Copii sunt educaţi de
faptele unui adult, nu de vorbele lui. (Carl Jung)
Alege cartea!
În anul 2019, „Anul Cărții” prin Legea nr. 357 din 27 decembrie 2018,
publicată în Monitorul Oficial, partea I, din 3 ianuarie 2019 a fost lansat
Programul național „România citește”. Conform legii menționate, „programul se
va desfășura în cadrul unităților de învățământ primar și gimnazial și
presupune organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor cu voluntari,
precum părinți, personalități publice, jurnaliști”. Programul „presupune
organizarea de întâlniri bianuale ale elevilor cu scriitori români
contemporani, de anvergură națională sau locală, care să lectureze fragmente
din propriile creații literare, în scopul încurajării lecturii și promovării
acestora”.
În județul Bistrița-Năsăud, la inițiativa Inspectoratului Școlar
Județean Bistrița-Năsăud în colaborare cu Biblioteca Județeană „George Coșbuc”
Bistrița-Năsăud, respectiv Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud a
fost lansat proiectul „Alege cartea!”, proiect cuprins în Calendarul
Activităților Educative Județene – 2019. Proiectul urmărește creșterea
interesului elevilor pentru lectură ca metodă de îmbunătățire a comunicării.
Proiectat a se implementa în perioada februarie – decembrie 2019, proiectul se
adresează elevilor pe trei nivele de clase (clasele III-IV; clasele V-VI;
clasele VII-VIII). Activitățile proiectului se vor desfășura în toate unitățile
de învățământ din județ care au elevi din clasele III-VIII, organizate în 25 de
centre. Prin implicarea elevilor în activitățile: „Meniu de lectură”,
„Convinge-mă să citesc”, „Biblioteca vie”, „Daruri din cărți”, se dorește ca
aceștia să deprindă plăcerea și gustul cititului iar produsele realizate de ei
să fie caracterizate de originalitate și creativitate. Nu în ultimul rând,
proiectul își propune dezvoltarea unor relații de colaborare între
reprezentanții școlii și reprezentanții comunității locale, dezvoltarea
competențelor de comunicare și relaționare a bibliotecarilor, promovarea și
valorificarea și potențialului cultural local.
Informații despre proiect găsiți pe site-ul Casei Corpului Didactic a
Județului Bistrița-Năsăud http://www.ccdbn.ro/, la secțiunea Proiecte.
bibl. Margareta POP,
Casa Corpului Didactic a
Județului Bistrița-Năsăud
Învățământul profesional și tehnic – opțiune pentru prezent și viitor
În atenția absolvenților de gimnaziu – clasa a VIII-a
Pentru anul școlar 2019 - 2020, învățământul profesional și tehnic
(ÎPT) este organizat prin Liceul tehnologic de 4 ani (IX - XII) cu trei profile:
Tehnic, Servicii, Resurse naturale și protecția mediului și Învățământ
profesional cu durata de 3 ani.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL – este organizat după clasa a VIII a, cu
frecvență, cursuri de zi, finalizat cu examen de certificare a calificării profesionale
nivel 3.
- clasa a IX-a – reprezintă pregătirea profesională de bază, cu 5
săptămâni stagii de pregătire practică; clasa a X-a și clasa a XI-a, pregătire
profesională generală și de specialitate, cu 9 săptămâni stagii de pregătire
practică respectiv 10 săptămâni stagii de pregătire practică.
- Elevii beneficiază de susținere financiară – prin programul de
protecție socială „Bursa profesională” / 200 lei lunar. Elevii pot beneficia și
de susținere financiară, stimulente și alte forme de sprijin acordate de
partenerul de practică. Partenerul de practică care susține învățământul dual,
oferă, pe lângă bursa profesională cel puțin încă 200 lei bursă și alte
facilități.
- ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL – se organizează în unități de învățământ
care au încheiate contracte – cadru cu operatorii economici, acestea sunt:
1. Liceul Tehnologic Gr. Moisil Bistrița: Lăcătuș construcții metalice
și utilaj tehnologic (dc Învățământ dual 15 locuri), Sudor (dc Învățământ dual
15 locuri), Mecanic auto, Operator la mașini cu comandă numerică.
2. Liceul Tehnologic Bistrița: Tâmplar universal, Electrician
exploatare joasă tensiune.
3. Liceul Tehnologic Agricol Bistrița: Mecanic auto, Zootehnist,
Brutar-patiser-preparator produse făinoase.
4. Liceul Tehnologic de Servicii Bistrița: Ospătar (chelner) vânzător
în unități de alimentație; Frizer - coafor – manichiurist – pedichiurist,
Bucătar, Cofetar – patiser.
5. Liceul Tehnologic Henri Coandă Beclean: Operator la mașini cu
comandă numerică, Confecționer produse textile, Instalator instalații tehnico –
sanitare și de gaze, Comerciant – vânzător.
6. Liceul Tehnologic Agricol Beclean: Mecanic auto, mecanic agricol.
7. Școala Profesională Tîrlișua: Sudor.
8. Liceul Tehnologic Telciu: Lăcătuș mecanic prestări servicii.
9. Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru: Mecanic auto, Lucrător
hotelier.
10. Liceul Tehnologic Florian Porcius Rodna: Mecanic auto.
11. Liceul Tehnologic Lechința: Lăcătuș construcții metalice și utilaj
tehnologic.
12. Liceul Tehnologic Feldru: Electrician exploatare joasă tensiune,
Confecționer produse textile.
13. Liceul Tehnologic Silvic Transilvania Năsăud: Pădurar, Operator
fabricarea și prelucrarea polimerilor.
14. Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva: Ospătar (chelner)
vânzător în unități de alimentație.
15. Liceul Tehnologic ICR Căianu-Mic: mecanic auto.
16. Liceul Radu Petrescu Prundu Bârgăului: Sudor
17. Liceul Teoretic CRV Teaca: Comerciant – vânzător.
Absolvenții de ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL care promovează examenul de
certificare a calificării profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a
învățământului liceal, zi sau seral.
Așadar fiecărui elev i se asigură șansele de continuare a studiilor în
funcție de aspirațiile și potențialul individual de învățare. Este bine ca
absolvenții învățământului gimnazial să aleagă cea mai bună variantă pentru
viitorul ce le aparține.
prof. Speranța UNCIU,
Inspector școlar pentru ÎPT
Utilizarea aplicației Kahoot în educația elevilor și a adulților
România este unul dintre statele lumii în care internetul de mare
viteză este prezent oriunde, indiferent de gadgeturile folosite, astfel că
accesul la informație se face relativ rapid și cu mare ușurință. Folosirea
acestor resurse nu trebuie să lipsească din educarea elevilor, precum și a
adulților, deoarece noile device-uri sunt parte a vieții noastre, de la
telefon, la tabletă și laptop. Modul în care se pot obține informații și
rapiditatea cu care se face acest lucru, îl obligă pe cel care educă să se adapteze
și să nu mai fie un simplu transmițător de informații, ci să lucreze cu acestea
pentru a-i face pe elevi să dobândească anumite competențe.
Internetul abundă în aplicații pe care profesorul le poate folosi în
munca la clasă, însă comoditatea, nepriceperea, neștiința, lipsa resurselor duc
la utilizare redusă a acestor. Fiecare disciplină de studiu poate fi abordată
trans și interdisciplinar, fie că vorbim de istorie, educație fizică și sport
sau matematică. Aplicațiile pot da culoare, nuanță, farmec, pot crea o
atmosferă pozitivă, destindere, competiție și plăcerea de a învăța.
Una dintre aplicațiile utilizate în mod frecvent la clasă în ultima
perioadă este Kahoot; aceasta poate fi utilizată fie accesând un browser de
internet, fie instalând aplicația pe telefonul mobil. Este una dintre
aplicațiile pe care o utilizez cu mult succes în activitatea cu elevii mei, în
orice moment al activității: fixarea cunoștințelor, recapitularea acestora,
teme pentru acasă, evaluarea formativă sau sumativă.
Elevii îndrăgesc aplicația, deoarece este ușor de folosit și își
utilizează unul dintre dispozitivele mobile. Profesorul care propune un Kahoot,
are nevoie de laptop/calculator, video-proiector și acces la internet. Elevii
accesează aplicația intrând pe site-ul www.kahoot.it.
Kahoot-ul poate fi considerat o aplicație importantă deoarece asigură
obiectivitatea în evaluarea rezultatelor, evaluarea fiind asistată de
calculator, oferă un feed-back imediat profesorului, dar și elevilor,
rezultatele sunt centralizate automat, se creează interactivitate, dar atenție
distributivă și perspicacitate. Elevii pot juca în echipe de doi sau mai mulți
și pot fi notați sau premiați în diverse moduri (de foarte multe ori au
preferat dulciurile în favoarea notelor). La rândul lor, elevii pot deveni
creatorii unor astfel de Kahoot-uri, acasă sau la școală, astfel că se
facilitează accesul la o gamă variată de întrebări și răspunsuri, pe care
profesorul le poate utiliza la clasă. De asemenea, aplicația oferă o mulțime de
Kahoot-uri create de alte persoane ce abordează domenii diferite, astfel că,
dacă se pliază la nivelul unei clase, pot fi aplicate cu o mare facilitate.
Având în vedere succesul de care se bucură în rândul elevilor,
utilizarea acestei aplicații s-a extins și la nivelul educației adulților.
Cursanții, adulți care au luat contact cu aplicația, pot învăța cum se creează
un cont, iar mai apoi un Kahoot prin formularea de întrebări și inserarea unor
imagini. Ultimii profesori din județul Bistrița-Năsăud care au intrat în contact
cu aplicația sunt cei care au luat parte la cursul Școala Democratică,
16-18.02.2019, unde o parte a evaluării a fost realizată prin intermediul unui
Kahoot.
Datorită unui grad mare de interes al cursanților privind utilizarea
Kahoot la clasă, Casa Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud care de
altfel a și livrat gratuit pe parcursul acestui an școlar cursul de formare
Școala Democratică unui număr de 77 de cadre didactice din județ a venit în
întâmpinarea nevoilor acestora prin planificarea a două evenimente ce se vor
desfășura în luna Martie 2019 în contextul proiectului educațional „Diversity,
Inclusion & Democracy-Reshaping the School Life and Culture” (cod
2018-EY-PMIP-R1-0007, finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic
European (SEE) 2014-2021), respectiv un workshop prin care cadrele didactice
vor fi instruite în vederea utilizării platformelor Kahoot și Padlet, precum și
un eveniment Școli Democratice Conectate unde participanții vor avea ocazia de
a-și pune în valoare competențele de creatori digitali, utilizând (împreună cu
elevii) în aceeași zi și la aceeași oră cele două aplicații educaționale
menționate.
Folosind aplicația la clasă am observat că elevii sunt mai relaxați,
mai dornici de a interacționa, de a folosi tehnologia digitală, de a munci mai
mult, de a se implica. Atunci când utilizăm noile tehnologi, nu există elevi
marginalizați, iar spre surprinderea mea, am observat cum elevi cu note mai
mici reușesc să aibă performanțe deosebite la o anumită lecție sau la un anumit
scenariu didactic. Kahoot nu este singura aplicație din mediul online ce poate
fi folosită și acceptată de elevi. Există o varietate de aplicații ce pot fi
utilizate cu succes, însă este nevoie de o mare deschidere din partea cadrelor
didactice, de ieșirea acestora din zona de confort, de disponibilitatea de a
munci și de a te pregăti, precum și a înțelege că doar transmiterea de
informații nu mai este de multă vreme actul principal al vocației noastre.
prof. Marius-Nicolae POP
Școala Gimnazială „Lucian Blaga”
Bistrița
„Hour of Code” – introducere în informatica creativă
Observăm și începem să recunoaștem evidențe care se petrec în jurul
nostru zilnic și pe care nu le mai putem nega. Chiar se întâmplă! Observăm că
tehnologia e tot mai prezentă în activitatea de zi cu zi a vieților noastre.
Educația copiilor este responsabilitatea noastă, așadar, trebuie să începem să
îi pregătim pe copii pentru viitor. Tehnologia este viitorul, ea reprezintă
majoritatea joburilor, ea este cea care susține dezvoltarea durabilă și
sustenabilă. Elevii deja își îndreaptă atenția către tehnologie, în acest caz,
rolul nostru, al dascălilor fiind acela de a-i îndruma corect pe copii spre
folosirea inteligentă a mediului online. Conexiunile rapide care se pot face
între școli, elevi și profesori cresc ritmul de predare și de învățare.
Integrarea tehnologiei în procesul educațional este un lucru benefic
din foarte multe puncte de vedere. E important ca acest ritm al schimbării adus
de procesul tehnologic să fie menținut și la nivel pedagogic, astfel profesorii
să îmbrățișeze această schimbare și să evolueze odată cu mediul în care
trăiesc. Școlile încep din ce în ce mai mult să se îndrepte spre tehnologie și,
astfel, să pregătească mai bine generațiile pentru viitor.
Informatica și tehnologia informației au fost mult timp prezentate
tinerilor într-un mod care nu are legătură cu interesele și valorile lor -
subliniind detaliile tehnice în detrimentul potențialului creativ. Informatica
creativă sprijină dezvoltarea de conexiuni personale cu informatica, prin
utilizarea creativității, imaginației și intereselor.
Lumea digitală, dacă nu este accesată cu prudență, poate fi foarte
riscantă, în fața resurselor importante pe care le oferă pentru studiu,
informații și timpul de joc. Oamenii trăiesc în fața ideii de programare a
calculatoarelor un sentiment de teamă și dorință de cunoaștere în același timp.
Doresc să stăpânească arta de a învăța și de a se juca într-un limbaj
computerizat elementar. Este nevoie ca elevii să aibă instrumentele necesare
pentru a obține potențialul lumii digitale. Codificarea trebuie să servească
studiului altor discipline, prin utilizarea transversală ca instrument: un
instrument de învățare. Codificarea poate deveni un pilon pe drumul noii
alfabetizări.
Instrumente în sprijinul acestui deziderat există. Ministerul Educației
Naționale în parteneriat cu ADFABER Romania susțin și promovează prin
intermediul inspectoratelor școlare evenimente educaționale importante în acest
sens.
Astfel, în cadrul Săptămânii Educației în Tehnologia Computerelor și
Programare 3-9 decembrie 2018 s-a desfășurat și în acest an, HOUR OF CODE, cel mai mare eveniment
educațional din istorie.
Hour of Code este un eveniment global, la care participă
oameni din peste 180 de țări. Hour of
Code adună în fiecare an sute de milioane de participanți și susținători, din
toată lumea. Anul trecut au avut loc peste 3338 de
evenimente Hour of Code în toată țara.
Evenimentul a fost susținut de mai multe
școli din județul nostru, școli înscrise pe harta României și a lumii:
-
Școala Gimnazială Avram Iancu Bistrița
-
Școala Gimnazială Ștefan cel Mare Bistrița
-
Școala Gimnazială Nr. 1 Bistrița
-
CSEI Nr. 1 Bistrița
-
Școala Gimnazială Ciceu Mihăiești
-
Colegiul Național Petru Rareș Beclean
-
Școala Gimnazială Grigore Silași Beclean
-
CSEI Beclean
-
Școala Gimnazială Iuliu Prodan Chiochiș
-
Școala Gimnazială Dumitra
-
Școala Gimnazială Nimigea de Jos
-
Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva
-
Colegiul Național George Coșbuc Năsăud
-
Școala Gimnazială Mihai Eminescu Năsăud
-
Liceul Tehnologic Feldru
-
Liceul Teoretic Solomon Haliță Sîngeorz-Băi
Școlile
din județul nostru se alătură, așadar, misiunii globale de a ajuta milioane de
elevi să se apropie de tehnologie și programare. Ora „noastră” de programare este o declarație că
școlile din județul Bistrița-Năsăud sunt gata să formeze aceste abilități
fundamentale ale secolului 21.
Cum se desfășoară acest eveniment? Este o activitate de o oră în care,
elevi de toate vârstele, începând de la grădiniță până la liceu, pot alege
dintr-o varietate de tutoriale autodidacte.
Toate turorialele Hour of Code necesită pregătire minimă din partea
profesorilor. Sunt auto-didacte, permițându-le elevilor să învețe conform
propriului nivel de cunoștințe. Tutorialele Code.org prezintă Prințesele Disney
din animația Frozen, pe Scrat din Ice Age, Angry Birds și Plants vs. Zombies.
Odată ce elevii văd în față ceea ce au creat, sunt încurajați să continue.
Peste 100 milioane de elevi din toată lumea au încercat deja o Ora de
Programare. Tocmai de aceea evenimentul este apreciat drept cel mai mare
eveniment educațional din istorie.
Tutoriale actualizate au reușit să facă din evenimentul Hour of Code
2018 un real succes! Am fost impresionată să văd atâta pasiune și entuziasm din
partea elevilor.
ADFABER promovează dezvoltarea comunităților și schimbarea socială prin
tehnologie și prin derularea altor proiecte, cum sunt Kids in Teach, Code Week,
Technovation 2019, Competiție Alice, Scratch.
Dacă elevii sunt orientați cu încredere spre schimbare, ei vor simți
nevoia de a fi instruiți cât mai bine pentru a face față noilor tipuri de
profesii. Calculatorul, acest mijloc modern și inteligent, reprezintă o
necesitate a prezentului și cu atât mai mult a viitorului. Valențele formative
ale calculatorului sunt multiple. Pe lângă faptul că le dezvoltă copiilor
atenția, gândirea logică și creativă, le dezvoltă interesul pentru cunoaștere
și le cultivă încrederea în forțele proprii, permițând acestora să participe la
propria lor formare și totul poate fi perceput ca un joc.
Mai mult, învățarea prin joc este un concept întâlnit tot mai des, pe
care am început să-l înțeleg mai bine și să-i recunosc eficiența aplicându-l la
clasă. Am înțeles de asemenea că rutina este o cale mult mai comodă de abordare
a demersului didactic, dar și faptul că de noi depinde dacă dorim să
transformăm experiența didactică, într-un atu sau să o lăsăm să devină un
dezavantaj, o formă de uzură. Este mult mai confortabil să ne ascundem în
spatele unei „programe rigide” și a unui manual cu conținut greoi, decât să
căutăm metode și mijloace noi, adaptate noilor generații de elevi.
Creativitatea se cultivă indiferent de vârstă. Schimbarea se află în noi!
prof. Mirela Venera NELCA,
Școala Gimnazială Nr. 1
Bistrița
Ironia, formă a evidențierii omului ca ființă socială la Platon și la Aristotel
În sânul unei comunități, comicul pune în joc alternativa solidarității
(„se râde cu”) și a excluderii („se râde de”) care întemeiază grupul și de care
depinde locul pe care îl ocupă fiecare individ. Chiar dacă râsul e vicios, el
poate totuși servi discreditării altor metehne.Ca formă de comunicare, râsul
servește pentru a semnifica disprețul, adeziunea, docilitatea. De la aceste
idei pornește Platon în Republica. În viziunea lui, ridicolul apare când ieși
de pe propriul făgaș și intri pe un domeniu necunoscut; confuzia acțiunii cu
cunoașterea e de domeniul ridicolului.
În dialogul socratic este caracteristică autoelogierea ambivalentă:
sunt mai înțelept decât ceilalți fiindcă știu că nu știu nimic. În jurul
figurii lui Socrate se îmbină râsul, ironia, întregul sistem al deprecierilor
cu investigarea superioară, pentru întâia oară liberă, a lumii, a omului și a
gândirii umane. Râsul socratic, reținut până la ironie, și deprecierile
socratice (un întreg sistem de metafore și comparații, împrumutate din sferele
de jos ale existenței) apropie lumea și o fac familiară pentru a putea fi
exploatată nestingherit și fără teamă. Ironia socratică, maieutică sau ironia
catihetică constă în metoda interogării prin simularea ignoranței: printr-un
șir de întrebări abil condus, dându-se întotdeauna interlocutorului dreptatea
pe care nu o are, acesta e obligat, finalmente, să infirme propriul punct de
vedere cu propria gură. Maieutica derivă din perceperea contradicțiilor lumii,
societății, individului, fiind o reacție sintetică de adaptare a spiritului la
situația prezentă și de pregătire a acțiunii viitoare.
În Grecia clasică, armonia dintre om și natură, dintre fizic și moral,
dintre gând și cuvânt, dintre cuvânt și act evidențiază și sancționează în
primul rând prin reliefare, apoi prin râs ridicolul care se manifestă ca
discrepanță între măsura umană sau propria măsură și manifestarea accidentală.
Râsul este, în câteva condiții, sancțiunea atrasă de cel care nu observă
recomandarea oracolului din Delphi, „Cunoaște-te pe tine însuți!” Comicul se
rezumă în acest caz la batjocură, chiar dacă legitimitatea sa variază în
funcție de raporturile dintre cel care râde și victima sa.
Premisa socratică e elocventă pentru scepticismul agnostic: „Nu știu
decât un lucru, că nu știu nimic”. Figură care constă în a spune voluntar
contrariul a ceea ce se dorește să se înțeleagă, ironia privează cuvintele sau
propozițiile de valoarea lor reală sau completă, de obicei printr-un element
ajutător cu rol de semnal: ton, gest, aer ironic, etc… Condițiile ironiei se
găsesc în jocul relațiilor sociale bazate pe supunere și revoltă, pe
inegalități fizice compensate prin intelect, pe frica de represiune și dorința
de corecție și relativitatea moralei. Atitudinea ironică derivă din perceperea
contradicțiilor lumii, societății, individului, și e o reacție sintetică de
adaptare a spiritului la situația prezentă și de pregătire a acțiunii viitoare,
diferită sau chiar opusă, care e astfel prevăzută pentru a nu fi făcută
imposibilă.
Comicul are o funcție socială în măsura în care evidențiază pe om ca
persoană socială; este o formă socială a emoției, aparținând limbajului
afectiv. Platon fixează unul din criteriile de considerare a obiectului ridicol:
defectul uman în raportare socială. Râsul e îndeosebi o marcă a dezaprobării și
de aceea trebuie râs numai de ceea ce e cu adevărat blamabil. Râsul traduce
plăcerea securității individului care ia sau reia conștiința apartenenței sale
la un grup social. Râsul e provocat de un lucru în dezacord cu o exigență
socială, dar destul de puțin importantă pentru a nu-l judeca sever. Ca fenomen
al sociabilității, râsul e condiționat psihologic de simpatie și antipatie.
Simpatia provoacă, dar mai ales propagă râsul, marcând solidaritatea umană.
Antipatia (separarea de alții, refuzul asemănării) e o opoziție de natură sau
de grad între sentimentele mai multor persoane: ea devine comică dacă e
neașteptată și superficială. Râsul nu e un mijloc de a corija moravurile, ci
pur si simplu un element de sociabilitate. Comicul se naște când oamenii
reuniți în grup își îndreaptă toată atenția asupra unuia dintre ei, pe seama
căruia se exersează inteligența. Numai într-o astfel de societate comicul are
valoare, în măsura în care evidențiază pe om ca persoană socială.
În vreme ce filosofia lui Platon pornește de la analiza noțiunilor
abstracte, Aristotel marchează distincția dintre genurile epic, liric și
tragic. Înțelegând arta ca mimesis, acesta face distincția dintre simpla copie
a realității superficiale, actualmente existentă ori întâmplată în trecut, și o
realitate esențială, o realitate posibilă în limitele verosimilului și ale
necesarului. Prin formele ei, arta capătă expresie și ritm, fiind suficient ca
artistul să reprezinte faptele verosimil. Aristotel teoretizează această
concepție a râsului, precizând că aceste insuficiențe și sluțenii, care
contrariază idealul ordinii și armoniei, trebuie să fie „fără durere și
vătămare” pentru a provoca râsul. Există în urât ceva demn de râs care, prin
imitație, dă naștere comediei, și acel ceva este de domeniul ridicolului,
provoacă râsul. Pornind de la ideea că literatura izvorăște din viață, umorul
își dobândește valoarea prin existența unui punct de vedere semnificativ asupra
vieții. Intriga și accidentele alese oferă caracter de generalitate și le
deosebește de întâmplările vieții cotidiene.
Comedia, ca formă dramatică, e la obârșie o creație populară, legată de
serbările dionisiace, un festin care include beția, dansul, cântecul, sprijinindu-se
și antrenându-se reciproc spre manifestări paroxistice. Înfățișată la început
ca un simplu joc popular ritual, alături de dans, s-au adăugat mai pe urmă
cântece faloforice sau ithyfalice, folosindu-se veșminte și măști bizare.
Această procesiune veselă purta numele de comos, care împreună cu cuvântul ode
(cântec), a dat naștere de comedii în adevăratul sens al cuvântului a fost
Crates. Comedia veche aduce la Atena satire în acțiune, personajele cunoscute
sunt numite; ea atacă ceea ce se crede a scăpa legilor: ingratitudinea,
infidelitatea, uzurparea meritelor altuia, incapacitatea în treburile obștești.
Însăși numele personajelor sunt date doar după ce autorul și-a clădit intriga,
cu întâmplări verosimile. În acest fel, intriga constituie principalul element
cantitativ, acel de care toate celelalte depind, fiind începutul sau sufletul
oricărei comedii.
De partea pierdută a Poeticii s-au ocupat mai mulți cercetători, care
au încercat să o recompună din informațiile dintr-un manuscris, sub forma Tractatus
Coislinianus. Potrivit tratatului, comicul este imitația unor acțiuni absurde
și lipsite de măreție sau grandoare, unde plăcerea și râsul reies din cuvinte
și fapte, putând fi generat de orice nivel al limbajului: fonetic, lexical,
morfologic, sintactic, în toate cazurile funcționând un criteriu logic și
dezacordul normă-aberație. Relațiile semantice care se stabilesc la nivel
textual: omonimie, paronimie, sinonimie, stârnesc confuzii iar jocul de
cuvinte, situații comice. Utilizarea unor mijloace paraverbale (accent,
intonație, dar și alternanțe de sunete) de asemenea accentuează oralitatea
textului. Intonația generează comicul și când servește dublul sens al
cuvântului aflat într-o organizare sintactică. Timbrul și intensitatea au o
funcție contrastivă: orice deviere la nivel paraverbal produce comicul.
Mijloacele verbale susțin caracterul comic, manifestându-se prin surprinderea
unor idiomuri sau a unor accente specifice. De asemenea, repetiția comică
reprezintă o altă modalitate de stârnire a comicului prin monotonia ei, pentru
că divulgă ideea fixă, dar și principiile simetriei și ale imitației.
Contrastul comic provine din variația posibil și imposibil. La nivelul
cuvintelor va apărea echivocul; la nivelul situațiilor umane va apărea
travesti-ul și quiproquo-ul. Din dorința de a-l copia pe celălalt, are loc un
transfer de sens datorat unor greșeli semantice sau a unor similitudini între
termeni, fapt care dă naștere metonimiei. Și, nu în ultimul rând, comicul este
provocat de parodie. Parodia e imitarea polemică a slăbiciunilor adversarului
manifestate la trei nivele: formă, materie, concepție. Parodistul nu creează,
ci critică. Viziunea lui constructivă e redusă la colecționarea actelor străine
de comportament stilistic, prin sugestie și implicație. Tensiunea dramatică
trebuie să fie în așa fel susținută și organizată încât să descopere impostura,
făcută astfel neprimejdioasă, dar și valorile înalte, care, de cele mai multe
ori, se ascund sub aparența umilului și a stângăciei. Umorul ia naștere când
rațiunea nu este în echilibru cu lucrurile, pe care încearcă să le domine, dar
nu reușește. Scriitorul umorist are misiunea de a trezi și dirija iubirea,
mila, bunătatea, disprețul pentru minciună, pentru pretenții, impostură,
tandrețea față de cei slabi, oprimați; profund sensibilizat, literatul
empatizează cu tot ce constituie sursă a umorului. Pe lângă dicție, un alt
prilej al râsului îl reprezintă incidentele (identitatea viciată prin
travestire, posibilul, imposibilul, dansul vulgar, ilogicul argumentării,
natura inferioară a cuiva, etc). Acestea sunt doar câteva dintre ideile
surprinse în tratat.
Apologie a râsului, și romanul Numele trandafirului a lui Umberto Eco
redă numeroase discuții asupra filosofiei lui Aristotel referitoare la comic și
mai ales la partea pierdută a Poeticii. Mobilul crimei principale e legat de
conținutul Poeticii lui Aristotel, unde există singurul exemplar în biblioteca
abației. Motivația pe care Jorge o găsește crimelor comise e: „această carte ar
putea să îi învețe pe oameni că eliberarea de frică înseamnă înțelepciune”.
Când râde, omul răstoarnă valorile senioriale, prin mijloace rafinate, de unde
năzuința individului de a nimici moartea prin dezrobirea de frică. Pornind de
la afirmația lui Aristotel că omul este un animal social, (zoonpolitikon),
textul lui Eco este construit pe polemica Comicul – între demonic și catarsis,
unde Jorge și Guglielmo sunt polii opuși ai concepțiilor despre adevăr și comic
văzut din punct de vedere teologic, filosofic, scolastic și istoric. Înclinarea
spre râs are o valoare pozitivă, dând valoare cunoașterii, iar prin enigme
rafinate, metafore neașteptate, spunând lucrurilor altfel decât sunt, comicul
oferă o nouă perspectivă, aceea a lumii pe dos. Oamenilor li se oferă
oportunitatea, de câteva ori în an, să se abată de la reguli și să își creeze
un univers guvernat de carnavalesc, în care totul este permis, cad barierele
sociale.
prof. Mihaela FRENȚIU
Liceul cu Program Sportiv
Bistrița
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu