Educaţia este pur şi simplu
sufletul societăţii trecând de la o generaţie la alta. (G. K. Chesterton)
Scenariul întâlnirilor cu părinţii – în alternativa Step by Step
Părinţii elevilor clasei a IV-a
Step by Step sunt cei mai importanţi parteneri ai Şcolii Gimnaziale Nr. 4
Bistriţa, în realizarea misiunii unităţii de învăţământ. Relaţia cu părinţii
este asigurată organizatoric prin adunările generale ale părinţilor, prin
comitetele de părinţi pe clasă şi prin Consiliul reprezentativ al părinţilor.
Întâlnirile cu părinţii elevilor trebuie să fie caracterizate prin:
- luarea în considerare a
părinţilor ca parteneri activi în educaţia copiilor – copiii înţeleg în acest
fel că adulţii, care sunt importanţi pentru ei, au grijă de educaţia lor
- programarea acestor întâlniri –
în mod regulat în scopul comunicării continue privind progresul copiilor
- pregătirea întâlnirilor – ce
pot învăţa învăţătorii de la părinţi şi părinţii de la învăţător
- locul de desfăşurare al
acestora
- momentul final
Respectarea acestor paşi este un
lucru foarte important pentru că ajută la atingerea multor scopuri ale
Programului Step by Step.
Programarea întâlnirilor:
- Trebuie să aibă un scop bine
stabilit
- Ar fi de preferat să aibă loc
atunci când copiii sunt încă la grădiniţă
- Prezentarea avantajelor acestei
alternative şi principiilor care stau la baza programului
- Desfăşurarea activităţilor –
centre de activitate
- Cunoaşterea aşteptărilor
părinţilor de la această alternativă
- Stabilirea unei relaţii
prietenoase şi deschise
- Prezentarea şi unor lucrări
comice care să destindă atmosfera
- Primirea de la părinţi a unor
informaţii preţioase, prin răspunsurile pe care aceştia le vor da la un moment
dat la un set de întrebări (chestionare)
Pregătirea întâlnirilor:
- Prezentarea fişelor de lucru, a
evaluărilor individuale, exemple ale muncii elevului
- Prezentarea imaginii evolutive
a fiecărui copil
- Trebuie să se analizeze orice
notă, înregistrare, listă de verificare privind dezvoltarea, rapoarte de la
şedinţele precedente cu grijile părinţilor şi obiectivele declarate pentru
copil – o pregătire atentă denotă o atitudine profesionistă
- Întâlnirile trebuie stabilite
astfel încât să le convină părinţilor
- Se pregătesc hârtii, creioane
la îndemâna părinţilor
- Trebuie ascultaţi dar mai ales
încurajaţi să vorbească
- Se confecţionează „o cutie de
corespondenţă” în care părinţii pot scrie ceea ce nu au curajul să spună cu
voce tare
- Se recomandă să se noteze
punctele de importanţă ca de exemplu activităţile care plac în mod deosebit
copilului, prieteni speciali şi observaţii care să rezume experienţele
copilului în toate domeniile de dezvoltare.
Locul desfăşurării întâlnirilor:
- Părinţii ar trebui să se aşeze
pe scaune de mărime normală în jurul unei mese joase
- Pe această masă se vor expune
lucrările copiilor despre care se vorbeşte
- Învăţătoarele ocupă aceleaşi
locuri ca şi părinţii, nu vor sta pe scaune mai înalte şi în afara mesei unde
se studiază lucrările
- Trebuie să se sugereze că are
loc o întâlnire prietenească, între colegi care îşi împărtăşesc informaţii
despre copiii lor, fiecare întâlnire având intimitate
- Amintim că respectul şi
confidenţialitatea trebuie menţinute pe tot parcursul şcolarizării
- Adulţii trebuie să fie discreţi
în conversaţiile lor
- Stabilirea împreună a
obiectivelor ce trebuie atinse; împărtăşirea a unor strategii şi planuri ce vin
în întâmpinarea obiectivelor
- Programarea împreună a
următoarei întâlniri
Relaţiile dintre învăţătoare şi părinţi sunt foarte importante
deoarece:
- Reafirmă relaţia dintre acasă
şi şcoală
- Ajută să intensifice eforturile
continue de comunicare
- Oferă oportunităţi de a extinde
munca din clasă şi acasă
- Ajută şcoala să servească
părinţii la obţinerea informaţiilor pentru planificarea programei
- Este o modalitate de a anunţa
părinţii că învăţătorii şi şcoala sunt de încredere şi grijulii
Bibliografie:
KATE Burke Walsh – Crearea
claselor orientate după necesităţile copiilor – C.E.D.P. Step by Step
Prof. înv. primar Bombonica
BARTEŞ
Şcoala Gimnazială Nr. 4 Bistriţa
Învățământul profesional și tehnic opțiune pentru prezent și viitor
În atenția absolvenților de gimnaziu – clasa a VIII-a
Pentru anul școlar 2014 - 2015,
învățământul profesional și tehnic (ÎPT) este organizat prin Liceul tehnologic
de 4 ani (IX - XII) cu trei profile: tehnic, servicii, resurse naturale și
protecția mediului și Învățământ profesional cu durata de 3 ani.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL CU
DURATA DE 3 ANI – Reglementat prin Ordin nr. 3136 din 20 februarie 2014 este
organizat după clasa a VIII a, cu frecvență, cursuri de zi, finalizat cu examen
de certificare a calificării profesionale.
- clasa a IX – reprezintă
pregătirea profesională de bază, cu 5 săptămâni stagii de pregătire practică;
- clasa a X-a și clasa a XI-a,
pregătire profesională generală și de specialitate, cu 9 săptămâni stagii de
pregătire practică respectiv 10 săptămâni stagii de pregătire practică.
Elevii beneficiază de susținere
financiară – prin programul de protecție socială „Bursa profesională” / 200 lei
lunar. Elevii pot beneficia și de susținere financiară, stimulente și alte
forme de sprijin acordate de partenerul de practică.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL CU
DURATA DE 3 ANI – se organizează în unități de învățământ care au încheiate
contracte – cadru cu operatorii economici, acestea sunt:
1. Colegiul Tehnic „Grigore
Moisil” Bistrița: Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic, Mecanic
auto, Sudor.
2. Liceul Tehnologic Forestier
Bistrița: Tâmplar, Electrician exploatare joasă tensiune
3. Liceul Tehnologic Agricol
Bistrița: Mecanic agricol
4. Liceul Tehnologic de Servicii
Bistrița: Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație; Frizer – coafor
– manichiurist – pedichiurist;
5. Liceul Tehnologic „Henri
Coandă” Beclean: Confecționer produse textile, Instalator instalații
tehnico-sanitare și de gaze
6. Liceul Tehnologic Agricol
Beclean: Mecanic agricol
7. Liceul Tehnologic Tîrlișua:
Sudor
8. Liceul Tehnologic Telciu:
Lăcătuș mecanic prestări servicii.
9. Liceul Teoretic „Solomon
Haliță” Sîngeorz-Băi: Lăcătuș mecanic prestări servicii.
10. Liceul Tehnologic „Liviu
Rebreanu” Maieru: Lucrător hotelier
11. Liceul Tehnologic Lechința:
Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic
12. Liceul Tehnologic Feldru:
Electrician exploatare joasă tensiune și Confecționer produse textile.
13. Colegiul Silvic
„Transilvania” Năsăud: Pădurar, Fermier montan
14. Liceul Tehnologic „Ion Căian
Românul” Căianu Mic: Mecanic auto.
Absolvenții de ÎNVĂȚĂMÂNT
PROFESIONAL CU DURATA DE 3 ANI care promovează examenul de certificare a
calificării profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a învățământului
liceal.
ELEVII INTERESAȚI SĂ URMEZE
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL CU DURATA DE 3 ANI trebuie să știe că în perioada:
- 22 – 23 mai 2014 secretariatele
unităților de învățământ gimnazial completează fișa de înscriere în ÎP de 3 ani
și o eliberează candidaților, și în
- 26 – 27 mai 2014 se face
înscrierea candidaților la unitățile de învățământ care școlarizează ÎP de 3
ani – prima etapă; urmează etapa a II-a, a III-a, până în 08 septembrie 2014,
conform calendarului de admitere.
Așadar, fiecărui elev i se
asigură șansele de continuare a studiilor în funcție de aspirațiile și
potențialul individual de învățare. Este bine ca absolvenții învățământului gimnazial
să aleagă cea mai bună variantă pentru viitorul ce le aparține.
Prof. Speranța UNCIU
Inspector școlar pentru ÎPT
EU-ROPE – Întâlnire Comenius pe malul sudic al Mării Negre, Giresun, Turcia
În săptămâna 12-17 mai 2014, o
echipă formată din cinci elevi şi doi profesori (Iulia Istrate, coordonatoarea
proiectului şi Ionela Silvia Nuşfelean, membră în echipa de proiect), de la
Palatul Copiilor Bistriţa, a participat la cea de-a treia întâlnire de proiect
Comenius, în Giresun, Turcia. Gazda întâlnirii a fost İMKB Anadolu Öğretmen
Lisesi, o instituţie cu 480 de elevi şi peste 40 de cadre didactice. Alături de
partenerii din Germania, Spania, Portugalia, Polonia şi Turcia, elevii de la
Palatul Copiilor Bistriţa au participat la activităţi artistice, creative
(prezentarea României într-un colaj de imagini şi desene), work-shopuri,
întâlniri la bowling, activităţi sportive desfăşurate pe plajă, la malul sudic
al Mării Negre.
Tragedia din Turcia, petrecută la
mijlocul lunii mai, a făcut ca ziua de joi, 15 mai, zi în care era programat
spectacolul „Alice în Euroland”, să fie declarată zi de doliu naţional în
Turcia şi pregătirea elevilor europeni a rămas la nivel de repetiţii, când
echipa din România a fost îndelung aplaudată. S-a stabilit ca fiecare ţară
participantă, să susţină spectacolul în faţa unui public local, realizându-se
ulterior un colaj artistic-video internaţional.
Musicalul „Alice in Euroland”
sperăm să poată fi vizualizat la Festivalul Bistriţa Medievală şi, ulterior, să
fie urmărit de toţi elevii, părinţii şi profesorii din instituţiile europene,
partenere în proiectul Comenius multilateral „Combining Europe with a Cultural
Rope: let us make a musical” (EU-ROPE), în scopul consolidării dimensiunii
europene în educaţie, prin promovarea activităţilor cultural-artistice şi
susţinerea diversităţii prin afirmarea libertăţii culturale.
Acest proiect este finanţat cu
sprijinul Comisiei Europene.
Această publicaţie (comunicare)
reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă
pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.
Prof. coordonator Iulia ISTRATE
Palatul Copiilor Bistriţa
Alice (şi nu numai) descoperă Turcia
Parteneriatele Comenius au
reprezentat întotdeauna şansa de a cunoaşte culturi noi şi locuri noi, de a
socializa şi de a împărtăşi celorlalţi experienţa ta, de a te întoarce mai
bogat… în cunoştinţe, în prieteni.
În săptămâna 12-17 mai a avut loc
cea mai recentă mobilitate a proiectul Comenius – „Combining Europe with a
Cultural Rope: let us make a musical” (EU-ROPE) – „Să unim Europa printr-un fir
muzical”, la care am avut onoarea şi plăcerea de a participa, alături de alţi
patru membri ai Palatului Copiilor Bistriţa – Ştefania Bodescu, Maximilian
Gagea, Dănuţ Dorgo şi Alexandru Sabo, şi de doamnele profesoare Iulia Istrate
şi Ionela-Silvia Nuşfelean. De această dată, destinaţia noastră a fost Giresun,
un oraş pitoresc situat pe ţărmul Mării Negre, în Nord Estul Turciei.
Pentru mine, această experienţă a
fost una inedită, iar ospitalitatea şi unitatea de care au dat dovadă
participanţii sunt elementele care m-au uimit cel mai mult. Pe parcursul celor
câteva zile petrecute în familia gazdă am descoperit o latură a culturii
turceşti care până atunci îmi era necunoscută şi care este cu atât mai
fascinantă, cu cât pentru mulţi este un mister. Elevii au dat dovadă de un
comportament exemplar nu doar în cadrul formal, al şcolii, ci şi în timpul
liber, presărat cu plimbări de-a lungul plajei, cine tradiţionale în familie şi
chiar ieşiri la bowling.
Au avut însă loc repetiţiile la
Universitate, astfel încât replicile, mişcarea scenică şi dansul au prins
viaţă, oferind o privire de ansamblu asupra spectacolului, un rezumat aş putea
spune, o mică parte a adevăratului show pe care îl aşteptăm cu nerăbdare. La
work-shopuri s-a muncit cu multă dăruire venită din partea tuturor
participanţilor, iar România s-a bucurat de un număr mare de copii doritori să
înveţe dansuri medievale şi nu numai.
Speranţele, visele, aşteptările
noastre la decolarea spre Turcia, au fost cu mult depăşite de ceea ce s-a
întâmplat cu adevărat în cele câteva zile şi pentru asta, organizatorii merită
felicitări. Sunt foarte fericită că am avut ocazia de a mă implica în acest
proiect şi le mulţumesc tuturor celor care mi-au oferit această şansă, în
special doamnei profesoare Iulia Istrate, care a iniţiat acest proiect minunat,
şi profesoarei mele de creaţie literară, Ionela Nuşfelean, care m-a propus în
dialogul cultural internaţional.
În cadrul mobilităţii, nu doar că
am aflat lucruri noi, dar am întâlnit o mulţime de persoane al căror mod de
lucru şi de viaţă l-am observat, le-am descoperit pasiunile şi gusturile şi am
realizat că în ciuda distanţei nu suntem atât de diferiţi. Acel fir muzical din
titlul proiectului – „cultural rope” – ne-a unit într-adevăr sufletele,
producând lacrimi în ziua despărţirii, dar le-am adunat pe toate într-o
experienţă de neuitat pe care aş repeta-o oricând, la nesfârşit.
Alexandra ANDRECUŢ, clasa a IX-a
Plante-minune şi artă de la Bistriţa în Turingia
În perioada 4-18 aprilie 2014 și
în cadrul Săptămânii Altfel, un grup de elevi şi profesori bistriţeni/
năsăudeni au întreprins o excursie în „interes de serviciu” în Germania. S-au
implicat în acest proiect cercul de agrobiologie al Palatului Copiilor
Bistriţa, coordonat de director, profesor Sever Şuteu, coordonatorul
proiectului, Grupul „Eco”, al Colegiului Liviu Rebreanu, îndrumat de profesor
Robert Angyalosi, cercul de pictură al Clubului Copiilor Năsăud, prin
profesorul Mircea Mihalache, revista Mişcarea literară, reprezentată de
directorul publicaţiei, Olimpiu Nuşfelean, Ioan-Sabin Mureşan, profesor
voluntar de limba engleză la Palat, Marcela Mihalache şi Cătălin Encean, membri
ai comitetului de părinţi din instituţiile şcolare nonformale implicate.
Grupul de români a dorit să
participe şi la viaţa duhovnicească a prietenilor lor din Allmenhausen. Astfel,
în duminica de Florii, ei au participat împreună cu pastorul Bisericii
Evanghelice la ceremonialul religios. Pastorul a venit tocmai din Dortmund
pentru aceasta ocazie specială, deoarece în Allmenhausen sunt prea puţini
credincioşi evanghelici pentru ca să poată fi motivată prezenţa permanentă a
unui pastor aici. În cadrul ceremoniei religioase, având o formaţie teologică,
am citit pericopa evanghelică ce se citeşte în Biserica Ortodoxă Romană în
această duminică. Participarea românilor a fost pozitiv apreciată de cei
prezenţi la slujbă.
La sfârşitul perioadei pe care au
petrecut-o în Allmenhausen, românii i-au salutat cu drag pe cei care i-au
găzduit, lăsându-le semne memorabile – Paulownia, Evodia, Mişcarea literară
bistriţeană şi prietenia lor, mărturisindu-le că îi aşteaptă în vara următoare
la Bistriţa. S-au creat/ întărit nişte legături de amiciţie minunate. Nu
degeaba unul dintre elevii cei mai devotaţi proiectului Paulownia, Andrei
Angyalosi, exclamă: „Când mă gândesc la excursia din Germania, în primele
rânduri îmi aduc aminte de următoarele lucruri: plantele minune, Weimar,
Erfurt, Berlin şi... cârnaţii de Thuringen. Plăcerea de a revedea nişte
persoane deosebite nu trece neobservată. A fost o mare bucurie să-i revăd pe
Mathias, Alex şi Leon, după atâta timp. Pentru mine au rămas nişte oameni de
excepţie, prin felul lor de-a fi şi prin atitudinea lor în activităţile şi
momentele petrecute cu ei. Sper să-i revăd curând, deoarece le duc dorul”
Sperăm să continuăm colaborarea
cu prietenii noştri germani, mai ales că experimentul eco/ artistic realizat a
fost foarte bine primit de către gazde şi consemnat şi în presa germană. Unul
dintre juniorii grupului – Teodor Encean, clasa a IV-a, ecologist şi promiţător
poet în devenire, afirmă: „A fost o experienţă uimitoare şi am avut ocazia să
văd ce „nu vezi la tot pasul”. Viena e un oraş de vis, dacă stai să te gândeşti
la Dunăre şi la vaporaşele de pe ea. M-a inspirat. În locul unde am fost cazaţi
în Germania, s-au desfăşurat diferite şi interesante activităţi. Vizitele şi
jocurile sportive mi-au plăcut cel mai mult. Am avut un translator de nota 10
şi se descurca în orice situaţie. Într-un cuvânt, a fost excepţional!”
Mulţumim în mod special domnului
director al Palatului Copiilor Bistriţa, profesor Sever Şuteu, pentru această
oportunitate şi-l felicităm pentru iniţiativele interesante, tonice şi de
perspectivă pe care ni le propune!
Prof. Ioan Sabin MUREŞAN
Palatul Copiilor Bistriţa
Gânduri de prieteni pentru o viitoare pensionară
Cred ca o astfel de stare
sufletească a fost insuflată întregului colectiv de către doamna profesoară
Ecaterina Mara.
Serioasă, conștiincioasă,
discretă, ca profesoară de română, domnia sa a contribuit pe deplin la ceea ce
numim prestigiul unei școli.
Dacă însă aceasta este o
trăsătură mai generală care, desigur, impune respect, cuvântul cald și
sprijinul prietenesc venite la momentul oportun sunt trăsăturile care o
individualizează. Acesta este motivul pentru care a câștigat un loc special în
sufletul meu și care mă face să regret că a sosit această clipă. Dar, întrucât
pensionarea nu înseamnă doar o despărțire de un colectiv, de o muncă pe care a
iubit-o atât de mult, ci și o promisiune de alte bucurii în viitor, îi doresc
sa fie sănătoasă ca să-și poată împlini toate proiectele propuse pentru anii
care urmează.
Prof. Mirela POP,
Liceul de Arte „Corneliu Baba” Bistrița
Întâlnirea cu doamna Ecaterina
Mara este de fiecare dată un moment care înseninează clipa. Un Om atât de
firesc într-o lume atât de diferită, un bun coleg și un profesor apreciat și
respectat de elevi, colegi și părinți, cu o blândețe, un calm și un echilibru
atât de necesare unei lumi normale. Îi doresc din suflet, La mulți și ani!
Prof. Claudiu ȘULAR,
Liceul de Muzică „Tudor Jarda” Bistrița
Ceea ce urmează a fi scris în rândurile
de mai jos nu este portretul unui profesor-ideal, ci al unei persoane reale. Se
numește Ecaterina Mara și este profesoară la Liceul de Arte ,,Corneliu Baba”.
Nu există oameni perfecți, și
deci, nici dascăli ideali, și totuși, doamna Mara este o persoană aparte, care
fără a-și fi propus a reușit să devină profesor ideal – pentru generații de
elevi – și o colegă extraordinară.
Într-o societate în care ne
luptăm cu prejudecățile tuturor și ne zbatem să educăm este foarte greu să-ți
păstrezi echilibrul sufletesc, demnitatea... doamna Mara a reușit acest lucru.
Fire modestă (se spune că doar oamenii inteligenți pot fi modești) și generoasă
impune respectul prin simpla prezență.
Întotdeauna când cineva drag
pleacă- se pensionează în acest caz – îți vine greu să vorbești deoarece ai
prea multe de spus. Riști să pierzi esența și frazele să-ți pară goale. Sper,
totuși să fi surprins o fărâmă din personalitatea colegei noastre, care ne este
foarte dragă.
Prof. Laura STAN,
Liceul de Arte ,,Corneliu Baba” Bistrița
Lucrând în mai multe unități
școlare, am avut și avantajul, deloc de neglijat, de a întâlni o serie de
oameni deosebiți, înzestrați cu harul de a fi dascăl, Nina Mara numărându-se
printre aceștia.
Ne-am întâlnit în 1998 și
împreună am încercat să atragem elevii unui liceu vocațional și spre limba
română și matematică. Misiune deloc ușoară, spațiul nu era nici pe departe cel
potrivit, dar am reușit să facem față provocărilor. A contat foarte mult
delicatețea, profesionalismul, dăruirea fața de copii, spiritul de echipă care
o caracterizează. Am petrecut trei ani împreună, și multe activități, ne-am
sfătuit, știe mai bine decât oricine altcineva să spună vorba potrivită, la
momentul potrivit. Cu siguranță ar putea să scrie povești minunate folosind amintirile
acelor timpuri. A știut să fie „mână de fier în mănușă de catifea”, elevii
călăuziți de dânsa având pe lângă bagajul de cunoștințe de limba română și o
educație deosebită.
E foarte greu, în câteva,
cuvinte, să sintetizezi personalitatea, bunătatea și tot ceea ce face din Nina
Mara un profesor deosebit. Îi mulțumesc pentru tot ceea ce am învățat alături
de dânsa, pentru momentele în care a avut grijă de fiica mea, acceptând-o
alături de elevii clasei și antrenând-o și pe ea în lecție și de asemenea pentru
minunatele super discuții, presărate de atât de multă înțelepciune, din păcate
mult mai rare decât mi-aș fi dorit.
Să îi urăm cu drag să-i fie
zilele senine, bucuriile dăruite de nepoții spre care acum își va putea
canaliza atenția, nenumărate și mai ales să aibă parte de multă sănătate.
Prof. Iuliana MOLDOVAN,
Școala Gimnazială nr. 4 Bistrița
Dezvoltarea creativităţii copilului preşcolar prin activități artistico-plastice
Creativitatea, în sensul cel mai
larg, reprezintă acea capacitate complexă a omului, acea structură
caracteristică a psihicului care face posibilă opera creatoare.
Preșcolaritatea este apreciată
tot mai mult ca vârsta ce cuprinde cea mai importantă experienţă educaţională
din viaţa unei persoane; pe parcursul ei înregistrăm ritmurile cele mai
pregnante în dezvoltarea individualităţii umane şi unele din cele mai
semnificative achiziţii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale
dezvoltării sale.
Profilul psihologic al vârstei
preşcolare cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea şi
stimularea potenţialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea şi
expresivitatea proprie acestei vârste, acel freamăt permanent sau acea vibraţie
şi efervescenţă lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism
creativ, disponibilităţi de exteriorizare spontană şi autoexpresie însuflețită,
analoage oricărui elan creator.
Receptivitatea şi curiozitatea
copilului, bogăţia imaginaţiei, tendinţa sa spontană către nou, pasiunea pentru
fabulaţie, dorinţa lui de a realiza ceva constructiv, atmosfera sau climatul
psihosocial în care îşi desfăşoară activitatea copilului pot fi „alimentate” şi
puse adecvat în valoare prin solicitări şi antrenamente corespunzătoare care
astfel pot oferi multiple elemente pozitive în stimularea şi cultivarea
potenţialului creativ propriu vârstei preşcolare. La vârsta preşcolară copilul
are tendinţa de a exprima în lucrările lui, bazându-se pe experienţa personală.
De aceea este bine să se acorde copilului libertatea de idei, de a găsi
mijloace şi forme prezentare a propriilor impresii despre lume, în care să se
reflecte emoţiile şi sentimentele trăite. Activităţile artistico-plastice
constituie un mijloc de dinamizare şi exprimare a vieţii copilului. Motivaţia
copilului pentru activităţile artistico-plastice este nevoia de exprimare a
propriilor trăiri, nevoia de a reda imaginea într-un mod artistic sau plăcerea
ce a povesti în imagini. Reprezentările plastice ale copilului evoluează
treptat spre o redare cât mai realistă, alteori intervine imaginaţia creatoare
şi trece spre fabulaţie, spre ireal.
Copiii de vârstă preşcolară creează
cu migală şi pricepere, sub îndrumarea atentă a educatoarei, lucrări practice
deosebite, originale, dar mai ales interesante prin multitudinea materialelor
utilizate şi a tehnicilor de lucru folosite. Hârtia mototolită, rulată, tăiată
sau pliată, resturile colorate, seminţele de dovleac, de măr, de fasole pot să
se transforme în flori multicolore; hârtia glasată ia forma unor materiale;
materialele din natură iau forme nebănuite, alcătuind adevărate tablouri de
toamnă, iarnă, primăvară sau vară; toate aceste materiale pot alcătui adevărate
colaje tematice care împodobesc adesea spaţiul mirific al grădiniţei.
Diferitele tipuri de activităţi
practice şi plastice sunt deosebit de îndrăgite, de atrăgătoare pentru copii.
Prin intermediul lor, preşcolarii intră în contact cu unele forme simple de
muncă fizică şi intelectuală, permiţând atât dezvoltarea capacităţilor fizice
ale copiilor, cât şi a celor intelectuale. De asemenea, se asigură
familiarizarea copiilor cu unele elemente simple ale activităţii de producţie,
precum şi formarea unor deprinderi practice de muncă. Copiii au posibilitatea
aici să aplice în practică anumite cunoştinţe însuşite în alte activităţi,
ajutându-i să şi le consolideze şi aprofundeze. Prin desfăşurarea activităţilor
practice şi plastice putem educa şi dezvolta multe procese psihice (percepţii,
reprezentări, spirit de observaţie, atenţia, memoria, gândirea, imaginaţia) şi
se pun bazele unor însuşiri de personalitate: spiritul de iniţiativă,
încrederea în posibilităţile proprii, dorinţa de a lucra în colectiv,
creativitatea.
Cheia succesului în realizarea de
către copii a unor lucrări reuşite o constituie şi comportamentul educatoarei
care trebuie să se bazeze pe dragoste faţă de copil, apropiere de el,
încurajarea şi valorizarea acestuia. Pentru vârsta preşcolară, există numeroase
şi variate activităţi plastice şi practice, ţinând cont de particularităţile de
dezvoltare specifice fiecărui nivel de vârstă, precum şi de gradarea
dificultăţii sarcinilor care duc la concretizarea temelor propuse. La vârsta
preşcolară, tehnicile care se pot folosi în activităţile artistico-plastice şi
în activităţile practice sunt:
- tehnica firului de aţă;
- tehnica ştampilării;
- tehnica culorilor umede;
- tehnica petei de cerneală;
- tehnica jetului de aer;
- tehnica dactilopicturii;
- tehnica desenului cu lumânarea;
- desenul cu pic, cu cretă, cu
tempera, cu acuarela;
- tehnica modelajului;
- tehnica colajului etc.
Prin folosirea diversificată a
tehnicilor de lucru, copiii îşi dezvoltă capacitatea de expunere
artistico-plastică, având posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse
propriile idei, trăiri, sentimente. Este important să dezvoltă la copii dorinţa
de a realiza ceva inedit, iar acest lucru îl putem realiza având ca linie
directoare diversitatea. Familiarizarea copiilor cu unele tehnici noi de lucru
le măreşte curiozitatea şi imprimă activităţilor artistico-plastice un caracter
atractiv şi creativ. Cunoaşterea limbajului şi tehnicilor de lucru de către
copii duce la dezvoltarea creativităţii în realizarea ideilor în forme
artistice variate. Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie să fie un scop în
sine, ci o modalitate de realizare a unor subiecte în concordanţă cu
temperamentul şi sensibilitatea fiecărui copil.
Cunoaşterea şi folosirea de către
copii a acestor tehnici plastice le creează un start mai bun sau egal în
activitatea plastică, căci în orice clasă există copii care se descurcă mai
greu când sunt puşi în faţa unor instrumente şi materiale pe care le văd pentru
prima dată. Materialele şi instrumentele de lucru sunt indispensabil legate de
tehnicile de lucru. Prin tehnicile plastice copiii constrâng materialele
folosite să configureze altceva decât sunt ele, fără să-şi piardă propria
structură. Mâna copilului, acţionând asupra acestor materiale, le conferă
calităţi plastice noi.
În ceea ce priveşte evaluarea,
activităţile artistico-plastice şi practice implică o analiză complexă,
deoarece se referă atât la produsul muncii copiilor, cât şi la cunoştinţele
despre materiale şi caracteristicile acestora, precum şi la utilizarea
tehnicilor de lucru specifice vârstei în scopul prelucrării acestora şi
realizării unor produse simple, dar şi la o analiză a comportamentului şi
atitudinii copiilor faţă de creaţiile lor.
Prof. înv. preșc. Gabriela BINDEA,
Grădinița Șieu-Măgheruș
Tulburările de limbaj
În logopedia contemporană se
acordă o importanță deosebită efectelor pe care le au tulburările de limbaj în
planul personalității și al comportamentului, în general. Ca atare, logopatul
nu mai este tratat ca o simplă persoană cu handicap de limbaj; el este privit,
în perspectiva educării atât în ceea ce privește corectarea tulburărilor de
vorbire, cât și în ceea ce privește formarea și dezvoltarea personalității,
capabilă să adopte comportamente integrative și adecvate sarcinilor activității
pe care o desfășoară.
Tulburările de limbaj, începând
cu cele mai simple, determină, la o anumită vârstă, dezorganizarea echilibrului
personalității și dezordini comportamentale. Aceste efecte negative pornesc de
la neparticiparea și neadaptarea la viața de colectiv, manifestă rețineri în
vorbire, inhibiție în desfășurarea activității, ajungând până la dezorganizarea
personalității. Cu cât handicapurile de limbaj sunt mai grave și acționează la
o vârstă când persoana face eforturi considerabile pentru afirmarea sa în
planul vieții sociale, cu atât efectele negative sunt mai mari, iar tulburările
de personalitate sunt mai accentuate. Dacă în perioada preșcolară, copiii dau
puțină importanță tulburărilor de vorbire, la școlari, și mai cu seamă la
puberi și adolescenți, existența acestora poate determina trăirea unor
adevărate drame.
În debilitatea ușoară și în
intelectul de limită, tulburările de limbaj pot constitui, alături de
deficiența intelectuală, factori traumatizanți, cu efecte în planul
comportamental. Indiciul cel mai evident al unor tulburări de personalitate,
atât la normali, cât și la deficienții senzoriali și de intelect, constă în
adoptarea unor comportamente antisociale, imposibilitatea sau slaba integrare
în colectiv, izolarea de colectiv și închiderea în sine, negativismul și
încăpățânarea, manifestarea unor atitudini defavorabile activității și
subaprecierea acesteia.
Tulburarea de limbaj poate
constitui un factor stresant, atunci când subiectul nu găsește înțelegerea
necesară față de dificultatea sa în vorbire sau când acesta nu întrevede
perspectiva corectării ei. În asemenea situații, subiectul trăiește emoții-șoc,
stări prelungite și dureroase, manifestă nesiguranță nu numai în vorbire, dar
și în alte activități; apare surmenajul fizic și intelectual, care își pune
amprenta pe întreaga sa activitate. În cazurile mai grave sau prin existența și
a altor handicapuri, suferința psihică se accentuează prin instalarea nevrozei,
a anxietății și, ca urmare, se manifestă prin izolarea de colectiv și prin
fenomene de dezadaptare.
Odată cu intrarea în școală a
copilului cu tulburări de limbaj, tabloul manifestărilor psihice se complică
tot mai mult. Solicitarea copilului de a vorbi în fața colectivului de elevi și
neputința lui de a se exprima corect îi provoacă o stare de oboseală
intelectuală și fizică, hipersensibilitate afectivă și refuzul de a mai
răspunde, de teamă să nu greșească. Acestea determină o serie de manifestări
comportamentale, care afectează personalitatea copilului și relațiile lui cu
ceilalți copii și cu adulții.
În general, tulburările
comportamentale sunt provocate de conflicte lăuntrice, de frământări interne,
în cazul în care subiectul nu întrevede rezolvarea situației sale dificile.
Când conflictele se prelungesc și devin cronice, ele influențează negativ
formarea caracterului logopatului și nu-i stimulează dezvoltarea psihică. La
subiecții cu tulburări de vorbire, apar contradicții în rezolvarea problemelor
și în studierea modalităților de acțiune mintală și practică.
Existența tulburării de limbaj,
la debilii mintal, duce la accentuarea handicapului mintal și de comportament,
ca urmare a deficitului funcțiilor de cunoaștere și de exprimare, a
imaturității afective, a creșterii sugestibilității, impulsivității și
rigidității psihomotorii. Deficitul de intelect îngreunează aprecierea concretă
și adecvată a situațiilor de viață ce necesită o adaptare comportamentală și
care presupune anticiparea acțiunii, a riscurilor și împrejurărilor favorabile
ce-l solicită.
Prof. logoped Gabriela RUSU,
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Beclean
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu