Descoperirea finală este descoperirea cunoştinţelor. (Kedar Joshi)
Metode creative în predarea istoriei
Formele organizate de instrucţie
îşi aduc în mod diferenţiat aportul în dezvoltarea potenţialului creator al
individului în funcţie de conţinutul activităţii, de tipurile de metode
utilizate, de pregătirea şi gradul de angajare al cadrelor didactice
participante la acţiunile educative.
Din punct de vedere etimologic,
termenul de „metodă” derivă din grecescul „methodos”, meta=spre şi odos=cale,
drum, ceea ce semnifică drumul, calea, ce conduce la atingerea obiectivelor
educaţionale, deci este calea pe care profesorul o parcurge pentru a da
posibilitatea elevilor săi să găsească propria cale în învăţare. (Cucoş
Constantin)
George Văideanu caracterizează
metoda ca fiind activitatea selecţionată de cadrul didactic şi pusă în aplicare
la lecţii şi în activităţi extraşcolare. Ea presupune colaborarea dintre
profesor şi elevi şi participarea elevilor în descoperirea soluţiilor, a
delimitării dintre adevăr şi eroare.
Metoda îl ajută pe profesor să
exprime conţinuturile învăţământului. Selectarea şi adecvarea acesteia de către
profesor este determinată de: factori obiectivi (dependenţi de natura
finalităţii, de logica internă a ştiinţei, de legităţile fenomenului
învăţării;) şi factori subiectivi (determinaţi de contextul uman şi social al
aplicării ei, de personalitatea profesorului, de psihologia elevului, de
psihologia colectivului clasei, etc.)
Metoda Fishbowl (Tehnica acvariului)
Tehnica acvariului (fishbowl)
presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interacţiune
didactică.
Scaunele din sala de clasă se
aşează sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre. Ei îşi
aleg apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc 8-10 minte pentru a
discuta o problemă controversată (ce opţiuni avea România în anul 1940 la
notele ultimative date de URSS). În prealabil ei au citit lecţia „Anul 1940 în
Istoria Românilor” şi au completat în caiete răspunsuri la anumite întrebări
legate de temă.
În discuţie se clarifică unele
probleme apărute la citirea lecţiei, se consolidează noile informaţii
dobândite. Discuţia se desfăşoară pe baza unor reguli: orice idee trebuie
susţinută de dovezi, sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc dovezi, nu sunt de
acord şi argumentez poziţia mea.
Cei din cercul exterior, între
timp, ascultă ceea ce se discută, fac observaţii scrise referitoare la
strategiile de discuţie, sesizează cum apare conflictul şi ce strategii se
aplică etc. În acest sens, conducătorul grupului le oferă anumite
fişe/protocoale de observaţie anume constituite.
După terminarea timpului elevii
îşi schimbă locurile, cercul din interior trece în exterior şi invers, rolurile
de observator/observat se schimbă. Aceştia au ca temă de discuţie „Dictatul de
la Viena. Cedarea Cadrilaterului. Prăbuşirea României Mari”. Schimbarea este
foarte importantă, pentru că fiecare grup este pe rând în ipostaza de
observator, dar şi în ce-a de observat.
Cadrul didactic în această metodă
poate avea următoarele roluri: observator, participant, consultant, suporter,
arbitru, ghid, reporter, supraveghetor.
Maria Priles menţiona următoarele
avantaje ale tehnicii fishbowl: se emit idei substanţiale, argumentate şi
puncte de vedere relevante, participarea este activă, contribuţiile fiind
bazate pe ascultarea activă şi pe încurajarea celorlalţi de a-şi exprima
ideile, folosirea tuturor formelor de limbaj (verbal, mimică, gestual).
Metoda Starbursting (Explozia stelară)
Explozia stelară este o metodă de
stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează pe
formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. Starbursting
(engleză star-stea, burst-a exploda), similară brainstormingului, începe din
centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemenea exploziei
stelare.
Etapele acestei metode sunt
următoarele: anunţarea temei „Primul război mondial” care este scrisă pe tablă
şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de
plecare îl constituie cele de tipul Ce?, Unde?, De ce?, Când? Apoi colectivul
se poate organiza în grupuri preferenţiale. Grupurile lucrează pentru a elabora
o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse. Urmează comunicarea
rezultatelor muncii de grup şi evidenţierea celor mai interesante întrebări şi
aprecierea muncii în echipă.
Facultativ, se poate proceda şi
la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
Bibliografie:
- Cucoş Constantin, Pedagogie,
ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, 2006
- Cucoş Constantin (coord.),
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed.
Polirom, Iaşi, 2005
- Andrei Cosmovici, Iacob
Luminiţa, Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1998
Prof. Călin Cornel GALBEN
Liceul cu Program Sportiv Bistriţa
Ritmul clasei incluzive
Fiecare cadru didactic cunoaște
foarte bine că o clasă diferă de cealaltă într-o măsură mai mare sau mai mică,
fiecare elev deținând un tip de învățare ce-l caracterizează. Se cunoaște
faptul că există multe tipologii ale elevilor așa cum există mai multe tipuri
de a învăța, un anumit tip de motivație intrinsecă sau/ și extrinsecă, un
anumit parcurs școlar și un anumit rezultat al învățării în timp. Cu toate
acestea, mai mult ca oricând, „procesul de învățământ este și o acțiune
psihologică deoarece întreaga influențare pedagogică din cadrul său se bazează
pe componentele psihologice ale elevilor și are ca finalitate tocmai
dezvoltarea acestora” (cit. în Jurcău, p.26, 2001). Procesul de învățământ ca
activitate complexă, conștientă, planificată și organizată, dirijată creativ
spre realizarea obiectivelor învățământului, are așa după cum am amintit o
componentă psihologică complexă surprinsă în modelul de management
organizațional-școlar. Presupunând că există o serie de factori ce susțin și
activizează interacțiunea în procesul didactic, se cuvine să aprofundăm această
idee.
Termen consacrat în cercetările
contemporane de didactică, „comportă două planuri: o abordare sistemică – mai
exact o raportare a învățământului la sistemul social integrator și analiza
componențială și funcțională a învățământului care include în structura sa
internă componentele procesului de învățământ și în final principalele
demersuri sau activități: predare, învățare, evaluare” (cit. în Chiș, p.53,
2005). Acolo unde un mediu este rigorist, nepersonalizat și de cele mai multe
ori bazat pe exacerbarea concurenței școlare, diferențele dintre elevi vor fi
din ce în ce mai mari, și tocmai de aceea mizăm pe o reală cunoaștere a acestui
fenomen din partea cadrelor didactice. Suprapusă peste evoluția dinamică a
societății, amplificarea treptată a mediului concurențial școlar acuză
adâncirea rupturii dintre elevi care, de cele mai multe ori, diminuează
substanțial optimizarea învățării în ansamblul ei. Consecința acestor eșecuri
graduale, a incapacității de a menține ritmul cu ceilalți elevi constituie
cauza cea mai frecventă ce conduce la ceea ce numim dificultăți de învățare,
dificultăți care mai mult apar ca un disconfort privind raportul dintre
cantitatea de informație transmisă de profesor, ritmul acestei transmiteri și
capacitatea de analiză a acesteia în scopul asimilării ei (în primul rând ca
informație utilă pentru viață). Suprasolicitarea elevului, includerea acestuia
într-un cadru complex format pe de o parte din solicitările mediului școlar
iar, pe de altă parte, din solicitările și așteptările ce vin din partea
familiei, constituie o combinație de factori pe care elevul trebuie să o
suporte. Una din cele mai frecvente situații este aceea în care familiei
elevului i se propune includerea acestuia în activități educative de sprijin
(AES) fapt care pe de o parte surprinde familia dar, pe de altă parte, este
benefic elevului. Cum este înțeleasă această situație? Este oarecum o dovada a
incapacității școlii de a oferi un învățământ de calitate? Este el oferit dar
spre un parcurs suprasolicitant sau supracompetițional? Nicidecum, însă familia
se simte uneori incomodată și plasată oarecum într-un con de umbră deoarece are
un copil în sprijin. Sunt întrebări normale care instantaneu trec prin mintea
oricărui părinte.
Integrarea și incluziunea au în
atenție particularitățile elevului cu cerințe educative speciale, fiind
sesizate mai multe abordări privind intervenția psihopedagogică în cadrul
învățământului special integrat. Educația incluzivă caută să ajusteze
individualizarea educațională pentru elevii care dețin o particularitate în
procesul de învățare, combinat cu un context bio-psiho-socio-cultural complex,
aplicație a principiului educația pentru toți, împreună cu toți, unde resursa
urmează copilul. Integrarea conduce la toleranță, iar „educația incluzivă
presupune un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având ca
scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor de învățământ a
tuturor elevilor din cadrul unei comunități” (cit. în Toderiță, p. 59, 2015).
Va urma.
Bibliografie:
- Ana, M. Barboș., Emilia,
Barboș. Adaptare
compenso-recuperare-integrare. Instrumente și tehnici de lucru pentru cadrele
didactice de sprijin/ itinerante și partenerele acestora – cadrele didactice
din învățământul de masă, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.
- Chiș, Vasile., Pedagogie contemporană. Pedagogie pentru
competențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005.
- Diana, M, Toderiță. Incluziunea și integrarea copiilor cu
dizabilități, în Revista Învățământului Special și Special Integrat „Privind
spre integrare”, Nr.10/ 05.06.2015, Prahova.
- Jurcău, Nicolae., Pedagogie, Editura UT Press,
Cluj-Napoca, 2001.
Psih. Gabriel MUREȘAN-CHIRA
Proiectul eTwinning „Christmas Wishes”
Proiectul eTwinning „Christmas
Wishes – Urări de Crăciun” s-a derulat în decursul perioadei noiembrie 2014 –
februarie 2015 în cadrul GPN Salva, Grupa Broscuţelor, şi a reunit şcoli şi
grădiniţe din întreg spaţiul european astfel:
- Teacher ΜΑΡΙΑ ΤΣΙΟΥΚΑ,
Νηπιαγωγείο Νεοχωρίου, Greece
- Teacher ELENI TSIRIMPASI, 20
Νηπιαγωγείο Νέας Τρίγλιας, Greece
- Teacher Vassilis Misailidis,
Δημ. Σχολ. Ολύνθου, Greece
- Teacher Georgia Maneta, 5th
Primary School of Volos, Greece
- Teacher Irena Sinovcic Trumbic,
Centar Znajna, Croatia
- Teacher Justyna i Karolina
Maćczak, Marcol, Szkoła Podstawowa im. T. Kościuszki w Gaszowicach, Poland
- Teacher Justyna Masilunas,
Szkoła Podstawowa nr 7, Poland
- Teacher Aldona Strelčiūnienė,
UKMERGĖS lopšelis-darželis „Eglutė”, Lithuania
- Teacher Madalina Ioana Grecu,
School „Gheorghe Corneliu” Domnesti, Romania
- Teacher Emese Cîmpean, National
College „Petru Rareș” Beclean, Romania
- Teacher Vasilica Găzdac, School
„Tiberiu Morariu” Salva, Romania.
În proiectul nostru am împărtășit
tradițiile noastre de Crăciun cu alte țări din toată Europa. Activitățile au constat
în crearea de felicitări de Crăciun, înregistrarea unor urări în limbile native
și în limba engleză, înregistrarea de colinde, conceperea unui film, o carte cu
colinde și studii despre tradițiile de Crăciun, activități cu coduri QR, puzzle
digitale, chestionare etc. (http://issuu.com/vasilicagazdac/
docs/christmas_wishes.docx)
În acest proiect am construit un
dialog deschis și tolerant față de preşcolarii străini şi am împărtășit moduri
şi tradiţii despre sărbătoarea Crăciunului în țările lor. Copiii îndrumați de
profesori au utilizat instrumentele TIC şi au postat activitățile în spațiul
virtual eTwinning. Ne dorim ca elevii noștri să învețe mai multe despre
tradițiile de Crăciun din alte țări europene, utilizând competenţele și
instrumentele Web 2.0 IT.
În acest proiect am folosit
grupuri de lucru mici, am utilizat învățarea prin cooperare și metodele
interactive. Interesul elevilor a fost sprijinit prin utilizarea de materiale
inovatoare, prin prezentarea rezultatelor muncii, expoziții cu lucrări realizate
în cadrul proiectului care implică unele elemente de joc ca codurile QR sau
puzzle în format digital. Toate activitățile au fost concepute integrat și au
folosit elemente specifice combinând conținuturi de arte cu noţiuni științifice
și competenţe de a explora valorile din comunitatea locală.
(http://www.jigsawplanet.com/?rc= play&pid=338aa0d1a424)
Integrarea în curriculum-ul
preșcolar a activităţile proiectului s-a realizat treptat în mai multe etape.
Temele activităților s-au pliat pe acțiunile pe care le desfăşurăm în grădinițe
în această perioadă de timp iar unele felicitări de Crăciun s-au realizat în
ateliere comune cu ajutorul părinților și bunicilor. În cadrul acestui proiect
ne-am dezvoltat abilitățile de comunicare în limba națională, în limba engleză,
competențele IT prin participarea la o serie de activități în cazul în care am
folosit diverse aplicații, competențe civice prin familiarizarea copiilor cu
alte tradiţii şi culturi europene. Comunicarea în cadrul proiectului a fost
realizată prin intermediul cadrelor didactice prin schimburi de e-mailuri,
utilizarea spaţiului de Facebook Messenger şi a altor unelte oferite de spațiul
virtual eTwinning, comunicarea a fost zilnică între profesorii implicați în
activităţile proiectului.
Activitățile proiectului au fost
planificate în lunile (noiembrie 2014-februarie 2015) cele mai multe activități
au fost comune. Pe parcursul proiectului, doar o parte din partenerii implicați
au realizat toate obiectivele proiectului și pentru a finaliza activitățile.
Activitățile de concepere de felicitări de Crăciun și de Anul Nou, expoziția
comună de felicitări şi ornamente de Crăciun, activitățile cu codurile QR,
descifrarea puzzle-uri digitale, urările de Crăciun, Wordclouds, înregistrarea
de colinde tradiționale au fost activități comune interactive în care copiii au
participat cu implicare şi creativitate. (http://www.classtools.net/QR/
qr_generator.php?fold=36&)
Tehnologia folosită a fost unul
din punctele forte ale proiectului, majoritatea partenerilor erau familiarizați
cu unele aplicații digitale care au contribuit foarte mult la formarea de
competențe IT pentru preşcolari. Am folosit aplicațiile Google Drive pentru
construcția de chestionare și colectarea răspunsurilor, harta digitală –
Tripline. Am utilizat diferite aplicații pentru filmarea și postarea filmelor
și videoclipurilor cu colinzi pe Youtoube. Am utilizat PowToon și Padlet pentru
prezentările şcolilor şi grădiniţelor implicate în proiect, am creat un logo al
proiectului cu aplicația LogoGarden, am folosit un sondaj on-line pentru a vota
logo-ul proiectului. Am utilizat diferite aplicații pentru conceperea şi
utilizarea codurilor QR, am folosit puzzle digitale – jingsawplanet.com. Am
construit Wordclouds cu aplicaţia Taxgedo, iar conţinutul cărţii comune este
postat pe isuu.com. (http://twinspace.etwinning.net/2935/pages/ page/7940)
Acest proiect a avut un impact
major asupra instituţiei noastre prin similaritățile tipurilor de activităţi
derulate la vârstele timpurii în diverse grădiniţe europene şi găsirea unei
deschideri spre aplicaţii digitale şi competenţe IT. Proiectul a contribuit la
creşterea interesul copiilor și părinților şi a altor membrii ai comunităţii
locale cu privire la proiectele internaționale de colaborare educaţională,
precum și dezvoltarea spiritului european al şcolii. Întreaga colecţie de
activităţi şi rezultate a proiectului poate fi accesata public pe pagina de
twinspace: http://twinspace. etwinning.net/2935/home.
Proiectul va fi diseminat în
media locală şi internaţională pentru a valoriza importanţa şi exemplul de bună
practică şi a întreg programului eTwinning asupra formării competenţelor de
bază ale preşcolarilor.
Prof. Vasilica GĂZDAC,
Şcoala Gimnazială „Tiberiu Morariu” Salva
O zi deosebită
Momente de sărbătoare la Şcoala
Gimnazială Nr. 1 Bistriţa care aniversează 50 de ani de la sunetul primului
clopoţel. Ziua de 5 iunie 2015 va rămâne în istoria şcolii prin evenimentele de
o mare importanţă derulate pe parcursul ei.
„Şcoala Gimnazială nr. 1 Bistriţa
este o instituţie cunoscută la nivelul judeţului nostru deoarece calitatea e la
ea acasă, iar performanţa nu ne mai părăseşte de ani buni. Se pare că fac casă
bună împreună. Seriozitatea, perseverenţa, dăruirea, profesionalismul,
implicarea, ambianţa, spiritul de competiţie, capacitatea de empatie sunt doar
o parte dintre însuşirile care-i caracterizează pe dascălii şcolii noastre. S-a
creat astfel un spaţiu al misiunii asumate şi dovedite, în care se construieşte
cu responsabilitate un destin, destinul acestei şcoli, cu cadre didactice
deosebite şi cu minunaţi elevi. Cinstind trecutul, trăim prezentul şi sperăm la
un viitor care să ne facă şi peste alţi 50 de ani să fim la fel de mândri că am
fost slujitori ai Şcolii Gimnaziale nr.1 Bistriţa”, a declarat directorul Mia
Şigovan.
La rândul ei, inspectorul şcolar
general Camelia Tabără a spus: „Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bistriţa a fost
întotdeauna un gigant şcolar căutată de elevi, pentru că aici calitatea este la
ea acasă, e un deziderat care se transmite din generaţie în generaţie. Pentru
cei mai mulţi dintre noi şcoala absolvită lasă o amprentă clară şi rămâne de-a
lungul vieţii un punct de reper, un tărâm al tumultului de tinereţe şi
entuziasm care răzbate în timp şi peste timpuri, care se cere evocat la ceas de
sărbătoare. 50 de ani de succese şi reuşite şcolare înseamnă în fapt o mare
datorie pentru viitor, o şcoală care trebuie să rămână un portdrapel al
învăţământului bistriţean”. „O zi senină, luminoasă ca sufletele noastre, ne
oferă prilejul de a fi mândri că facem parte dintr-un colectiv didactic cu 50
de ani de „calitate și performanță”. Ne-am adunat dascăli, foști și actuali,
elevi, foști și actuali, părinți, foști și actuali, în această cetate a
cunoașterii și devenirii, care are adânc înfipte rădăcinile în viața
comunității bistrițene”. Director-profesor Mia Lidia Șigovan
Cu acest prilej, a fost dezvelită
şi o placă aniversară care atestă cei 50 de ani de învăţământ şi au fost
plantaţi cinci pomişori, simboluri ale vieţii şi trăiniciei. Una dintre
echipele care au desfăşurat această activitate a fost formată din primarul
Ovidiu Creţu, Daria Cordoş, elevă în clasa a IV-a A şi Robert Socaci, elev în
clasa a VIII-a A. Elevii clasei a patra au fost onoraţi sa-l aibă iarăşi
alături pe primarul oraşului cu care de puţin timp au dat mâna în finalizarea
proiectului „Cetăţeni de onoare ai oraşului Bistriţa”. S-a realizat astfel o
activitate frumoasă, educativă, cu multe implicaţii în viaţa obişnuită a
elevilor bistriţeni.
Prof. învăţământ primar Daniela
SALANŢĂ,
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bistriţa
Strategii eficiente utilizate în activitatea didactică
Actul dorinței de unitate a
neamului românesc trebuie să-și găsească permanent loc în preocupările și
studiul elevilor. Abordarea textele literare specifice temei într-un cadru
formal sau informal, lărgesc orizontul de cunoaștere al acestora, îmbogățesc
vocabularul , construiesc o atitudine pozitivă față de valorile culturale ale
poporului român.
În acest sens propunerile noastre
s-au materializat în lecturarea unor texte literare precum: „Cuza Vodă”, „Cuza
și sultanul” – legende istorice în proză, „Fiul și mama” – legendă populară,
„Peste 50 de ani” – de Ion Luca Caragiale, „Moș Ion Roată și Unirea” – Ion
Creangă.
Utilizarea metodelor și
tehnicilor interactive precum: „Învățarea în circuit”, „Cadranele”, „Pălăriile
gânditoare”, „Floarea de lotus”, „Jurnalul cu dublă intrare”, „Jocul de rol”,
au sistematizat și aprofundat cunoștințele copiilor, făcându-i să intre în
miezul evenimentelor istorice, să fie pătrunși de nobile emoții și sentimente
de dragoste de patrie și de neam.
Învățarea în circuit – tehnică de
învățare
Învățarea în circuit este o formă
de activitate independentă, prin care o temă poate fi învățată sau fixată
gradual prin mai multe căi. Învățarea în circuit presupune patru faze:
- Motivarea – introducerea în
tematică poate fi realizată prin conversație, exerciții de relaxare sau
recapitulare a cunoștințelor învățate.
- Rondul –un rond de la o stație
la alta oferă posibilitatea unor explicații scurte. Elevilor care nu au mai
lucrat în circuit li se dau explicații suplimentare.
- Activitatea se desfășoară la
stații:
- Conversația finală – elevii
informează despre munca lor, aspectele tematice sunt discutate, se citesc
rezultatele (modelele, produsele, desenele vor fi prezentate).
Realizarea mai multor stații:
- Copilul alege stația la care
dorește să lucreze;
- Fiecare stație are altă sarcină
Elementele esențiale pentru
învățarea în circuit :
- Învățătorul explică sarcinile
la fiecare stație;
- Elevii pot parcurge stațiile în
ordinea în care doresc;
- Cerințele trebuie să fie
realizabile;
- Dacă s-au organizat mai multe
stații, nu este de așteptat să le parcurgă pe toate:
- Trebuie să se stabilească din
start că o sarcină începută trebuie dusă la bun sfârșit;
- Elevii se ajută reciproc,
compară și corectează rezultatele;
- Fiecare elev deține o foaie pe
care bifează stația parcursă și sarcina efectuată.
Activitatea de învățare în
circuit și-a găsit locul meritat în „învățământul deschis”, ca formă de activitate
independentă,diferențiată și eficientă.
Drapelele tricolore confecționate
cu multă grijă de către copii, pașii de dans pentru Hora Unirii, pe care i-au
învățat cu multă râvnă, cântecul „Să fim români mereu” – învățat și interpretat
cu mare drag de către elevi, sceneta în versuri „Moș Ion Roată și Unirea” și
nu în ultimul rând elaborarea și redactarea textelor literare cu tema
„Caracterizarea lui Alexandru Ioan Cuza” au concretizat multiplele activități
desfășurate de către elevii claselor a II-a și a III-a.
Cu reală mândrie putem
concluziona că implicarea copiilor în aceste activități complexe, modul cum
și-au coordonat eforturile, interesul pe care l-au manifestat și satisfacția
emoțională pe care și-au arătat-o, încadrează manifestările în experiențe
didactice de bună practică.
Bibliografie:
- Gertrud Gruber, Hildegard
Weinholt, Circletraining zum Einmaleins, Grundschule 5/1994
- Bernard Badengruber, (1995),
Offeness Lernen in 28 Schritten, Veritas-Verlag, Linz
Prof. înv. primar Alexandra
COȘBUC,
Prof. înv. primar Angela LAZĂR
Liceul „Radu Petrescu” Prundu Bîrgăului
Importanţa utilizării prezentărilor PowerPoint în predarea limbii engleze
Învăţământul românesc trece
printr-un proces de profundă modernizare datorită proiectului SEI (Sistemul
educaţional informatizat) iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării încă
din 2001. Profesorii simt din ce în ce mai acut nevoia de a se descurca să îşi
dezvolte propriile materiale didactice, să îşi organizeze cursurile într-o
manieră modernă. Modelele actuale de învăţare sunt centrate pe elev, oferindu-i
o mai mare autonomie, încurajându-i învăţarea activă, acordându-i un rol
important în crearea de materiale, în comunicarea şi participarea la procesul
de predare-învăţare.
Calculatorul este un mijloc, un
instrument pentru vehicularea unui sistem de produse informatice, alcătuit din
mulţimea de echipamente, metode, tehnici, conţinuturi pentru colectarea,
înregistrarea, regăsirea, afişarea de informaţii variate, în diferite moduri,
combinaţii.
PowerPoint este un program de
prezentare creat de compania Microsoft. Programul funcţionează în sistemele de
operare Microsoft Windows şi Mac OS X de la Apple.
Deşi există de ani buni,
PowerPoint de abia a început să pătrundă în şcoli şi laboratoare. Motivul
acestei întârzieri îl constituie costurile relativ ridicate pe care le implică
dotarea cu echipamente hardware. Cu toate acestea, tot mai mulţi profesori şi
clase sunt dotate cu calculatoare și echipamente care permit folosirea
programului PowerPoint. Nu numai că un număr crescând de profesori folosesc
prezentări PowerPoint în predare, dar mai mult decat atât, tot mai mulţi
dascăli creează propriile lor prezentări şi le postează în reţeaua Internet
pentru a putea fi folosite şi de alţii.
Integrarea prezentărilor
PowerPoint în cadrul orelor de limba engleză
Prezentările PowerPoint pot fi
folosite în numeroase moduri în cadrul orelor de limbi străine. Ele pot fi
folosite în partea introductivă a lecției, pentru exersare și practică, pentru
jocuri, recapitulări şi în evaluare. Să o luăm pe rând:
a) Introducerea în capitol/lecţie:
Prezentarea PowerPoint poate fi
folosită pentru a introduce concepte şi idei noi în universul elevului.
Teoretic, acest lucru sună bine, în practică, poate fi destul de complicat.
Profesorul trebuie să anticipeze ariile de neînţelegere şi dificultate.
Prezentarea PowerPoint poate fi
utilizată pentru captarea atenţiei elevului. Titlul poate fi scris pe un
diapozitiv, însoţit, în funcţie de nivelul clasei, de fotografii, desene sau
sunet pentru a capta atenţia şi a trezi interesul, cât şi pentru a crea o atmosferă
plăcută pentru desfăşurarea lecţiei.
Pasul următor este prezentarea
obiectivelor lecţiei. Prezentarea obiectivelor lecţiei este importantă,
influenţând percepţia selectivă. Astfel, elevii vor înţelege mai bine ceea ce
trebuie să urmărească în desfăşurarea lecţiei.
Adesea, înţelegerea noilor
informaţii necesită aplicarea unor cunoştinţe sau deprinderi pe care elevul le
posedă deja. De aceea, este important ca profesorul să stimuleze reamintirea
cunoştinţelor anterioare ale elevului, înainte de a-i prezenta noile
informaţii. Pe parcursul lecţiei, profesorul va căuta să lege noile cunoştinţe
de cele vechi, furnizând imagini, reguli etc.
b) Exersarea unor structuri şi
exerciţii după model
Pentru acest tip de prezentare
este nevoie să avem un tip de material care poate fi repetat de multe ori. O
prezentare a verbelor neregulate este un exemplu de acest tip de material. Alte
tipuri de material pot fi repetate săptămânal sau o dată la două săptămâni.
Prezentări de tipul „folosirea corectă a prepoziţiilor” sau „forma corectă a
adjectivelor” sau „deosebirile dintre substantivele numărabile şi
nenumărabile”, pot fi exersate şi repetate periodic.
Jocurile sunt o bună modalitate
de a exersa şi recapitula structurile limbii engleze. Profesorii pot crea
propriile lor jocuri pe care le pot folosi în clasă.
c) Recapitularea
Prezentările PowerPoint sunt
excelente pentru recapitularea structurilor predate. După ce elevii au învăţat
şi exersat o structură,este bine ca ei să vizioneze o prezentare
recapitulativă. Asemenea prezentări constituie o desprindere de rutină şi o
altă modalitate de a vedea un material. Elevii găsesc acest lucru
interesant,dar aceasta este şi o modalitate de a verifica dacă elevii au
înţeles şi au reuşit să stăpânească un concept.
Prezentările PowerPoint sunt
utile şi pentru recapitulările dinaintea testelor.
d) Evaluarea
PowerPoint-ul poate fi folosit şi
pentru evaluarea cunoştinţelor elevilor, în special a vocabularului. Cum se
realizează acest lucru? Simplu: imaginile unor obiecte sunt prezentate în
diapozitive, la intervale de timp prestabilite. Elevii notează pe fişe numele
fiecărui obiect.
Avantajele folosirii
prezentărilor PowerPoint în predare sunt numeroase:
- Prezentările PowerPoint
constituie un stimulent vizual şi oferă o perspectivă de ansamblu asupra
conţinuturilor ce urmează a fi studiate;
- Pot servi numeroase
scopuri:prezentarea obiectivelor lecţiei, prezentarea ideilor esenţiale,
imprimarea de materiale, folosind opţiunea „handout”;
- Împiedică elevii de a se concentra
exclusiv asupra luării de notiţe de pe tablă. Din contră, elevii vor asculta
comentariile profesorului şi vor face adnotări în spaţiile furnizate;
Alte avantaje:
- Pot fi stocate uşor pe un
suport electronic (CD, dischetă, stick) sau într-un fişier din calculator;
- Permit modificări, adaptări
ulterioare şi pot fi refolosite în anii următori;
- Prezentatorul poate imprima
materiale cu două, trei sau şase diapozitive pe o pagină;
- Pot prezenta grafică
computerizată complexă şi animaţie;
- Pot conţine link-uri către
site-uri web;
- Pot fi inserate elemente
interactive;
- Sunt utile pentru
exemplificarea conceptelor complexe pe care cuvintele şi diagramele statice nu
le pot explica cu uşurinţă;
- Conţin deopotrivă imagine şi
text;
- Permit profesorului să păstreze
contactul vizual cu elevii;
- Fac ca lecţiile să fie
distractive şi interesante.
Pentru profesor, avantajele
constau în faptul că o lecţie prezentată cu PowerPoint îl eliberează de
obligaţia de sta în faţa clasei, permiţându-i să se mişte liber şi să antreneze
elevii din clasă. Un alt atu pentru folosirea prezentărilor PowerPoint în
predarea de noi cunoştinţe elevilor îl constituie uşurinţa cu care acestea pot
fi realizate. Programul pune la dispoziţie şabloane uşor de dezvoltat şi care
pot fi schimbate relativ repede cu fiecare nou obiectiv al lecţiei.
Prezentarea unei lecţii în format
PowerPoint are şi avantajul că activează cunoaşterea în prealabil de către
elevi a conţinutului capitolului sau lecţiei ce urmează a fi parcursă. Elevii
apreciază capacitatea astfel dobândită care le permite mai apoi să facă
referire la un diapozitiv pentru a răspunde la o întrebare adresată de
profesor. Mai mult decât atât, elevii îşi amintesc materialele vizionate şi fac
legături rapide între acestea pe parcursul derulării prezentării, mai mult
decât în cazul metodelor frontale tradiţionale.
În concluzie, PowerPoint este un
minunat instrument de învăţare, atât pentru elevi cât şi pentru profesor. El
poate adăuga o nouă dimensiune învăţării, permiţându-le profesorilor să explice
concepte abstracte, îmbinând în acelaşi timp stiluri de învăţare diferite.
Bibliografie:
- Brut Mihaela, Instrumente pentru e-learning, Ed.
Polirom Iași, 2006
- Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi
complementare, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
- Don L. Fisher, Using PowerPoint for ESL Teaching, The
Internet TESL Journal, Vol. IX, No. 4, April 2003
- Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2001
Prof. Florina-Letiția GALBEN,
Liceul cu Program Sportiv Bistrița
Orizontul local în interdisciplinaritate și în alte domenii de activitate
Pornind de la elementele de
geografie a orizontului local, i se propune elevului descoperirea progresivă a
aspectelor definitorii ale spaţiului geografic românesc. Se urmăreşte,
totodată, trezirea interesului acestuia de a cunoaşte direct, de a investiga şi
de a înţelege faptul geografic imediat, precum şi importanţa prezervării unui
mediu ambiant favorabil unei vieţi sănătoase şi echilibrate.
Ţinând seama de faptul că elevul
are preponderent o gândire intuitiv concretă, am folosit, ori de câte ori a
fost posibil, orizontul local ca punct de plecare spre noi cunoştinţe şi
generalizări geografice. În vederea înarmării elevilor cu un volum de
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi ştiinţifice am avut în vedere legarea
acestora de obiecte şi fenomene uşor observabile în orizontul local. Am folosit
în acest scop mai multe modalităţi de desfăşurare a lecţiilor, indiferent dacă
acestea au avut în vedere însuşirea de noi cunoştinţe, consolidarea lor sau au
fost lecţii de recapitulare şi sistematizare.
În cele ce urmează voi prezenta
câteva din modalităţile folosite, în predarea temelor „Mediul înconjurător”. La
baza predării multor teme, folosesc cunoştinţele acumulate în observaţiile
directe pe care elevii le fac în timpul drumeţiilor şi excursiilor în orizontul
local. Astfel, pe teren se lămuresc multe noţiuni, ca de exemplu: râu,
vegetaţie, dealuri, câmpii etc.
În aceste excursii elevii
desfăşoară numeroase activităţi practice; orientarea pe teren, orientarea cu
busola, plimbări pe râul Bega. Predarea temei „Mediul înconjurător” cere
observaţia directă şi lucrări practice în natură, folosirea mulajelor, a
modelajului (lada cu nisip), a desenului schematic, folosirea filmuleţelor,
fotografiilor şi tablourilor. Toate acestea oferă posibilitatea formării unor
juste imagini vizuale la elevi, obişnuindu-i cu noţiunile noi.
În timpul drumeţiilor din oraş şi
din jurul oraşului Timişoara elevii cunosc varietatea formelor de relief,
caracterele particulare şi generale ale acestora. Deoarece oraşul nostru este
traversat de râul Bega, descoperirea mediului înconjurător s-a realizat întâi
prin observarea traseului Begăi. În continuare, am vizitat şi analizat şi râul
Timiş, aflat la o mică distanţă de oraş. Zona de luncă a Timişului este
împădurită, deci copiii au observat în mod direct vegetaţia de pădure de
foioase şi fauna, întrucât din întâmplare am întâlnit veveriţe, iepuraşi,
vizuina unei vulpi, căprioare.
Deoarece programa de grădiniţă nu
aprofundează noţiuni de geografie, vizitele noastre pentru observarea directă
au avut ca motiv principal familiarizarea cu natura şi cu elementele ei.
Bineînţeles că am analizat si foloasele ce le aduce un râu unei localităţi, am
discutat şi despre izvoarele râurilor, am analizat viaţa animalelor şi
plantelor din pădure şi caracteristicile solului de câmpie, fiindcă am observat
lanuri de grâu, porumb, floarea-soarelui. Cu alte cuvinte,
interdisciplinaritatea activităţii propuse s-a realizat cu succes.
Bibliografie
- Bădescu S., Bădescu C., Mosor
Gh., (2003) – Valorificarea elementelor
din orizontul local în activitatea de predare-învăţare
Prof. Alina Vasilica DALEA
Şcoala Gimnazială Nr. 24 Timişoara
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu