar 2012-2013, urmând cursul de formare continuă „Metode eficiente de învățare a fizicii”, în cadrul proiectului „FIZICA ALTFEL”. Au acceptat schimbarea în stilul de predare. S-au implicat, ulterior, în continuarea Proiectului național „Consolidarea și extinderea abordării de predare a fizicii bazate pe IBL” – învățarea fizicii prin investigație, implementat și derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), în parteneriat cu Societatea Română de fizică. Odată cu schimbarea programei școlare la gimnaziu, orele de fizică, în special la clasa a VI-a, sunt predate pe baza unor unități de învățare utilizându-se metodele gândirii critice.

În acest an școlar, profesorii care predau disciplina chimie au urmat (o grupă de profesori, nivel liceal, în perioada oct.-dec. 2018) și urmează (o grupă, nivel gimnazial, în perioada aprilie-iunie 2019) cursurile de formare „Învățarea științelor – Abordări metodologice moderne”, în cadrul Proiectului „CHIMIA ALTFEL”, proiect susținut, recunoscut de MEN, implementat și finanțat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE).

Proiectul urmărește schimbarea modului de învățare a chimiei, prin utilizarea metodelor inductive (de exemplu, metoda învățării prin investigație, a cărei utilizare și-a dovedit deja eficiența la fizică). Nimic nou, dar abordat altfel: unități de învățare bazate pe metodele gândirii critice, cu accent pe experiment, munca pe grupe de elevi cu aplicabilitate practică imediată, încurajarea spontaneității și creativității elevilor.

Câteva opinii ale profesorilor, în urma participării la curs și aplicarea unităților de învățare la clasă ar fi: „am înțeles că generațiile actuale de elevi vor schimbare”, „am simțit că tot ceea ce facem și derulăm în aceste activități sunt centrate spre elev, el fiind cel mai important factor; trebuie să-l facem să se simtă important, încurajat și susținut”, „am început cu toții entuziaști, dar apar și momente mai dificile pe care trebuie să le depășim; acest aspect este valabil și la elevi”, „este important să colaborăm, să fim deschiși spre nou”, „ieșirea din zona de confort este dificilă, dar face bine”, „orice început este greu, dar cu răbdare, angajare și perseverență, traseul și finalul activităților vor fi mulțumitoare și benefice, în special pentru elevi, care vor îndrăgi mai mult chimia”.

Desfășurând orele astfel, elevul se simte respectat, valorizat, relaxat, devine activ, implicat, explorator, motivat, angajat în dialog, partener și responsabil de propria învățare, profesor și elev al colegilor lui, evaluator. Își dezvoltă procesele de gândire superioare, capacitatea de a gândi critic, autonomia și inițiativa, capacitatea de a lucra în echipă, abilități superioare de comunicare, care îl vor ajuta să facă față tuturor provocărilor cu care se va confrunta în viață.

prof. Daiana-Camelia BĂLAN,

Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița

Esentza Robotics

Numele meu este Rusu Raluca-Maria și sunt elevă în clasa a 10-a la profilul Matematică-Informatică în cadrul Colegiului Național „Petru Rareș” Beclean. Sunt leaderul echipei de robotică Esentza Robotics, echipă ce participă în competiția globală FIRST Tech Challenge, creată de organizația FIRST și adusă în România de asociația Nație prin Educație acum 3 ani.

Anul acesta am fost aleasă de echipa mea să particip la Dean’s List Award, premiu oferit în cadrul competiției, participanților care au depus eforturi uriașe în timpul sezonului de competiție pentru ca prestanța de la fiecare concurs la care echipa participă să fie una inedită, constantă și de succes, participanților care folosesc și transmit idealurile FIRST în fiecare zi și sunt adevărați ambasadori ai acestei mișcări de a inspira tinerii să se implice și să urmeze o cariera în domeniile STEM prin activități extrașcolare și prin crearea unei echipe capabile de a crea roboți adaptați pentru a concura în sezoanele competiției. Pe lângă munca și dedicarea pe care o au acești elevi, prin concursurile FIRST la care participă ei și-au creat și dezvoltat abilități individuale atât tehnice, cât și non-tehnice.

Povestea mea, poveste în care am ajuns într-o astfel de echipă, ca leader, dar și în care am câștigat titlul de Dean’s List Award Finalist, începe odată cu intrarea mea în liceu, fiind atrasă de materiile reale, am ales profilul matematică – informatică. Pe atunci echipa Esentza era în al doilea an de competiție, iar în toamna acelui an au făcut recrutări pentru noi membri. Îmi plac activitățile extrașcolare așa că am decis să merg la interviu, aflând câteva zile mai târziu că am fost și aleasă în echipă. Am fost capturata în lumea roboticii din prima clipă, deși eu doar observam ce lucrau colegii mei mai mari și documentam totul pentru engineering notebook-ul pe care trebuia sa îl redactăm, mă bucuram de fiecare clipă petrecută în hubul nostru, observam fiecare impas și modul în care reușeam să trecem peste acesta; curiozitatea și pasiunea m-au acaparat. După primul an și mai ales după tabăra de robotică pe care am organizat-o în vara anului 2018, în orașul nostru Beclean, am devenit și mai pasionata de tot ce înseamnă FIRST, crearea roboților și participarea la competiții. Dar în afară de munca pe care o depuneam pentru crearea următorului robot, marca Esentza, pentru sezonul 2019, am fost aleasă de colegi și de mentorul meu sa particip pentru Dean's List Award, premiu oferit pentru prima dată în competiția din România. Mentorul meu a scris un eseu referitor la implicarea mea în echipă, la devotamentul meu în răspândirea misiunii FIRST, modul în care îmi doresc sa rămân în continuare legată de acest concurs chiar și odată cu terminarea liceului, dar și despre reușitele mele personale în concurs și în echipă, dar și în afara acestora. După ce a trimis eseul, a urmat un interviu, în care eu am discutat cu 2 intervieweri aflând mai multe detalii despre mine, despre echipa mea, despre ce conținea eseul, despre contribuția mea în echipă și în acest concurs. Odată ce am susținut interviul trebuia doar să aștept până la etapa națională pentru a afla dacă am primit premiul. Am continuat împreuna cu echipa mea pregătirea pentru competițiile ce aveau să urmeze. Au fost nopți nedormite, idei prea repede gândite, munca grea și mult sacrificiu, au fost impasuri și greutăți, au fost momente de extaz total și de tristețe adâncă, dar am luptat și am ajuns la etapa națională a concursului unde am câștigat premiul Connect Award. La decernarea premiilor când urma să se anunțe Dean’s List Award nu îmi făcusem multe speranțe, sunt aleși cei mai buni dintre cei mai buni, doar primi 3 participanți câștigă titlul de Finalist și participa la Worlds Championship în Detroit. Am oferit totul și m-am dedicat de-a lungul sezonului pentru echipă și pentru mine, nu pentru un premiu, nu eram interesată îndeosebi de răsplată deoarece știam că e totul spre binele meu. Însă poate acesta este motivul pentru care am câștigat, alături de încă 2 elevi din Romania, titlul de Dean’s List Award Finalists și astfel am ajuns la Worlds Championship în Detroit, SUA. După succesul de la națională și implicarea pe care au văzut-o colegii mei în mine, am fost aleasă leaderul echipei, urmând ca în sezonul următor să fiu cea care îi motivează pe colegii mei și menține echipa în picioare, lucrând cot la cot cu aceștia, pentru a asigura un succes mai mare la competițiile următoare.

Worlds Championship reprezintă „faza internațională” a tuturor concursurilor FIRST, anume FTC, FRC, FLL, FLJ. Aici câștigători din toată lumea se adună în orașul Detroit și timp de 4 zile concurează pentru a câștiga ultima etapă a sezonului de competiție. Deoarece am participat ca Dean’s List Finalist, în prima zi am ales sa devin Student Ambassador, asta înseamnă că de-a lungul competiției aveam sarcina de a întâlni oameni importanți precum reprezentați ai diferitelor firme care își doresc sau care deja sponsorizează organizația FIRST, și să îi duc într-un tur al competiției, prezentându-le concursurile, echipele participante, atmosfera de la competițiile FIRST, experiența mea ca participant în concurs sau să le vorbesc despre echipa mea, dar și misiunea pe care o are FIRST în viața elevilor și în viitorul lumii. Trebuia sa aduc esența FIRST aproape de acești oameni, să îi fac să înțeleagă ce reprezintă acest concurs pentru tineri, și cât de multă nevoie are de companii ca ale acestora pentru sustenabilitatea acestei mișcări. Următoarea zi, am fost din nou student Ambassador, dar am avut și timpul necesar de a participa la Innovation Faire în cadrul căruia diferite companii tech, își creează un stand în care reprezentați stau la îndemâna noastră, a elevilor pentru a le adresa întrebări legate de ce oportunități ne oferă compania lor pentru dezvoltarea carierei noastre, cum putem aplica pentru a primi o slujbă sau un internship, dacă oferă internshipuri și pentru elevii din liceu, care sunt condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească un posibil angajat, care sunt etapele alegerii unui angajat.

Am avut ocazia sa înțeleg modul în care pot aplica pentru o slujbă, ce trebuie sa știu și cum trebuie sa aleg o companie la care să lucrez, am realizat câte oportunități există, mai ales în domeniul tehnologiei, și cât de norocoasă sunt că prin concursul meu devin pregătită pentru ceea ce înseamnă un loc de muncă: învățând în cadrul echipei despre munca în echipa și despre seriozitate, dar și învățând și aplicând concepte fizice și matematice în construcția robotului nostru, programarea orientata pe obiecte pentru a crea un robot care se mișca atât autonom cat și tele-operat, realitate argumentată observând modelarea 3D robotul, pentru a testa sisteme gândite, a verifica și calcula succesul sau eșecul acestora, și nu în ultimul rând am învățat cum să ne promovăm echipa și valorile concursului, cum sa vorbim deschis în public și să ne conturam discursuri pe moment. În fiecare sezon realizăm o documentare completă în engineering notebook, a robotului și a ceea ce reușim să realizam pe partea non-tehnică: evenimente, platforme online prin care inspirăm și motivăm elevi să se implice și să își construiască viitorul zilnic.

Următoarea zi din cadrul campionatului am participat la un lunch organizat pentru participanți la Dean's List Award, unde au fost prezenți și câștigători ai premiului din sezoanele anterioare, doi dintre președinții USA Air Force, reprezentanți importanți ai facultăților de elită din SUA, precum MIT, YALE sau WPI. De-a lungul lunchului, fondatorul Dean Kamen, inginer și inventator contemporan, a ținut un discurs, probabil cel mai real discurs pe care l-am ascultat vreodată, ne-a vorbit despre modul în care FIRST a inspirat și continuă să inspire atât de mulți studenți pasionați, a alterat viitorul acestora într-un mod incredibil, ne-a dat „one homework assignment”, o temă de a continua să inspirăm oamenii prin ceea ce învățăm în această competiție și să nu ne oprim aici, să păstrăm aceeași energie și același devotament concursului și nouă înșine, să continuăm participarea în FIRST și după liceu și să folosim tot ce acumulăm acum pentru a ne construi viitorul. Pe lângă acesta, ne-au vorbit și câștigători ai premiului Dean’s List din anii trecuți, care continuă sa participe la Worlds ca voluntari și să fie mentori ai diferitelor echipe ce participă în competiții FIRST, care au folosit cu succes titlul cu care au fost onorați și continuă sa învețe și să inspire zilnic tineri să devina leaderi și cunoscători în știință și tehnologie, în timp ce își creează și ei o carieră de succes. La sfârșitul discursurilor am vorbit cu fondatorului FIRST, Dean Kamen față în față, a fost cu adevărat o onoare. Am avut ocazia sa vorbesc și cu Președintele FIRST, Don Bossi, și cu Woodie Flowers, profesor la MIT și președinte FIRST despre cum reușesc sa susțină continuitatea programului FIRST, despre România, cum a evoluat de când concursul a fost adus în licee și cum vedem noi viitorul studenților români acum, dar și viitorul nostru după experiența de la Worlds. Cele mai importante discuții au fost cu profesori și președinți ai universităților de prestigiu din SUA, anume de la MIT și YALE. Cu aceștia am discutat despre pasiunile mele și despre oportunitățile pe care le oferă facultatea de a-mi dezvolta în continuare pasiunea și a o transforma într-o carieră, despre modul în care studenții sunt aleși pentru a intra la facultate și cât de pregătit și laureat trebuie să fie un student pentru a avea șansa sa aplice la aceste facultăți, mai ales pentru elevii internaționali. Deși sunt costisitoare, aceste facultăți oferă o multitudine de burse studenților, iar oportunitățile pe care le ai la îndemână pentru a-ți perfecționa capacitățile sunt impresionante. În ultima zi am făcut o vizită la Central Michigan University, unde studenții au la îndemâna ateliere dotate cu numeroase aparate și piese necesare pentru realizarea diverselor proiecte pe care le gândesc sau cu care participă la competiții, imprimante 3D, CNC, spații special amenajate pentru testarea invențiilor pe care le realizează. Printre aceste invenții se numără: roboți, avioane de dimensiuni mai mici, o mașina solară, o mașina cu un consum aproape neimportant de combustibil pentru parcurgerea unei distanțe lungi, o barcă de ciment care plutește și realizează anumite task-uri autonom, un robot-schelet uman.

Ce am realizat și eu și mi s-a dovedit și acum prin aceasta experiență este că liceul este perioada cea mai adecvata pentru a acumula cât mai multe informații și a experimenta și crea orice ne putem imagina. E perioada în care avem tot timpul necesar pentru a deveni extrem de buni la ceea ce ne dorim să facem în viitor și nu trebuie să ne limităm și să așteptăm să învățăm doar în facultate ce avem nevoie pentru a realiza asta, nu degeaba multe companii multinaționale nu mai angajează doar pe baza studiilor finalizate, ci a competentelor demonstrate de aplicant. Este nevoie de muncă și efort pentru a ajunge ce iți dorești, și nu e niciodată ușor, pasiunile și visele sunt cele mai greu de urmat și adesea se pierd în încercarea de a fi realizate, însă perseverența și efortul, dedicarea și motivația fac diferența în viața unui elev cu un singur vis.

Invit fiecare elev interesat, să participe în competițiile FIRST sau să se implice în activități școlare sau extrașcolare care îl ajută în definirea viitorului ce și-l dorește, în dezvoltarea a noi abilități sau îmbunătățirea celor deja avute. Ușile pe care le deschide implicarea în astfel de activități și dorința de a realiza ceva ca elev, m-au schimbat și m-au maturizat, sunt extrem de recunoscătoare pentru șansa pe care am primit-o, șansa de a îmi dezvolta cunoștințele în domeniile viitorului dar și de a-mi construi propriul viitor și al celor din jur, și consider că fiecare elev trebuie sa își dorească sa trăiască această șansă.

elevă Raluca-Maria RUSU

Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean

Educația este mâna invizibilă care salvează

Anul școlar 2018-2019 este al doilea an consecutiv în care Agenția Națională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud implementează, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud, proiectele naționale „Cum să creștem sănătoși „și „ABC-ul Emoțiilor”.

Centrul de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud este reprezentantul în teritoriu al Agenției Naționale Antidrog, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, instituție care are ca principală atribuție implementarea politicilor antidrog în județul Bistrița-Năsăud.

Proiectul ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI” presupune formarea de deprinderi de viață sănătoasă în rândul copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică (clasa pregătitoare), punând accent pe importanța adoptării unui stil de viață sănătos (alimentație, igienă, mișcare), a comportamentelor sănătoase (fără fum de țigară, alcool și medicamente fără prescripție medicală) și a modalităților adecvate de rezolvare a conflictelor fără violență și de luare a deciziilor.

În perioada educației timpurii, educația pentru sănătate reprezintă una din principalele căi de promovare a cunoștințelor privind diferite aspecte ale sănătății și, totodată, de formare a atitudinilor si deprinderilor specifice unui stil de viață sănătos. La vârsta preșcolară și școlară mică copiii învață comportamente prin observarea și imitarea adulților, își formează reprezentarea stării de sănătate și de boală. Pentru perioada învățământului preșcolar și debutul în învățământul școlar, prevenirea consumului de droguri coincide cu acțiuni de promovare a sănătății, încurajând copiii să adopte un stil de viață sănătos.

Proiectul are șapte activități:

- Activitățile 1-3 vizează adoptarea unui stil de viață sănătos („Să facem cunoștință”, „Cum să ne păstrăm sănătatea”, „Alimente sănătoase”);

- Activitățile 4-6 abordează consecințele pentru sănătate ale utilizării substanțelor periculoase („Substanțe periculoase”, „Să ne ferim de fumul de țigară”, „Alcoolul și medicamentele”);

- Activitatea 7 urmărește dezvoltarea încrederii în sine și prevenirea comportamentelor de risc („Rezolvarea conflictelor, fără violență”).

Activitățile sunt concepute în concordanță cu nivelul de dezvoltare socio-emoțională al copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică, astfel încât să fie atractive și ușor de înțeles. Copii vor învăța prin joc și activități practice (desenat, decupat, scenete, etc.) care sunt comportamentele care îi ajută să se dezvolte sănătos și cum să se ferească de comportamentele periculoase.

Proiectul conține următoarele materiale: ghidul educatorului, caietul copilului, un model de diplomă pentru copii și un model de scrisoare pentru părinți.

Proiectul ,,ABC-UL EMOȚIILOR” este un proiect de formare și consolidare a abilităților emoționale cu rol de factori de protecție în prevenirea consumului de droguri, punând accent pe conștientizarea de sine, abilitățile de comunicare asertivă, gestionarea emoțiilor negative, abilitatea de a face față presiunii grupului și de adoptare a deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă. Proiectul se bazează pe modelul inteligenței emoționale, dezvoltat de Daniel Goleman. Inteligența emoțională din viața adultă își are originea în dezvoltarea competențelor emoționale și sociale în perioada preșcolară și școlară mică, acestea fiind perioade de achiziții fundamentale în plan emoțional, social și cognitiv. Copiii care prezintă deficite la nivelul competențelor emoționale și sociale riscă să dezvolte probleme serioase, atât în timpul copilăriei, a adolescenței cât și a vieții adulte, pe diferite planuri, cum ar fi: sănătatea mentală (anxietate, depresie, tulburări de comportament, delicvență juvenilă, consum de alcool și droguri etc.), dezvoltarea cognitivă (atitudini negative față de școală, lipsa încrederii în abilitatea de a rezolva sarcinile școlare și refuzul acestora), adaptarea școlară (absenteism, abandon școlar, dificultăți în adaptarea la cerințele mediului școlar etc.). În multe cazuri, consumul de droguri compensează incapacitatea de a gestiona, într-un mod mai productiv, sentimentele de tristețe și lipsă de speranță. O deficiență emoțională gravă are ca rezultat incapacitatea oamenilor de „a percepe” semnificația noilor informații și a experiențelor anterioare, ceea ce poate duce la un comportament iresponsabil și un dezechilibru.

Proiectul se adresează copiilor din clasele I si a II-a și se centrează pe 5 teme principale:

1. Autocunoaștere / valorizare personală („Cine sunt eu?”);

2. Exersarea modalităților adecvate de gestionare a emoțiilor negative („Gestionarea emoțiilor negative”);

3. Abilități de comunicare asertivă și de a face față presiunii grupului („Cum să spunem NU în situații dificile”);

4. Adoptarea deciziilor corecte pentru o dezvoltare sănătoasă („Alegeri responsabile”);

5. Importanța relațiilor interpersonale („Lumea mea”).

Proiectul conține următoarele materiale: caietul copilului, un model de diplomă pentru copii și un model de scrisoare pentru părinți.

Implementarea proiectelor presupune desfășurarea cursului de formare teoretică a cadrelor didactice pe parcursul a 5 sau 6 ore, în funcție de fiecare proiect în parte; implementarea programului care însumează 14 ore (7 ore pregătire în vederea desfășurării activităților și 7 ore desfășurarea programului, pentru proiectul ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI” și 12 ore (6 ore pregătire în vederea desfășurării activităților și 6 ore desfășurarea programului) pentru proiectul ,,ABC-UL EMOȚIILOR”; 2 ore reprezentate de evaluarea și prezentarea în cadrul acesteia a portofoliului cu fișele tuturor copiilor prezenți la activitățile desfășurate la grupă sau la clasă și a altor dovezi că activitățile au fost realizate (poze etc.).

Responsabil de implementarea proiectelor este asistentul social Acul Veronica din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud. Pentru desfășurarea componentei de formare din cadrul proiectelor asistentul social Acul Veronica colaborează cu profesorul metodist Bogdan Doina-Marilena din partea Casei Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud, care asigură o parte din suportul tehnic al desfășurării sesiunilor de formare în calitate de responsabil al celor două programe/proiecte.

În anul școlar 2018-2019, au fost planificate două cursuri de formare în cadrul proiectului ,,CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI”, găzduite de către Grădinița din Prundu-Bîrgăului și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud și două cursuri de formare în cadrul proiectului ,,ABC-UL EMOȚIILOR” găzduite de către Școala Gimnazială „Grigore Silași” Beclean și Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița. Aceste cursuri se desfășoară în lunile februarie și martie ale anului 2019, cu participarea cadrelor didactice și a consilierilor școlari care s-au înscris.

Pe lângă aceste două proiecte naționale, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud mai implementează următoarele proiecte naționale: „Necenzurat”, „Mesajul meu antidrog”, „Eu și copilul meu!”, „Fred Goes Net – program de intervenție timpuri pentru consumatorii de droguri”, la care se adaugă și alte proiecte locale și campanii: „Alcoolul și Tutunul sunt tot droguri!”, „Fii lucid – e cea mai tare senzație!”, „Adevărul despre droguri” Campania „31 MAI – Ziua Internațională Împotriva Tutunului”, Campania – „26 IUNIE – Ziua Internațională de Luptă Împotriva Traficului și Consumului Ilicit de Droguri”, „Ziua Națională Fără Tutun!”.

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud este situat în Bistrița, strada Gheorghe Șincai, nr. 22, tel 0263 231 066; email: cpeca.bistrita@ana.gov.ro; facebook: antidrog Bistrita.

Asistent social Veronica ACUL,

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bistrița-Năsăud