„Un profesor nu poate vedea roadele unei zile
de muncă. Ele rămân invizibile chiar şi douăzeci de ani.” (Jacques Barzun)
A doua mobilitate internațională în cadrul proiectului „Diversity, Inclusion&Democracy – reshaping school life and culture” la Oslo, Norvegia
În perioada 4-9 martie 2019 s-a
desfășurat a doua mobilitate de dezvoltare profesională, din cadrul proiectului
educațional „Diversity, Inclusion &Democracy-Reshaping School Life and
Culture”, întâlnire găzduită de Academia pentru Drepturile Omului
(Menneskerettighetsakademiet), din Oslo. Academia pentru Drepturile Omului este
o organizație non-guvernamentală care acționează pentru a întări respectul
pentru drepturile internaționale ale omului în Norvegia și în străinătate.
Susține seminarii, ateliere și cursuri pe o varietate de teme legate de
drepturile omului, înțelegerea multiculturală și soluționarea pașnică a
conflictelor. Principalele grupuri țintă sunt elevii și studenții, tinerii
refugiați, solicitanții de azil, dar și profesorii interesați de cunoașterea și
promovarea valorilor democratice.
Pentru delegația din România,
formată din cadre didactice de la CCD BN și CCD Cluj, a fost pregătit un
program complex, care a presupus prelegeri privind drepturile omului, pedagogie
participativă și vizite la școli și muzee. Activitățile care s-au desfășurat la
sediul organizației au combinat prelegerile cu metode active în care
participanții s-au angajat în procesul de învățare prin discuții, activități de
grup și exerciții. Această modalitate activă de învățare promovează gândirea
critică și reprezintă democrația în acțiune. Astfel, după o prezentare generală
a organizației gazdă, centrată pe obiectivele organizației și pe proiectele
derulate, participanții au fost implicați într-o serie de exerciții, menite să
răspundă la întrebări ca: La ce se angajează guvernul când semnează documente
internaționale privind drepturile omului? De ce se concentrează în prezent mai
mult atenția asupra competenței sociale în școli? Care sunt metodele moderne de
predare în ceea ce privește drepturile omului și înțelegerea democrației?
Un exercițiu de reflecție
deosebit de relevant pentru tema proiectului și a întâlnirii a fost cel numit
„Universalitatea drepturilor omului – unde vă aflați?”. Pe scurt, acesta
presupunea ca participanții, împărțiți în grupe de lucru, să reprezinte, grafic
(procentual), măsura în care anumite drepturi sunt respectate în țara de
origine. Reprezentările fiecărei grupe au fost discutate ulterior, comparând
perspectivele participanților și felul în care sunt respectate în alte țări. Au
fost discutate, în mod special, dreptul la liberă exprimare, dreptul la
educație, dreptul la odihnă și recreație, dreptul la viață, libertate și
securitate, dreptul la egalitate în fața legii. Pornind de la aceste reprezentări,
au putut fi identificate aspectele care necesită îmbunătățiri și o serie de
măsuri care se pot lua pentru creșterea gradului de respectare a diferitelor
drepturi.
În ceea ce privește vizitele la
școli și muzee, experiența a fost la fel de interesantă. Turul programat la
Liceul Kuben a adus în prim plan preocuparea pentru un climat sigur și pozitiv,
promovarea interculturalității și diversității. Cu o clădire nouă, modernă,
realizată în 2013, școala oferă elevilor posibilități variate de studiu. Este
considerată cea mai bună școală din Oslo în ceea ce privește formarea
profesională. Elementul de noutate sunt cursurile de patru ani de competență
dublă, absolvenții primind la finalul celor patru ani două diplome: una de
calificare profesională și una pentru specializarea în științe.
Acest liceu a câștigat, de două
ori, premiul Benjamin, acordat în fiecare an unei școli care s-a remarcat prin
acțiunile sale împotriva rasismului și discriminării. Premiul poartă numele lui
Benjamin Hermansen, care a fost ucis la vârsta de 15 ani, 2001, din motive
rasiale. Instituit de Marit Hermansen, mama lui Benjamin, premiul constă într-o
diplomă, 250.000 NOK și o miniatură a bustului lui Benjamin, care este expusă
în holul liceului. Acest premiu confirmă faptul că școala Kuben are rezultate
pe termen lung în domeniul nondiscriminării, implică toți actorii școlii și
acțiunile sale sunt vizibile atât în mediul școlar, cât și în cel social.
Muzeul Intercultural din Oslo,
prin expoziția „Typical”, ne-a oferit ocazia de a reflecta asupra modului în
care se (de)construiesc prejudecățile, asupra nevoii de a așeza oamenii în
categorii, precum și asupra diferențelor dintre teme majore ca rasismul,
xenofobia și biasările cognitive din viața de zi cu zi. Expoziția permite
vizitatorilor să se implice în jocuri ale minții amuzante care să le testeze
propriile prejudecăți, ajutându-i să găsească răspuns la întrebarea „Sunt
prejudecățile periculoase și este posibil să le schimbăm?”. Este remarcabilă
interacțiunea pe care acest muzeu o are cu elevii, fiind permanent vizitat de
grupuri organizate, constituindu-se astfel într-un spațiu interactiv de
învățare.
Pe parcursul acestei mobilități,
profesorii participanți care au avut șansa de a învăța despre democrație la ea
acasă s-au conectat la particularitățile culturale și stilul de viață
norvegian, au experimentat noi metode de învățare și au consolidat relațiile de
colaborare cu organizațiile implicate. Principalele metode didactice exersate,
pentru înțelegerea principiilor democrației și a drepturilor omului (în
contextul Mobilității din Oslo) vor fi transmise de participanții și în cadrul
unei mese rotunde ce va fi organizată spre finalul lunii Aprilie 2019 la
Biblioteca Județeană. Următoarea mobilitate va avea loc în luna Mai și va fi găzduită
de Brainobrain Norway AS, Bergen. Noutăți despre activitățile proiectului pot
fi consultate pe pagina www.ccdbn.ro, secțiunea Proiecte,
https://eeadidccdbn.blogspot.com/.
prof. consilier Cristina-Iuliana
HARAP,
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud
prof. metodist Alina GÎMBUȚĂ,
Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud
Aplicații interactive utilizate în predarea chimiei
„Dacă judeci oamenii, nu vei mai avea timp să îi iubești.”
Maica Tereza
Ne-am plictisit! Să lăsăm
deoparte tabla, creta, caietul și creionul! Să ne jucăm utilizând aplicația
LearningApps.org și vom descoperi ce plăcut este să învățăm la chimie.
Am descoperit cu ani în urmă
câteva platforme care mi-au oferit o serie de instrumente colaborative, cursuri
online, reviste de specialitate, știri, informații și resurse pentru predare.
Prin intermediul lor am reușit să fiu în pas cu noutățile, m-am adaptat mai
ușor cerințelor elevilor mei. Amintesc două dintre ele: iTeach.ro și
reteauaedu.ro. Cursurile online mi se par mult mai atractive, pot parcurge
sarcinile în ritm propriu, aleg cursurile pe care le consider utile formării
mele profesionale. Certificatele obținute nu au credite profesionale
transferabile, au număr de ore, lucru ce nu mă deranjează, sper ca în timp să
intre în categoria activităților de formare recunoscute și echivalate cu CPT.
LearningApps.org este un proiect
de cercetare și de dezvoltare al Școlii Superioare Pedagogice PH Bern, în
colaborare cu Universitatea din Mainz (prof. dr. Franz Rothlauf) și cu Școala
superioară Zittau/Görlitz (prof. dr. Christian Wagenhaft).
LearningApps.org (tutorial)
este o aplicație Web 2.0 care sprijină procesele de învățare și predare cu
module interactive.
Aplicațiile existente pot fi
direct folosite ca materiale didactice sau utilizatorii le pot crea sau
modifica ei însuși după cerințele și ideile personale. Aceste module (denumite
Apps) nu conțin un cadru special sau un scenariu concret de învățare, ci se limitează
exclusiv la partea interactivă. Modulele trebuie încorporate într-un scenariu
de predare corespunzător. Portalul ne oferă o mulțime de șabloane și
instrumente, tipurile de exerciții care pot fi alcătuite sunt diverse:
Ordonează perechi, Ordonare pe grupe, Cronologie, Ordonare pe imagini, Ordonare
simplă, Quiz cu alegere multiplă, Text spații goale, Matrice de aplicații,
Înserări de audio și video, Jocul Milionarii, Puzzle – Grupe, Rebus, Ordonare
cu hartă, Cuvinte încrucișate, Unde este situat acesta? Spânzurătoarea, Cursă
de cai, Joc-Perechi, Apreciază. Important: putem crea clase și distribui
exercițiile elevilor. Elevii pot fi invitați cu ajutorul unui link sau codul
QR. Elevul scanează codul QR și intră direct în clasa lui, unde găsește
exercițiile propuse. Cu ajutorul statisticilor, putem urmări munca și
rezolvarea problemelor.
Din cauza abordării intuitive, a
construirii modulelor de învățare, LearningApps.org poate fi, de asemenea,
folosit chiar de către elevii, ei pot crea propriile sarcini pentru
consolidarea și repetarea unui subiect în sala de clasă.
Exercițiile (Apps) se pot alcătui
relativ simplu, urmând instrucțiunile de pe site. Există numeroase modele care
facilitează crearea acestora într-un timp relativ scurt.
Jucați-vă și învățați CHIMIA
utilizând exercițiile mele:
1. Formule chimice (ordonează
perechi):
Denumire tehnică/uzuală – Formulă
chimică
Click aici!
2. Aliaje (ordonează perechi):
Compoziția aliajelor
Click aici!
3. Sistemul periodic al
elementelor chimice (2019 – Anului Internațional al Sistemului Periodic)
(potrivire pe imagini)
Click aici!
Aici veți găsi mai multe exemple și
preocupările mele, alături de elevi!
 |
| „Ora de chimie, cea mai faină!” |
Pentru elevi, LearningApps oferă
moduri interactive și atrăgătoare de însușire a noilor informații, elevul va
învăța mult mai ușor prin descoperire și mai ales prin interactivitate.
Avantajul major al acestei
aplicații este acela că se distribuie gratuit și prin codul sursă deschis
pentru utilizator. Acest fapt permite utilizarea cu mult mai mare eficiență.
Astfel utilizatorul poate schimba modulele existente ale aplicației sau poate
adăuga module noi având posibilitatea de a extinde funcționalitatea lor.
Aplicația LearningApps este simplă pentru folosire, se integrează ușor în
procesul de învățământ și se adaptează foarte ușor pentru orice programă a
oricărei instituții de învățământ.
Bibliografie:
1. Bocoș, M., Instruire interactivă. Repere pentru
reflecție și acțiune, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2002;
2. Drăghicescu, L., Petrescu,
A.M., Stăncescu, I., Rolul strategiilor
didactice interactive în ameliorarea calității învățării, Editura
Universității „Petru Maior”, Târgu Mureș, 2008;
3. Oprea, C. L., Strategii didactice interactive, Editura
Didactică și Pedagogică. București, 2006.
prof. Cecilia PRECUP,
Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița
Erasmus+ „I Am Not a Target!” – Experiența Portugalia
Martie în Portugalia, ce poate fi
mai frumos? Abia dezghețați de iarna încăpățânată din România, îngrijorați de
hainele pe care le luăm cu noi, am pornit spre experiența Portugalia, nu dis de
dimineață, ci chiar cu noaptea-n cap, un grup de 6 elevi și 3 cadre didactice
din Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița. După 19 ore și peste 3500km am
ajuns, fericiți de altfel, în Almada, un oraș situat aproape de Lisabona, pe
malul stâng al fluviului Tejo. Gazdele noastre, în această mobilitate au fost
inimoșii profesori și elevi ai EB Cova da Piedade, adică ciclul primar al
Grupului Școlar Emidio Navarro din Almada.
Săptămâna petrecută la această
școală, alături de reprezentanți ai celorlalte școli partenere din proiectul
Erasmus+ „I Am Not a Target!”, respectiv din Italia, Spania, Cipru și Grecia a
însemnat pentru mulți dintre noi, prima experiență de învățare într-un mediu
multicultural și în același timp testarea atitudinilor și aptitudinilor tuturor
vis-a-vis de comunicarea într-o limbă străină și multiculturalitate.
Ideal ar fi să spun că am folosit
limba engleză în comunicarea cu oamenii locului, însă în realitate nu s-a
întâmplat tot timpul asta pentru că pentru că am descoperit, la această școală
elevi dornici să ne cunoască, nerăbdători să se prezinte, a căror cunoștințe de
limba engleză se rezumau la „cum te cheamă” și „ce culoare are părul tău”, ei
fiind doar în clasele primare, astfel că deosebit de utile s-au dovedit
limbajul trupului și comunicarea cu mâinile. Oricum, interacțiunile cu ei se
finalizau, emoțional, cu îmbrățișări prelungite.
Și dacă tot am adus vorba de
emoții, este momentul să aflați care sunt obiectivele proiectului nostru,
respectiv ale deplasării celor 5 delegații în Almada Portugalia, în cea mai
potrivită perioadă din an: luna martie. Proiectul nostru își propune să
construiască o cultură organizațională bazată pe înțelegere, toleranță și
coexistență într-o pace imperfectă, în contextul în care comunitatea școlară
este din ce în ce mai afectată de agresiunile de tip bullying și asta nu o
spune numai mass media ci și anchetele sociologie realizate în cadrul
populației de elevi și profesori. Sesiunea de învățare intitulată:
Cyberbullying in Everyday Life (propusă de partenerii noștri portughezi) ne-a
purtat prin diverse teme concurente cu bullying-ul din mediul online. În prima
zi, în cadrul unui workshop am abordat jocurile viitorului (Games for the
Future), iar cu ajutorul unei asociații am testat diverse jocuri tradiționale
portugheze alături de elevii școlii gazde. Mai apoi, am conturat o școală
virtuală...
Gestionarea identității virtuale,
descoperirea strategiilor de succes în ceea ce privește interacțiunea online au
fost subiectele unor ateliere participative din care am învățat pașii de urmat
și regulile „mediului de joacă” online. Acestea sunt câteva exemple de
activități desfășurate în comun, în Portugalia de către participanți. Dincolo
de rezultatele direct legate de scopul proiectului (scăderea izolației și
divizării în cadrul comunității școlare, detectarea și gestionarea riscurilor
și pericolelor online, adoptarea unui comportament online dezirabil,
respectarea drepturilor de autor, a legislației privind protecția datelor
personale, detectarea știrilor false), această experiență portugheză a
contribuit la crearea mediului cultural favorabil pentru dezvoltarea unor
rețele educaționale internaționale, interacțiunea interculturală, identificarea
aspectelor comune care leagă culturile precum și depistarea valorii elementelor
care le diferențiază, toleranța la diversitate, control pozitiv al emoțiilor,
stimularea atitudinilor pozitive în munca cu omeni diferiți cultural sau ca
vârstă.
Ce a însemnat pentru fiecare
dintre noi, experiența portugheză?
Cosmin: „Mi-au plăcut oamenii de
acolo, că au fost deschiși și înțelegători. Activitățile au fost bine
organizate și interactive”
Anca: „Experiența din Portugalia
a fost foarte informativă și interesantă. Am avut oportunitatea de a cunoaște
oameni noi și minunați care ne-au învățat lucruri importante despre bullying și
cyberbullying. Mai mult, am vizitat un loc nou, extraordinar de frumos și ne-am
făcut prietenei pe care-i vom purta în minte până ne vom revedea.”
Ruxi: „Mobilitatea din Portugalia
a fost o experiență minunată. Am cunoscut multe persoane minunate care au fost
foarte amabile și deschise. De asemenea, atelierele și activitățile organizate
au fost interesante și am învățat multe lucruri utile.
Andreea: „Experiența aceasta m-a
făcut să-mi schimb anumite gândiri despre bullying. Am învățat că și cel care
privește actul este implicat, deoarece nu spune nimănui sau nu face nimic să-l
ajute. Am învățat să fiu mai tolerantă atât cu copii mai mici cât și cu anumite
situații. Mi-au plăcut atât copiii implicați în acest proiect cât și cei pe
care i-am întâlnit, în afara proiectului. Au fost foarte deschiși în fața
noastră.
Ilinca: ”Experiența din
Portugalia ne-a marcat ca și adolescenți, învățându-ne valori pe care să le
împărtășim cu ceilalți „de acasă”. Oamenii au fost de mare ajutor și dornici de
a ne cunoaște, devenind prieteni, pe care o să-i ținem în gândul nostru mereu.”
Aventura noastră portugheză s-a
încheiat cu drumul spre casă, tot de peste 3500 km, cu alte nenumărate ore,
unele pierdute și datorită diferenței de fus orar. Am mai pierdut și niște
grade Celsius, vreo 10, dar cine mai stă să numere? Am câștigat însă, nu numai
noi, dar și ceilalți participanți, prieteni buni (cine ar fi crezut că
prieteniile se pot lega așa de repede), am descoperit fațete noi ale colegilor
vechi, am dărâmat mitul complicatei relații adult-copil sau, dacă vreți,
profesor-elev.
prof. Alina CREȚ,
prof. Mariana ONIGAȘ,
Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița
Pentru carte, muzică și poezie...
În bibliotecă totul este nobil și
toate sunt sfinte... imposibilul devine posibil acolo unde cartea te invită să
o deschizi, să o cercetezi. Cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei, la
Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, în data de 21 martie 2019, poezia și
muzica și-au găsit sălaș în cadrul evenimentului organizat de Casa Corpului
Didactic a Județului Bistrița-Năsăud.
Prima parte a zilei a fost
dedicată informărilor din partea Casei Corpului Didactic și a Inspectoratului
Școlar Județean. Astfel, s-a prezentat stadiul implementării proiectului „Alege
cartea!”. Conform evaluării de etapă a activității „Meniul de lectură”, pentru
a fi lecturate de către elevi s-au ales un număr de 4759 de titluri de cărți.
Meniul de lectură a fost promovat pe paginile de facebook ale școlilor, ale
bibliotecilor, respectiv pe site-urile școlilor. La activitatea următoare a
proiectului „Convinge-mă să citesc!”, s-au înscris un număr de 4019 elevi. Cei
mai interesați s-au dovedit a fi elevii din ciclul primar, numărul înscrișilor
la acest nivel de clasă fiind 1789. La nivelul imediat următor avem înscriși
1288 elevi, iar din clasele VII-VIII s-au înscris 942 elevi. Produsul ce
urmează a fi realizat la finalul acestei activități este o recenzie video
pentru fiecare carte citită, cu care elevul intră în concurs. Le mulțumim
tuturor care au ales să se înscrie în proiectul nostru. Cât mai mulți tineri în
bibliotecile școlare semnalizează continuitatea vitală a culturii locale și
naționale. În paralel cu proiectul „Alege cartea!”, Casa Corpului Didactic a
Județului Bistrița-Năsăud coordonează la nivelul județului nostru și proiectul
Casei Corpului Didactic Sibiu, CDIdei în cărți, care în acest an a ajuns la
ediția a V-a. La fel ca și proiectul anterior, acest proiect pune accent pe
valorizarea structurilor infodocumentare din județ – resurse în educația
nonformală, dezvoltarea parteneriatelor educaționale și conștientizarea
importanței pe care o are lectura în construirea și desăvârșirea personalității
elevilor. În cadrul sesiunii de instruire a coordonatorilor echipelor de elevi
și a reprezentanților unităților școlare înscrise, au fost prezentate
informații despre proiect și stadiul implementării acestuia la nivelul
județului. Astfel, sunt înscrise 79 de echipe, din 9 unități de învățământ,
fiind implicați 237 de elevi atât din învățământul de masă, cât și din centrele
de educație incluzivă. Conform metodologiei publicate
https://cdidei.files.wordpress.com/2019/03/metodologia_cdidei_in_carti_v.5.1_2019.pdf,
în cadrul Festivalului CDIdei în cărți, elevii organizați în echipe de câte
trei, coordonați de un cadru didactic sau un bibliotecar, aleg o lucrare pe
care o citesc și realizează următoarele produse: descrierea lucrării citite
(fișa cărții), un obiect reprezentativ din acea lucrare (o machetă a unei scene
reprezentative din lucrare, o situație descrisă în lucrare), descrierea
obiectului realizat (fișa obiectului). Produsele realizate vor fi prezentate în
cadrul Festivalului la nivelul unității, iar cele care vor îndeplinii
criteriile stabilite, vor fi prezentate în etapa județeană. La etapa națională,
care va avea loc la Sibiu în data de 7 iunie 2019, vor participa doar echipele
de elevi care au obținut premiul I la etapa județeană.
Partea a doua a întâlnirii, a
fost una de suflet. Invitați au fost domnul profesor Brumărel Ciutan și doamna
profesor Rodica Cojocaru mari iubitori de poezie, care au gestionat momentul,
într-o manieră plină de aplomb. Domnul Sorin Găzdac colegul nostru, bibliotecar
la Colegiul Silvic „Transilvania” Năsăud, alături de domnul profesor Lucian
Bichigean și domnul profesor Emanuel Ungurean, menestrelii noștri, prin muzică,
ne-au făcut să vibrăm cu universul. Muzica și poezia, împletite ne-au dus cu
gândul la Enescu și Eminescu, două nume sacre, mari artiști, creatori de
frumuseți nepieritoare. Românii îi privesc în umanitate ca pe doi zei,
strălucitori și magnifici.
„Încă din cea mai îndepărtată
antichitate, poezia și muzica, cuvântul și tonul au mers mână în mână, adesea
contopindu-se, completându-se...”
(Enescu: discurs de recepție la
Academia Română, 1933)
„Și limba strămoșească e o
muzică... și ea ne atmosferizează cu alte tipuri mai vrednice și mai mari
(...), cu timpurile în care unul s-au făcut poporul și una limba.”
(Eminescu, Timpul, 12 mai 1882)
Muzica s-a împletit cu poezia, în
momente de neuitat, care ne fac să gândim asemeni lui Goethe: „Clipă, întârzie
puțin, ești atât de frumoasă”.
bibl. Margareta POP,
Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud
Dionisiacul în Bacantele lui Euripide
În lumea antică, una dintre
sursele predilecte comicului o reprezintă cultul dionisiac. Personalitatea lui
Dionysos, care la origine răspândea hazul și buna-dispoziție, dar și apariția
prozei satirice literare reprezintă, în viața cetății grecești arhaice, un
fenomen revelator. Impunerea tragediei la Atena are loc pe fundalul marilor
reforme religioase pe care le întreprinde Peisistratos în a doua jumătate a
secolului al VI-lea î.e.n. Între ele se află și aducerea în oraș a lui
Dionysos, unde Thespis reprezintă prima tragedie în 534, în cadrul Marilor
Dionysii.(1) Mitul theban al lui Dionysos este echivalentul artistic al unui fapt
istoric (opoziția aristocrației homerice la intruziunea în Helada a cultului
dionisiac), dar și a unor vechi rituri agrare (în legătură cu moartea și
învierea spiritului vegetației).(2) Miturile devin simple pretexte literare, pe
care le transformă în funcție de necesitățile dramei. Prin dedublarea
individului, zeii intervin în relațiile dintre oameni care sunt bazate pe
prețuire.
Euripide și-a ales pentru
Bacantele o temă străveche, unde deapănă firul unei povești cunoscute,
reînviind arhetipuri. Piesa are o forță tragică zguduitoare, decurgând din
simplitatea aspră a acțiunii, din situațiile sale stranii și înfricoșătoare,
din eroismul grandios al voințelor omenești (îndeosebi a lui Pentheus) ce
cutează să înfrunte inevitabilul în manieră prometeică, dând dimensiune abisală
catastrofei. Deși este o tragedie, Bacantele înregistrează și câteva
reminiscențe ale comediei. Piesa este o critică la anumite aspecte ale
societății și ale vieții, cum ar fi instituțiile, relațiile dintr-o cetate,
împărțirea autorității, puterea sau lipsa de putere, paradoxurile unui stat.
Pentheus e doar indirect
protagonistul piesei, dominând doar planul concret al acțiunii, în timp ce
personajul principal este invizibil: Dionysos, mirificul tânăr cu însușiri
magice, apărut intempestiv la porțile cetății pentru a-și revendica identitatea
divină. Zeul, deși o prezență constantă în tragedie, nu participă fizic la
acțiune, nu este un personaj material. Reprezentantul său formal, „străinul”,
are rol decisiv, fiind pandantul său din planul real, el conducând de fapt
acțiunea. Totul se petrece aici, în oglindă, Pentheus avansează la rangul de
erou tragic al ritului (va fi ucis de mama sa) prin jocul de reflexe al
cultului dionisiac; el va rămâne, până la final, omul care nu crede în natura
divină a „zeului” apărut la porțile cetății sale, fiind pedepsit ca atare.
Astfel, un accesoriu tehnic al comediei intră în substanța spectaculară a
singurei tragedii eline (dintre cele rămase) care aduce pe scenă un zeu.(3) Euripide s-a aflat în fața unei dileme de structură: exclusiv, doar muritorii
pot fi protagoniștii unui spectacol tragic, fiindcă doar muritorii pot greși.
Nici el nu se distanțează de concepția platonică asupra râsului, susținând că e
inadmisibil să se prezinte oameni respectabili dominați de râs, și încă mai
puțin zei. Aici, ridicolul nu se poate opune tragicului după modelul estetic
tragedie-comedie. Și asta deoarece ridicolul aparține în primul rând vieții,
înainte de a se nuanța artistic, iar sublimul reprezintă lupta însăși a valorii,
statuarea ei. Omul ridicol nu cunoaște eliberarea cathartică, ci se pune mereu
în criză. El își trăiește până la tragic complexul și pierde contactul cu
realitatea.
Dionysos simbolizează năzuința
originară a sufletului de comuniune, tendința de fraternizare cu elementele
cosmosului. Dionysus respectă paradigma apartenenței duale, având, ca și Ianus,
două fețe: una întoarsă spre moarte, alta deschisă spre viață,(4) apropiindu-se
astfel de Ianus, dar și de Osiris.
Euripide nu se limitează numai la
relatarea mitului; Dionysos ne apare mai mult ca un zeu al vegetației, capabil
de a trece prin numeroase travestiri: când ia chipul unui necunoscut, când
aleargă fantastic prin munți, ca sub puterea unui delir sacru.
Dionysos e un personaj activ,
care umple cu faptele și sensurile lui întreaga tragedie. El va urca în timp,
sub aspect tipologic, pe două filiere culturale: una populară, care va reține
statutul de erou resurecționar, cu însemnele vegetale de rigoare, și una cultă,
punându-i corsete tipologice și comportamente precise.(5) Zeu al vegetației, al
viței-de-vie, al reînnoirii aduse de anotimpuri, el mai simbolizează forțele
obscure care se ivesc din inconștient, este zeul cu forme multiple, creator de
iluzii, autor de miracole.(6) Euripide critică nu numai fondul religiei,
superstițiile nedrepte, dar și manifestările exterioare ale sale, cultul.(7)
Corul, personaj colectiv,
alcătuit omogen din ființe pe jumătate omenești, pe jumătate nefirești, menit
să exprime ideile cele mai generale în graiul împletit al dansului, muzicii și
poeziei, recâștigă în Bacantele toată vigoarea inițială, plină de semnificații
din veche dramă dionisiacă. Menadele, femeile care se alăturau procesiunilor
anuale ale lui Dionysos, aveau voie să facă absolut toate lucrurile care le
erau interzise pe parcursul anului. Comportamentul lor aberant este o pedeapsă
a zeului vinului pentru necredința cetății tebane. La Euripide, imaginea
bacantelor păstrează câteva aspecte ale ritului originar. Reprezentantele
autorității religioase, sunt o parte a irealului, a unei atmosfere magice unde
țâșnește lapte și vin din stânci sub apăsarea tirsului lor și supuse religiei.
Puterea lor e asimilată unei armate, aflate în cadrul politicului, atacând
cetăți, pustiindu-le și răsturnându-le din temelii. Dansul lor exprimă și
celebrează identificarea cu ceea ce este nepieritor, îmblânzind animalele
sălbatice și instituind armonia dintre cer și pământ. Combinația dintre hazliu
și serios nu este numai un joc poetic, ci și un ideal de viață. Ele
simbolizează dorința maladivă de a iubi și de a fi pătrunse de zeul iubirii,
precum și atracția spre această nebunie.(8) Ele sunt surprinse în cadrul naturii,
luând parte la acțiune, cutreierată de un sens fantastic și misterios al
devenirii.
Un alt episod comic îl constituie
așa-zisele lupte dintre Dionysos și Pentheus, unde balanța e inegală. Când
Pentheus se hotărăște să angajeze o luptă armată cu bacantele, Dionysos îl
avertizează că nu trebuie să se îndrepte cu arme împotriva zeului. A doua
luptă, între bacante și Pentheus, se desfășoară după tipicul unei vânători.
Regele e vânătorul bacantelor care devine vânat. Sfârșește sfâșiat de mama sa,
care îl confundă cu un leu. Finalul pe care Dionysos i-l rezervă atunci când îl
demască în fața bacantelor nu este altceva decât lovitura de grație pe care o
dă celui care s-a opus cultului său. Registrul thanatic interferează cu cel
cathartic, purificator. Moartea redă individul lumii, universului, îl unește cu
marea forță a primordialului.(9) Pentru obținerea efectului de katharsis, s-a accentuat
puternica relație epifanică dintre eroul prezentat pe scenă și Dionysos.
Moartea aparținea însă eroului, care murea în locul lui Dionysos, declanșând
ritul de purificare colectivă. Dionysos doar lasă impresia că moare; în
realitate, moare inamicul său, îmbrăcat în veșmintele sale. Prin această
filiație de iedei, Dionysos trebuie să fie privit ca reprezentând un fel de
viață secretă, misterioasă, persistentă prin și dincolo de moarte. Accentul s-a
pus pe eroul unic, care sacralizează nu atât locul, cât comunitatea ca atare.
De aceea, și în cazul unor bătălii sau pierderea unor teritorii, esențial nu
era pământul, ci oamenii, și cetatea era considerată salvată în condițiile în
care corpul cetățenesc a fost salvat, putând face să renască astfel tradițiile
și cultele sale.
Bibliografie:
Borbely, Ștefan – (2013) De la Herakles la Eulenspiegel, Eroicul,
Editura Contemporanul, București
Chevalier, Jean, Allain
Gheerbrant – Dicționar de simboluri,
Editura Artemis, București
Ștef, Traian (1998) – Ridicolul, Editura Paralela 45, colecția
80 seria ESEURI, Pitești
Gramatopol, Mihai (2000) – Moira, mythos, drama, Editura Univers,
București
Note:
1. Ibidem, p 169
2. Borbély, Ștefan – Op. cit., p
12
3. Ibidem, p 187
4. Borbély, Ștefan – Op. cit., p
99
5. Borbély, Ștefan – Op. cit., p
85
6. Chevalier, Jean, Allain
Gheerbrant – Op. cit., vol. 1, pp 447-449
7. Borbély, Ștefan – Op cit. p
311
8. Chevalier, Jean, Allain
Gheerbrant – Op. cit., vol. 1, pp 167-168
9. Borbély, Ștefan – Op. cit., p
177
prof. Mihaela FRENȚIU
Liceul cu Program Sportiv Bistrița
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu