Numai cei foarte înţelepţi şi cei foarte ignoranţi nu se schimbă.
(Confucius)
Ca peștele în copac, de Lynda Mullaly Hunt, Editura Arthur, 2015
O carte valoroasă care, descriind
universul aparte al unei fete preadolescente, poate să constituie o temă de
meditație pentru cititor, fie el copil, părinte, profesor sau psiholog. Cărțile
scrise atât pentru tineri cât și pentru adulți, au menirea de a deschide noi
modalități de percepție asupra adevărurilor trăite de fiecare categorie în
parte și adulmecări speciale prin orizontul vârstei fiecăruia. Cu alte cuvinte,
fiecare dintre cititori, de orice categorie de vârstă să fie, se alege cu un
miez frumos, tainic și trainic.
Mottoul romanului difuzat în
școala noastră: – „Mințile mărețe nu gândesc la fel.” – contrastează izbitor cu
regula de bază a educației, care tinde să uniformizeze elevii, idealul fiind,
să fie toți la fel de cuminți și sârguincioși ca într-un zenit de neatins.
Cărțile prezentate de mine pe
paginile Răsunetului, sunt menite să conștientizeze ideea că oricine, care face
parte din rândul educatorilor (învățători, profesori, părinți, bunici etc.)
trebuie să fie atenți la copii. A fi atent la un copil înseamnă să-l cunoști,
să-l citești, să-l simți, să simți ca și el, să-i prevezi anumite reacții și
atitudini, să investești timp în fiecare în parte, iar timpul investit se
traduce în dragoste. Și astfel, cantitatea se transformă într-o calitate de
nestemat.
Când îl evaluezi, să nu-i tai
orice cale de acces spre realizare, admite principiul „Încercări și erori”! Iar
când îl cerți sau îl critici, să nu simtă că te-a pierdut pe tine ca educator,
care însemnai până acum un sprijin de încredere. Dependența de dragoste este o
nevoie permanentă a ființei umane. Nici copilul nu înflorește fără acest
sentiment dar nici educatorul nu simte o satisfacție veritabilă înafara acestui
sentiment. Îmi place să spun, fără să jignesc pe cineva, copiii, ca și
animalele, au radare speciale, simt cine îi iubește și cine nu.
O fetiță, cu dislexie
nediagnosticată până în clasa a șasea, se poartă ca un pseudoautist care evită
orice contact cu colegii și profesorii, ascunzându-se în lumea ei aparte,
bizuindu-se doar pe doi prieteni și mama ei, care o găsește fără cusur și
foarte spirituală. Doar un profesor nou (și ce bine când se găsește măcar un
singur profesor în asemenea cazuri speciale!) care nu urmărește uniformizarea
minților și chiar apreciază diversitatea în gândire și exprimare, spunând că:
„Mințile mărețe nu gândesc la fel”, ajută la dezvelirea treptată a miezului de
nucă bine ascuns sub diferite carapace. Un profesor care simte, cu antenele lui
ancorate spre omenie, spre uman, niște nestemate ascunse sub scoarța construită
din autoapărare. Datorită intuiției, răbdării și disponibilității lui,
universul fetiței este adus la suprafață și valorificat, ajutând-o efectiv și
zi de zi la recuperarea deficiențelor de citire. După acești pași importanți,
fetița capătă aripi, dându-și drumul într-un zbor nestingherit în lumea
ideilor, inițiativelor și acțiunilor care o integrează, în sfârșit, în
colectivul clasei, pe ea, care asta dorea de când lumea, să aparțină unui grup
într-un mod natural și să nu se mai simtă ca peștele în copac!
„Această carte este închinată
profesorilor... pentru că ei pun copilul înaintea elevului, ne amintesc că toți
avem daruri speciale de oferit lumii, ne învață că e mai important să te lupți
decât să te conformezi.
Și copiilor... pentru că ei
găsesc curajul să învingă dificultățile vieții, indiferent care ar fi acestea.
Voi sunteți eroi. Cartea aceasta
este pentru voi.”
„Celor mai mulți profesori se
pare că le place să fie toți elevii la fel – perfecți și liniștiți. Dar
domnului Daniels s-ar părea că îi place că suntem diferiți.”
„– Nimeni nu dă note, Oliver.
Este un exercițiu de comunicare. De exprimare personală, Fără evaluări.”
„– Cred că mi-ar fi mai ușor dacă
aș fi invizibilă...
– Să știi că eu mă bucur că nu
ești invizibilă, Ally. Fără tine, clasa noastră n-ar mai fi la fel.”
„Cred că m-am purtat așa pentru
că eram singură. Dar acum știu că există lucruri mai rele decât să fii singur.”
„Văd expresia de pe chipul mamei.
Este singurul părinte trist dintr-o mare de părinți zâmbitori. Iar eu mă simt
inferioară tuturor, n-ar trebui să se simtă vreodată astfel.”
„Dar sunt o mulțime de lucruri
legate de supă care nu pot apărea pe etichetă, de exemplu cum miroase, ce gust
are și faptul că te încălzești când o mănânci. Nu se poate să nu fiu și mai
mult decât un copil care nu poate să citească bine.”
„Dar ce mă impresionează că
domnul Daniels, ca să-i vină ideea pentru planul ăsta, s-a gândit la mine și în
afara orelor de școală – când nu era obligat să se gândească la mine. Pun pariu
că restul profesorilor nu m-au lăsat să zăbovesc în mintea lor nicio secundă
mai mult decât trebuia.”
„Nu mă pot gândi la nimic mai rău
decât să mă descriu pe mine.”
„Mama nu pricepe. E îngrozitor să
fii amuzant fără să vrei. Și e umilitor când trebuie să râzi de tine laolaltă
cu toți ceilalți.”
„Când oamenii nu se așteaptă la
mare lucru de la tine, poți întoarce asta în favoarea ta. Cu condiția să nu ai
și tu așteptări prea mici de la tine.”
„Cu profesorii, dacă taci destul,
încep să vorbească ei în locul tău. Răspund ei și tu nu trebuie decât să dai
din cap. Așa că aștept.”
„Eu cred că lucrurile pe care le
putem număra nu sunt neapărat lucrurile care contează cel mai mult. Nu poți
măsura ceea ce ne face să fim oameni.”
psiholog școlar Suzana DEAC,
Liceul Tehnologic Lechința
Târg de produse alimentare ecologice și tradiționale, ediția a 2-a
Curtea Școlii Gimnaziale Nr. 1
Bistrița a fost neîncăpătoare pentru mulțimea de copii, profesori, părinți și
bunici, care a au participat la cea de a doua ediție a Târgului de produse
alimentare ecologice și tradiționale ECOtradiții, activitate în cadrul
proiectului de educaţie ecologică ECOcivica, cuprins în CAEJ Bistriţa Năsăud,
poziţia 12/A3. Anul acesta manifestarea a fost organizată cu ocazia Zilei
Mondiale a Alimentației -16 octombrie. Au participat 32 clase din Școala
Gimnazială Nr. 1 Bistrița și 16 școli din județ:
Școala Gimnazială A. Iancu
Bistrița, Liceul Creștin LOGOS Bistrița, Școala Gimnazială Dumitrița, Școala
Gimnazială Petriș, Școala Gimnazială Ștefan cel Mare Bistrița, Școala
Gimnazială Tureac, Școala Gimnazială L. Blaga Bistrița, Școala Gimnazială
Dumitra, Școala Gimnazială Mureșenii Bârgăului, C. S. E. I. Lacrima Bistrița,
Școala Gimnazială Tiha Bârgăului, Liceul Teoretic Sanitar Bistrița, Liceul
Teoretic C. R. Vivu Teaca, Colegiul Național A. Mureșanu Bistrița, Colegiul
Tehnic Grigore Moisil Bistrița, Liceul Tehnologic de Servicii Bistrița.
Ne-am propus să creştem gradul de
implicare directă şi responsabilă a elevilor din Şcoala Gimnazială Nr. 1
Bistriţa şi şcolile partenere într-o activitate care promovează alimentația
sănătoasă prin produse ecologice și tradiționale.
Pentru acesta am stabilit 2
obiective:
- Promovarea produselor
tradiţionale şi ecologice din zona în care trăiesc elevii şi recunoaşterea
valorii acestora, la un Târg de produse culinare tradiţionale și ecologice,
organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației - 16 octombrie 2016, la
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bistriţa;
- Promovarea consumului de fructe
în școli conform prevederilor HG nr. 558/2016 și HG nr. 1154/2014 în cadrul
târgului susmenționat.
Elevii au fost mobilizați să
culeagă reţete culinare tradiţionale, care presupun ingrediente naturale, eco,
şi împreună cu familiile lor au pregătit astfel de preparate, care au fost
promovate la Târgul ECOtradiţii. Fiecare şcoală a avut propriul stand şi a
promovat produse din regiune realizate după reţetele bunicii şi pe cât posibil
cu ingrediente naturale, evitând aditivii, conservanţii, coloranţii sau alte
E-uri. Pentru că a fost un târg cu vânzare, banii obţinuţi au rămas elevilor,
pentru a-şi amortiza investiţiile. Au fost promovate costumele naţionale și
simbolurile naționale. Atmosfera a fost animată de un mic spectacol cu momente
tradiționale. La final, pentru implicare au fost acordate 16 premii,dintre care
7 premii speciale.
Consiliul Județean a pus la
dispoziția elevilor 200 kg de mere, având în vedere promovarea consumului de
fructe în școli, conform prevederilor HG nr. 558/2016 și HG nr. 1154/2014.
Astfel, fiecare stand participant a primit un coș cu mere.
Credem că au fost atinse
următoarele ținte educative:
- Recunoaşterea valorilor
spirituale, materiale, culturale și culinare românești, armonizate tradiţional
cu natura;
- Adeziunea la conceptul de
alimentație sănătoasă;
- Promovarea consumului de fructe
în școli;
- Evidenţierea caracteristicile
eco ale alimentelor tradiționale românești;
- Dezvoltarea simţului estetic şi
practic;
- Dezvoltarea spiritului
antreprenorial;
- Îmbunătăţirea deprinderilor de
muncă în echipă;
- Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare în grup şi/sau cu alte persoane;
- Învingerea ignoranţei legate de
alimentația nesănătoasă;
- Creşterea solidarităţii şi a
implicării tinerilor în promovarea valorilor culturale, spirituale și materiale
românești, inclusiv a celor culinare românești;
- Dezvoltarea capacităţii
tinerilor de a disemina informaţii către alţi cetăţeni;
Mulțumim tuturor celor care s-au
implicat: profesori colaboratori /coordonatori stand, elevi, părinți, bunici!
Mulțumim conducerii școlii pentru susținere și CJ BN pentru sponsorizare!
Vă așteptăm cu drag și la următoarele
ediții!
Coordonator activitate, prof. Dana
Elena MORARU,
Școala Gimnazială Nr. 1 Bistrița
În lumea fructelor
Pentru ziua de joi, 10.11.2016,
elevii clasei a VI-a B (14 elevi) ai Școlii Gimnaziale „Iacob si Ioachim
Mureșanu”, Rebrișoara, au muncit mult alături de toți ceilalți colegi din
celelalte clase. Fiind anunțați din timp de evenimentul la care urmau sa
participe – „Beneficiile consumului de fructe, promovate în rândul elevilor”,
proiect realizat în parteneriat cu CJ – au ales sa prezinte două scenete în
care replicile le-au alcătuit ad-hoc și le-au învățat, bineînțeles. Deși
costumația a fost adecvată anului 2016 și stația nu i-a favorizat (lipsind),
totuși au reușit să arate întregii audiențe că și scenetele originale merită
premiate. Prin urmare, și ei susțin deviza „Fructe pentru o viață activă și
echilibrată”. Iată și textele:
„Noi, elevii clasei a VI-a B, am
pregătit scenete originale despre fructe:
Fructe exotice
Florina (narator) – Într-o pădure
tropicală niște fructe au început o ceartă:
Iulia (Rodia) – Eu vreau sa fiu
ca banana, galbenă și coaptă. Am să-i zic să-mi dea culoarea sa frumoasă!
Victorița (Banana) – Culoarea mea
este unică și foarte frumoasă cum ai spus, și nu o voi da la nimeni niciodată,
fiindcă o prefer.
Florina (Nuca de cocos) – Nu va
mai certați atât! Tot eu voi câștiga cu a mea culoare foarte frumoasa. Degeaba
vă agitați!
Dani M (Portocala) – Voi nu știți
ce vorbiți, însă culoarea nu se poate împrumuta, dar eu am cea mai frumoasă
culoare de aici!
Dani Konerth (Kiwi) – Într-adevăr
portocala are o culoare frumoasă, dar eu am o culoare și mai frumoasă și verde.
Tu ce zici Pamelo?
Vasilica (Pamelo) – Ei bine,
niciunul dintre voi nu aveți dreptate, eu sunt cea mai frumoasă și voi fi
mereu, iar tu, banană, nu ai nicio șansă să câștigi, nici tu rodie!
Iulia (Rodia) – Nu ai dreptate,
eu sunt mai gustoasa decât tine!
Florina (Nuca de cocos) – Pamelo
are dreptate în ceea ce privește culoarea ei, dar eu sunt și mai frumoasă.
Victorița (Banana) – Chiar ca nu
știți ce vorbiți, eu sunt originalul fruct de aici.
Radu (Ananasul) – Haideți să nu
ne mai certăm. Aici, toți avem o culoare la fel de frumoasă.
Fructele românești
Povestitorul – Într-o livadă, mai
multe fructe vorbeau…
Para – Ce faci, cireașo? Te simți
bine?
Cireașa – Sunt supărată deoarece
stăpâna va veni să mă culeagă…
Mărul – Îmi pare rău, ne va fi
dor de tine!
Strugurele – La fel și mie!
Piersica – Poate putem să o
ascundem…
Povestitorul – În timp ce ei se
gândeau ce să facă, se auzeau niște pași (se aud pași)
Mura – O, nu, va veni… ce să ne
facem?
Povestitorul – Și atunci toate
corpurile au căzut pe stăpână.
Mura – Așa îi trebuie dacă vrea
să ne despartă.
Cireașa – Vă mulțumesc din inimă!
Povestitorul – Și atunci, și-au
dat seama că… prietenul la nevoie se cunoaște.”
Prof. Veronica-Aura URS,
Șc. Gimnazială „Iacob și Ioachim Mureșanu”, Rebrișoara
Vino la chimie! Descoperă-ţi noi valenţe!
„Vino la chimie! Descoperă-ţi noi
valenţe!” a fost motto-ul sub care s-a desfăşurat anul acesta Ziua Porţilor
Deschise la Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, Cluj-Napoca. Un
eveniment deosebit, desfăşurat sâmbătă, 22 octombrie, 2016. De patru ani
încoace organizez această excursie tematică, foarte apreciată de elevi. Sunt
mândră că cei care ne sunt ghizi sunt foşti elevi ai şcolii noastre, azi
studenţi, masteranzi sau doctoranzi. Anul acesta am dus un număr de 47 de elevi
de clasa a VII-a şi colegele de la catedra de Ştiinţe dar şi învăţătoare care
m-au ajutat foarte mult în desfăşurarea activităţilor şi cărora le mulţumesc
pentru implicare. Am vizionat o prezentare care ne-a ajutat să facem legătura
dintre muzică şi chimie, apoi laboratoare de electrochimie, experimente cu azot
lichid, laboratoare de modelare şi celebrele experimente în aer liber. Am
încheiat cu colţul pozelor. După vizita la facultate a urmat o altă
„distracţie” Polus Mall unde au avut libertatea de a mânca, vizita, a se juca,
a face cumpărături timp de trei ore. Întoarcerea a avut ceva peripeţii dar s-au
rezolvat cu bine şi au rămas doar amintiri de care să putem râde! Nu este uşor
să organizezi o excursie cu elevii (din mai multe motive) dar dacă ai răbdare,
îţi alegi parteneri pe care te poţi baza, se desfăşoară totul bine şi ei sunt
extrem de încântaţi. Am solicitat impresii şi au scris foarte mult, nu cred că
voi putea scrie totul aici dar voi rezuma:
Impresii de la clasa a VII-a A
- am fost în excursie cu colegii
mei şi alţi elevi de clasa VII. Ce mai grozavă impresie au fost experimentele
şi apoi firmele şi magazinele din mall.
- am văzut cum arată o sală de
curs la facultate, laboratoare şi experimente fascinante;
- am avut o excursie exact cum
îmi doream. Mi-a plăcut fiecare pas făcut în ziua aceea; ce mă făceam dacă
ratam excursia?
- drumul cu autocarul a fost şi
el distractiv:a plouat în autocar la plecare iar la întoarcere s-a oprit în
mijlocul drumului. Cât timp am aşteptat noul autocar ne-am jucat într-un parc
şi ne-am făcut poze cu autocarul defect;
- pe autocar ne-am distrat foarte
mult, ne-am făcut prieteni noi, dacă nu se strica autocarul nu era aşa
palpitant şi cu adrenalină. Mulţumim profesoarelor care au avut grijă de noi şi
ne-au suportat.
- această excursie este preferata
mea deoarece am fost împreună cu colegii mei şi am trecut împreună peste toate
peripeţiile;
- mie mi-a plăcut foarte mult
această excursie şi vreau să mai merg cu doamnele profesoare cu care am fost!
Impresii de la clasa a VII–a C
- mi-a plăcut foarte mult în
excursie deşi eu am fost doar la facultate. Studenţii ne-au captat atenţia
explicând la nivelul nostru de înţelegere şi ne premiau pentru lucruri mărunte
ştiute cu premii atractive: tabele periodice, eprubete cu substanţe colorate,
bomboane.
- excursia a fost foarte frumoasă
dar autocarul groaznic. A fost frumos la Facultatea de Chimie (experimentele)
şi în mall cumpărăturile;
- excursia a fost una foarte
distractivă. Experimentele au fost impresionante. În primul laborator am văzut
experimente în azot lichid şi pastă de dinţi pentru lei iar în al doilea
laborator am aflat că apa DORNA este cea mai toxică apă. Cele mai frumoase au
fost experimentele de afară!
- Mi-au plăcut: experimentele,
pasta de dinţi pentru marmote, că a murit motorul autocarului, am slăbit
împingând fetele pe hintă la locul de joacă unde am aşteptat noul autocar. Nu
mi-a plăcut că am întârziat;
- o excursie de neuitat cu multe
peripeţii;
- chiar dacă în autocar a plouat
şi s-a stricat a fost o excursie foarte interesantă. Experimentele de la
facultate au fost frumoase şi interesante, atmosfera pe parcursul excursiei a
fost relaxantă şi distractivă, ne-am distrat cu colegii şi ne-am simţit
minunat;
- mi-aş dori atât de mult să mai
merg într-o asemenea excursie!
Alături de elevii din clasele VII
A şi VII C am luat, în limita locurilor 5 elevi din VII B. Impresiile lor le
rezum la cea a elevului Sima Mario: Mi-a plăcut foarte mult în excursia de
sâmbătă de la Cluj-Napoca, mai ales la Facultatea de Chimie şi Inginerie
Chimică. Acolo, am vizitat multe laboratoare şi am studiat atomii şi componenţa
lor. Am văzut multe experimente care mi-au plăcut foarte mult. Am fost foarte
fascinat de acest loc în care vreau să mă întorc în fiecare an. Am învăţat şi
despre legătura dintre chimie şi muzică. La început credeam că nu au nici o
legătură, dar după prezentare am realizat relaţia dintre acestea. După aceea,
am fost la Mall-ul Polus Center din Floreşti unde am mâncat şi ne-am recreat.
Pe la ora 17 am pornit spre casă. Punctul de interes al acestei excursii a fost
momentul în care, la ieşirea din Cluj-Napoca, autocarul s-a stricat. A fost o
peripeţie de neuitat, care va rămâne mereu în sufletul meu. Pe la ora 21 am
fost acasă, cu bine, încărcaţi cu multe cunoştinţe şi peripeţii. A fost o
excursie nemaipomenită!
De la ceilalţi aş adăuga doar
faptul că „profesoarele au fost drăguţe” sau „chiar dacă s-a stricat autocarul,
profesoarele au reuşit să ne calmeze”!
În concluzie, elevii au nevoie de
excursii de acest gen pentru a-şi descoperi noi valenţe dar şi de a socializa,
de a petrece mai mult timp împreună!
prof. Maria POP,
Şcoala Gimnazială Nr.1 Bistriţa
Iarna noastră – o cărticică plină de emoţii
La Şcoala Gimnazială „Ştefan cel
Mare” din Bistriţa se întâmplă activităţi creative. Clasa a II-a B(uburuze), a
doamnei învăţătoare Ganea Sanda, s-a mobilizat şi a desfăşurat proiectul „Iarna
noastră”, care constă în realizarea şi lansarea unei antologii ce conţine
textele sensibile şi dezinvolte ale copiilor.
Elevii au fost dispuşi să ne
împărtăşească gândurile lor despre experienţa trăită: „Dacă te uiţi în carte
poţi să scrii o mie de poezii.” – Filip, „Această lansare de carte mi-a dat
aripi. Poeziile au fost pline de dulceaţă. Când am scris textele ideile îmi
zburau prin cap. Acest secret m-a cuprins. Cartea conţine şi suflete de copii.
Împreună i-am putut oferi o casă.” – Delia, „Mi s-au înmuiat picioarele de
emoţii când am prezentat-o. Parcă pluteam pe un nor de fericire. Nu puteam
crede că am putut face o compunere.” – Mădălina, „Cartea aceasta este făcută
din creativitate. Părinţii au fost impresionaţi şi uimiţi.” – Diana, „Pe mine
mă inspiră poeziile şi textele compuse de copii. Destinul meu e pictura şi
poeziile compuse de mine. Mă inspiră orice lucru frumos.” – artist care nu şi-a
dat autograful. Proiectul a fost o surpriză pentru părinţi, iar aceştia au fost
încântaţi de creativitatea şi efortul copiilor.
Şi cuvintele doamnei învăţătoare Sanda Ganea sunt edificatoare şi atât de plastice: „Iarna noastră este o
invitaţie la poveste, pentru oricine are suflet de copil. Poveştile au vibraţia
purităţii, de aici şi forţa lor. Dacă sunt adevărate, din suflet, călătoresc
către suflet. Creaţiile elevilor clasei a II-a B sunt ca dimineţile:
liniştitoare, senine. Totul e abia la început, dar lucrurile merg bine. Este
ceva atât de frumos, încât seamănă cu o poveste. Şi poveştile dăinuie!”.
„Iarna noastră” a însemnat un
debut, un prim pas creativ în dezvoltarea copiilor, de care îşi vor aminti cu
drag şi peste ani.
Ioana Ilinca MOLDOVAN, clasa a X-a
Jurnalism, Palatul Copiilor, Bistriţa
Metode de predare-învățare specifice limbii române
Algoritmizarea, exercițiul
structural, analiza gramaticală sunt metode cunoscute și descrise în
majoritatea lucrărilor de didactică generală sau de metodica predării limbii
române, de aceea îmi voi focaliza atenția spre alte informații cu circulație
mai restrânsă și care pot deveni utile în optimizarea activității la catedră a
profesorului de limba română. Mai puțin utilizate sunt instruirea programată și
modelarea figurativă – înțeleasă ca substituții cu simboluri geometrice și nu
ca scheme, care se utilizează destul de frecvent la lecții.
Modelarea figurativă
Ion Berca descrie această metodă
ca procedeu al problematizării. Avantajele metodei:
- înlătură dificultatea pe care o
opun sensurile lexicale, descifrării sensurilor gramaticale;
- mărește operativitatea gândirii
prin plasticizarea demersurilor;
- schema figurativă reprezintă un
stabilizator al relațiilor și poate fi astfel urmărită mai ușor de elevii care
nu au antrenamentul păstrării mentale a tuturor momentelor rezolvării de
probleme;
- imaginea figurativă a unor
relații și funcții gramaticale are un rol euristic ducând la formularea de
ipoteze,la verificarea și corectarea erorilor;
Iată câteva simboluri grafice ale
funcţiilor sintactice ale cuvintelor, simboluri care pot fi convenite cu elevii
şi care pot fi diferite de acestea, propuse de Ion Berca (1974, 70).
⌂ subiect
∆ substantiv
□ parte de vorbire nestudiată
○ verb
= număr plural
– număr singular
Aplicaţie
Figuraţi o sarcină de lucru în
care să cereţi elevilor să formuleze o propoziţie simplă şi să o figureze
grafic, utilizând simbolurile de mai sus. Discutaţi soluţiile propuse de elevi
şi recompensaţi verbal cele mai sugestive modelări. Complicaţi enunţurile
construite de elevi şi repetaţi sarcinile de lucru. Extindeţi figurarea cu alte
simboluri propuse şi argumentate de către elevi.
Analiza gramaticală
Analiza gramaticală este o
operaţie de identificare a unităţilor morfologice, sintactice şi a relaţiilor
de la nivelul acestora, în baza elementelor formale sau de expresie.
Analizele gramaticale favorizează
antrenarea operaţiilor inductive şi deductive, de analiză şi sinteză,
comparaţie şi analogie, generalizare şi discriminare, substituţia, opoziţiile
etc., iar multe dintre ele solicită şi explicarea fenomenelor, capacităţile
argumentative, creativitatea, imaginaţia, intuiţia, producând deosebite
satisfacţii intelectuale elevilor.
Analiza gramaticală, lingvistică
se sprijină pe exemple din literatura beletristică, ceea ce îi relevă acesteia
virtuţile expresive. Frazele marilor scriitori conţin structuri provocatoare
pentru analiza lingvistică şi pun la încercare mintea elevilor. Totuşi
învăţământul obligatoriu, generalizat, timpul tot mai redus alocat disciplinei,
schimbarea modelului clasic: limbă şi literatură, cu cel comunicativ
funcţional, eliminarea ideii de „proficiency” în analiza gramaticală,
întreţinută prin subiectele de tip „clasic” date la examenele naţionale, au redus
la minimum abordările analizei gramaticale şi a excepţiilor de limbă, care erau
considerate pietre de încercare pentru elevi.
În condiţiile în care la şcoala
generală se mai predau însă noţiuni de gramatică, trebuie găsite modalităţi de
iniţiere în identificarea structurilor morfologice şi sintactice ale limbii,
fără ca aceasta să mai apară elevilor ca cerând un efort prea mare de
înţelegere. Utilizarea metodei figurative combinată cu abordările algoritmice
pot favoriza această tratare.
Notă: dacă analiza este
morfo-sintactică, atunci funcţia sintactică a părţii de vorbire este ultima
identificată, iar dacă analiza este sintactico-morfologică, funcţia sintactică
devine prima categorie identificată.
Poate fi simbolizată structura
morfologică a fiecărei părţi de vorbire, adjective, verbe, pornind de la acest
model până la deprinderea elevilor cu aplicaţia şi cu analiza gramaticală
concretă şi care respectă algoritmul concentric al categoriilor gramaticale.
Elevii vor observa şi vor reţine
foarte uşor cazurile şi algoritmul întrebărilor prin care le descoperă.
Jocul didactic. Jocurile gramaticale
„Jocul didactic este o activitate
cognitivă care asigură o asimilare activă şi conştientă a noţiunilor,
categoriilor, regulilor” Jocul didactic „desemnează o activitate ludică
propriu-zisă, fizică sau mentală, spontană şi urmărită prin ea însăşi, fără
utilitate imediată, generatoare de distracţie, de plăcere şi de reconfortare”
Condiţii preliminare organizării
jocurilor
– construirea din timp a
resurselor materiale: planşe, cartonaşe, plicuri, foi, figuri, discuri etc.;
– învăţarea de către profesor a
protocolului şi a explicaţiilor, pentru asigurarea operativităţii şi
eficienţei;
– renunţarea la derularea prea
multor jocuri pentru a nu artificializa învăţarea, devaloriza metoda şi
distorsiona conţinuturile ştiinţifice.
Jocuri gramaticale
Voi reproduce protocolul de
desfăşurare a câtorva jocuri gramaticale, la diferite niveluri ale limbii.
Fonetică
„Jocul silabelor”
Scopul: despărţirea corectă în
silabe a cuvintelor şi descoperirea regulilor şi a excepţiilor de despărţire.
Resurse: fişe care conţin cuvinte
şi pe care sunt trecute sarcini minime de lucru. Descoperirea regulilor va fi
începută în perechi, dar va fi continuată frontal, fiindcă e nevoie de atenţia
şi concentrarea tuturor elevilor.
Protocol: se lucrează în perechi.
Se acordă punctaje pentru prima parte a sarcinilor de lucru.
Alte jocuri ortografice:
„Labirintul ortografic”, „Columna ortografică”, „Loto-ortografic”
Vocabular
„Caută-i perechea!”
Scopul: consolidarea, dezvoltarea
şi nuanţarea cunoştinţelor de vocabular.
Resurse: bilete ce conţin exemple
de cuvinte ce pot avea antonime, paronime, sinonime, cuvinte polisemantice etc.
Protocol: se împarte clasa în
grupe egale. Se împart şi biletele în grupe egale. Se dă o perioadă de timp
scurtă pentru găsirea perechii, plasarea ei în enunţuri. Se lucrează pe foi de
flip-chart, pe care elevii scriu rezolvarea. Fiecare răspuns bun este notat cu
un punct. Câştigă grupa cu timpul şi scorul cel mai bun. Celelalte grupe sunt
recompensate şi încurajate verbal, iar răspunsurile incorecte sunt corectate
frontal.
Alte jocuri de vocabular:
„Formează diminutivele”
Morfologie
„Răspunde la întrebare!”
Acelaşi protocol ca şi la precedentul
joc poate fi aplicat. Grupele vor primi 2 tipuri de bilete. Pe unele bilete vor
fi întrebări, iar pe altele, forme neaccentuate ale pronumelui personal, de
exemplu.
Alte jocuri de morfologie: „Cum
se formează?”, „Cutiuţa cu surprize”.
Pot fi imaginate şi jocuri
sintactice.
Metoda exerciţiului
Executarea conştientă şi repetată
a unor operaţii cu scopul dobândirii unei deprinderi automatizate sau
semi-automatizate, care vizează activitatea educativă, se numeşte „exerciţiu”.
Exerciţiul stimulează şi menţine în formă anumite funcţii mentale sau motrice.
Este binecunoscut caracterul de generalitate al metodei, acesta fiind utilizat
şi la matematică, fizică, chimie, educaţie fizică etc.
În ceea ce priveşte lingvistica,
avem exerciţii de analiză fonetică, lexicală, morfologică, sintactică,
stilistică. În interiorul acestora există şi alte clasificări: exerciţii
lacunare, sau de completare, constructive, de analiză a cazurilor, de analiză a
funcţiilor, de recunoaştere etc. Pentru clasificări şi exemplificări ale
exerciţiilor de limbă, recomandăm lucrarea lui Vistian Goia, Didactica limbii
şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu (Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2002)
Este necesar ca fiecare elev să
experimenteze operaţiile de analiză gramaticală ale unui substantiv, adjectiv,
adverb, verb etc., în totalitatea categoriilor gramaticale pe care le au aceste
părţi de vorbire. Descoperirea si prezentarea desfăşurată a tuturor
semnificaţiilor gramaticale pe care le comportă un cuvânt este resimţită de
către elevi ca fiind un exerciţiu analitic de o mare putere formativă în sensul
ordonării logice a gândirii. Ei vor putea determina care sunt categoriile
gramaticale, caracterul de sistem ale acestora şi vor putea descoperi care sunt
regulile analizei înseşi.
Obiectivele formative ale metodei
exerciţiului, după Vistian Goia, sunt:
– să fixeze cunoştinţele
teoretice relativ la un capitol, categorie morfologică, sintactică,
ortografică, de punctuaţie etc.;
– să creeze abilităţi de
transpunere a acestora în practică;
– să dezvolte deprinderea de
muncă independentă a elevilor;
– să dezvăluie profesorului
eventualele lipsuri în cunoştinţele teoretice ale elevilor;
– să stimuleze capacităţile
creative ale acestora, făcând pasul de la operaţii mentale la structuri
operaţionale;
– să înlăture „uitarea”,
tendinţele de interferenţă (confuzia);
– să mijlocească transferul
cunoştinţelor morfo-sintactice de la un capitol la altul, de la o structură la
alta a fenomenului gramatical
Bibliografie:
- Ion Berca, Metodica predării limbii române, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1974;
- Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura
Ovi-Art, Botoșani, 2004;
- Ion Cerghit, Metode de învăţământ, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;
- Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române
pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
- Georgeta Munteanu, Instrucţia programată şi învăţarea prin
modele utilizate în predarea gramaticii şi a ortografiei limbii române, Revista
de Pedagogie, XI, 1967.
prof. Nicoleta MUREȘAN,
Școala Gimnazială Nr. 1 Rebra
Activitatea în afara clasei la matematică
În ultimele decenii matematica a
cunoscut o dezvoltare de asemenea manieră încât pătrunde tot mai mult în cele
mai diferite domenii ale științei și ale producției. Rolul pe care îl joacă azi
matematica în toate compartimentele vieții sociale este mare. Ea folosește însă
un aparat care face ca majoritatea rezultatelor matematicii moderne să fie
accesibile numai unei părți din indivizii societății. Pentru ca această parte
să fie cât mai mare, este o sarcina de bază a acelor membri ai societății care
fac instruirea matematică, adică a profesorilor de matematică. Pentru
realizarea acestuia, un rol important are, pe lângă lecție, activitatea în
afara clasei sunt considerate ca un principal mijloc de legare a teoriei de
practică și de integrare a tineretului școlar în viața socială. Ele au rolul de
a îmbogăți și aprofunda cunoștințele însușite la orele de clasă prin
confruntarea lor cu realitatea, de a forma și dezvolta deprinderi de muncă
independentă, de a cultiva inclinații și talente, de a trezi interes pentru
știință și tehnică, inclusiv pentru tehnica de calcul, de a contura
perspectivele alegerii viitoarei profesiuni.
Pentru a stimula elevii buni la
matematică organizăm cercurile de matematică, ai căror membri sunt elevi din
clase paralele și succesive și care țin adunări periodice la care elevii
comunică rezultate ale muncii lor. Aceste comunicări constau din rezolvări de
probleme la care se dau soluții originale, prezentări de referate cu teme ce
depășesc programa școlară, dar care o întregesc și concepută de asemenea în
moduri personale. De asemenea se realizează planșe și corpuri geometrice,
precum și diferite jocuri didactice, dar și calculatorul. În același scop la
stimularea elevilor buni la matematica se angajează toate publicațiile
matematice. Principala revistă editată de Societatea de Științe Matematice din
Romania este Gazeta matematică, respectiv Matematikai Lapok. În cuprinsul
acestor reviste apar discutate diferite probleme teoretice, cele mai
semnificative soluții ale unor probleme propuse spre rezolvare, propune spre
rezolvare probleme pentru clasele gimnaziale și liceu. Este o cinste deosebită
pentru elevii care se citesc în rândul acestor rezolvitori.
Olimpiadele de matematică sunt
ocazii de evidențiere a unor talente matematice. Participarea în număr mare la
etapa locală, județeană presupune o muncă permanentă de îndrumare din partea
noastră, activitate desfășurată mai ales în afară de clasă sub forma orelor de
consultații. Evident, este mândria școlii, a profesorului de matematică, atunci
când numărul concurenților câștigători la olimpiade este mare, când mai mulți
elevi reușesc să urce pe treptele acestui concurs.
Gazeta de perete cu probleme
deosebite propuse spre rezolvare, probleme distractive, întrebări de istețime,
anecdote despre oameni de știință, personalități, este un bun prilej de a
antrena la activitate nu numai pe cei talentați ci și pe ceilalți.
Excursiile matematice sunt ocazii
de a-i determina pe elevi să se descurce practic în diverse situații, ca:
măsurarea lățimii unui râu, calcularea perimetrelor și ariilor, măsurarea
înălțimilor, etc.
Tot în activitatea în afară de
clasă enumerăm și pe aceea de ajutor acordat elevilor rămași în urmă la
învățătură. Orele de meditații și consultații cu acești elevi se desfășoară în
așa fel încât se ține cont de faptul că motivele rămânerii în urmă sunt
diferite pentru diferiți elevi.
În sfera activităților în afară
de clasă includem și munca independentă a elevului depusă pentru efectuarea
temei de casă. Acest tip de activitate este foarte important mai ales pentru
matematică. Pentru însușirea completă a materialului comunicat la lecție și
pentru formarea unor deprinderi temeinice de calcul este nevoie de activitate
sistematică a elevilor acasă. Activitățile elevilor acasă sunt o continuare a
activității din clasă sunt determinate de această activitate. Temele date acasă
pot sa fie de mai multe forme:
- citirea materiei predate din
manual și compararea ei cu notițele din clasă pentru o perfectă înțelegere a
materiei. Odată elucidate toate problemele, ele trebuiesc învățate în special
cu insistență la stăpânirea raționamentului, care stă la baza demonstrațiilor;
- în al doilea rând se aplică
cele învățate în problemă. Deci în acest sens problemele aplicative vor fi
destul de simple. Aceste aplicații trebuie să fie variate și să stimuleze
interesul prin noutatea și diversitatea lor. Să nu fie mult mai complexe decât
cele date în clasă pentru a asigura și organiza munca independentă în
rezolvarea lor este necesar să se dea anumite indicații pe marginea temelor de
casă, indicații care însă să nu rezolve toată problema pentru că îndrumări prea
detaliate duc la scăderea interesului pentru problema respectivă. Deoarece nu
toți elevii poseda același bagaj de cunoștințe, iar temele nu-și ating scopul
dacă ele nu sunt rezolvate independent, este bine să se dea diferențiat. Temele
diferențiate vin în ajutorul a două categorii de elevi: elevi foarte buni și
elevi slabi. Pe cei din prima categorie îi ajută să-și lărgească orizontul
efectuând exerciții de nivelul lor, iar pe cei din a doua, să le remedieze
golurile și să-i facă să ajungă din urmă pe cei buni. Temele de casă să fie
astfel dozate ca să nu supraîncarce pe elevi. Volumul temei pentru acasă se
stabilește cu simț de răspundere și prin efectuarea temei, se urmărește
stimularea activității elevilor. Noi profesorii de matematica avem datoria să
îndrumăm elevii de a învăța mai întâi noțiunile teoretice apoi să treacă la
efectuarea temei scrise. Spre deosebire de celelalte activități în afară de
clasă tema pentru acasă are rol mai mare în procesul instructiv-educativ.
Prin enumerarea acestor
activități în afară de clasă, consider că am arătat unele aspecte posibile ale
integrării învățământului la matematică cu cercetarea, cu producția.
Aceste forme ale activității în
afară de clasă contribuie la evaluarea:
a) capacității elevilor de a
exprima clar, convingător argumentat, conținutul ideilor și noțiunilor
însușite.
b) capacității elevilor de a
alege dintre mai multe variabile pe cea optimă.
c) capacității de analiză,
interpretare și apreciere a fenomenelor și proceselor sociale prin prisma
realizărilor economiei naționale, a cuceririlor tehnico-științifice.
d) capacității de a analiza
critic, la nivelul cunoștințelor lor anumite puncte de vedere greșite sau
insuficient fundamentate științific.
e) modul în care acționează
elevii în diverse situații, posibilitățile lor de a-și organiza comportamentul
și a-și formula opțiunile.
Creșterea eficienței
învățământului, a activităților la matematică cere o diversificare mai largă a
formelor de organizare și desfășurare a activităților, ridicarea nivelului
științific al cunoștințelor matematice și legarea acestor cunoștințe tot mai
strâns de producție și viață.
Și astfel putem asigura o
îmbinare între clasic și modern în educația matematică la elevi.
prof. Ioan MIHALCI,
Liceul Teoretic „Constantin Romanu Vivu” Teaca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu