Munca unui om se poate plăti.
Caracterul, cultura lui, nici gând. (Mihai Eminescu)
Gândirea critică – metode eficiente în predarea-învăţarea fizicii
Formarea la elevi a competenţelor
necesare pe piaţa muncii, presupune crearea în şcoală a unui mediu de învăţare
eficient şi creativ.
În vederea îmbunătăţirii
învăţării fizicii de către elevi, profesorii de fizică trebuie să-şi dezvolte
competenţe de proiectare, organizare, implementare şi evaluare a activităţilor
didactice din perspectiva gândirii critice, prin:
- Familiarizarea profesorilor de
fizică cu abordarea constructivistă asupra predării-învăţării, înţeleasă ca
activitate coordonată de profesor, centrată pe nevoile de învăţare diferite ale
elevilor.
- Proiectarea unor demersuri de
predare-învăţare-evaluare din perspectiva teoriei constructiviste.
- Abilitarea profesorilor de
fizică din învăţământul preuniversitar pentru utilizarea metodelor, tehnicilor
şi procedeelor care dezvoltă la elevi gândirea critică, învăţarea prin
cooperare, învăţarea prin investigaţie, implicarea activă în explorarea
domeniului ştiinţelor/fizicii.
- Realizarea schimbului de
experienţă şi formarea continuă utilizând tehnologia informatică şi
comunicaţională.
Gândirea critică este un proces
complex de integrare creativă a ideilor şi resurselor, de reconceptualizare şi
reîncadrare a conceptelor şi informaţiilor. Este un proces activ şi interactiv,
este o gândire sofisticată.
Gândirea critică este rezultatul
unor lecţii bine concepute, ce oferă o bază conceptuală pentru predare, care
poate fi realizată în cadrul lecţiilor la diferite nivele de clasă.
Pentru a manevra informaţiile
bine, elevii trebuie să ştie a aplica un set de deprinderi de gândire care să
le dea posibilitatea să sorteze informaţia cu eficienţă, transformând-o în sensuri
care la rândul lor pot fi convertite în comportamente practice. Cu alte
cuvinte, ei vor trebui să gândească şi să înveţe în mod critic.
Lucrul cu elevii, în clasă,
trebuie astfel realizat încât să genereze un climat de încredere care să-i
determine să se implice în discutarea/dezvoltarea unor idei interesante, în
rezolvarea cu succes şi eficienţă a problemelor. Pe măsura obişnuirii elevilor
cu investigaţia temeinică, aceştia vor dobândi deprinderi valoroase de gândire
critică şi de învăţare eficientă, autentică (Dumitru, I. A., 2000).
Formarea capacităţii/abilităţii
de a gândi creativ şi critic, presupune realizarea de către elevi a progresului
în mai multe etape, prin trecerea:
a) de la reacţii personale la
idei susţinute public, cu argumente convingătoare;
b) de la respectul faţă de ideile
altuia la dobândirea încrederii în sine, în propriile idei bazate pe argumente;
c) de la concret – intuitiv, la
abstract – logic;
d) de la o singură perspectivă la
mai multe perspective în abordarea unei probleme (www. scritube.com).
Cadrul de gândire şi învăţare
este un procedeu prin care profesorii îi îndrumă pe elevi spre înţelegere. El
este construit pornind de la următoarea premisă: ceea ce ştim este
determinantul principal pentru ceea ce putem învăţa:
1. Evocarea (discuţia
premergătoare)
2. Realizarea sensului
3. Reflecţia (discuţia
ulterioară)
Planificarea unei lecţii care să
utilizeze cadrul ERR necesită timp şi experienţă. Prin exerciţiu, însă,
planificarea devine mai uşoară şi mai naturală. O lecţie construită în jurul
cadrului ERR cere ca obiectivele să fie bine gândite. Este esenţial ca
profesorul să ştie de ce foloseşte un anumit text sau de ce predă o anumită
temă. Adesea acest lucru e mai greu de determinat decât pare şi poate da
naştere unor discuţii interesante (Steele, J. L., Kurtis, S. M., Temple, C.,
1998).
Aplicaţii practice la clasă:
Modelul de predare-învăţare a
unei unităţii de învăţare in fizica – Investigaţia ştiinţifică
Competenţe vizate de modelul de
învăţare
Secvenţa I. Evocare–Anticipare
1. Formularea întrebării de
investigat şi avansarea unor ipoteze (răspunsuri) alternative; proiectarea
investigaţiei;
Secvenţa II.
Explorare–Experimentare
2. Colectarea probelor necesare
testării explicaţiilor posibile, analizarea şi interpretarea informaţiilor,
formularea unor concluzii preliminare (parţiale);
Secvenţa III. Reflecţie–Explicare
3. Sinteza datelor şi propunerea
unei explicaţii (generalizări);
Secvenţa IV. Aplicare–Transfer
4. Includerea altor informaţii,
situaţii, cazuri particulare, extinderea sferei noilor cunoştinţe; comunicarea
rezultatelor;
5. Impactul (importanţa,
interesul) şi valorificarea noilor cunoştinţe (concepte, proceduri, procese şi
strategii cognitive; valori şi limite).
Investigaţia deplasează accentul
de la descoperirea unor rezultate ale cunoaşterii ştiinţifice la achiziţia de
strategii de elaborare, procesare şi interpretare a cunoştinţelor de către
elevi, prin efort propriu. Utilizarea ciclurilor învăţării prin descoperire
ghidată şi al învăţării prin explorare-experimentare orientează, suplimentar,
elevii în procesul investigaţiei. Investigaţiile realizate solicită elevilor
colectarea datelor, confruntarea cu propriile cunoştinţe naive, formularea de
predicţii şi ipoteze alternative referitoare la desfăşurarea unor fenomene,
proiectarea observaţiilor şi experimentelor, elaborarea de modele sau
utilizarea modelelor, rezolvarea de probleme, interpretarea datelor, formularea
explicaţiilor şi a concluziilor etc. De asemenea, elevii învaţă că trebuie să
se îndoiască de explicaţiile pe care le avansează şi ca trebuie să caute dovezi
care să le permită să-şi argumenteze punctele de vedere.
Model de proiect lecţie
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a IX-a
Lecția: Legea conservării
energiei mecanice – aplicaţii practice
Tip de lecție: lecţie de
consolidare a cunoştinţelor teoretice, de formare a deprinderilor practice şi
intelectuale
Motivaţia
- În urma acestei lecţii elevii
vor înțelege să aplice legea conservării energiei mecanice pe exemple
particulare de sisteme fizice izolate;
- Vor ştii să aplice practic,
algoritmul de rezolvare a problemelor ce implică energia mecanică
- Vor putea analiza comparativ
mişcarea oscilatorie a pendulelor: gravitaţional şi Mach
Obiective:
1. să analizeze mișcarea
pendulului şi să explice ce se întâmplă cu energia potenţială şi cea cinetică
2. să măsoare înălţimea poziției
de echilibru şi înălţimea maximă a pendulului
3. să calculeze energia
potenţială gravitaţională în poziţiile de echilibru şi poziţia maximă pentru
pendul
4. să calculeze viteza maximă
atinsă de pendul
5. să observe ce se întâmplă cu
mişcarea pendulului şi să dea soluţii de întreținere a mişcării acestuia
6. să aplice cunoştinţele
însuşite în rezolvări de probleme teoretice
Condiţii prealabile:
- Să cunoască conceptele de
energie mecanică, energie potenţială gravitaţională, energie cinetică, lucru
mecanic
- Să poată efectua calcule
matematice şi să facă măsurători practice
Evaluare:
- Orală, prin conversaţie,
observarea în timpul activităţilor, eseu 5 min., fişă de autoevaluare
Resurse şi managementul timpului:
- Fişe de lucru, pendul
gravitaţional (corpuri de diferite materiale suspendate de fire pe suporturi
metalice), jucării yo-yo.
- Timp de lucru: 50 min
Forme de activitate şi metode
didactice:
- frontal, în grup, individual
- schema neliniară – ciorchine,
investigaţia în grup, experiment, „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”
I. EVOCARE
- Se anunţă titlul lecţiei
- Profesorul solicită evocarea
paşilor, etapelor în rezolvarea problemelor simple ce implică energia mecanică,
etape realizate în lecţia precedentă (ciochine – Ştiu)
- Se alcătuiesc grupe cu elevi
(grupe pare şi impare) care primesc sarcini de lucru – studiul pendulului
gravitaţional şi a pendulului Mach – se cere elevilor să-şi exprime ce ştiu
despre pendul şi ce vreau să afle despre el
- Profesorul distribuie grupelor
fişe de lucru în investigarea experimentală a studiului pendulului ce implică
legea conservării energiei mecanice
II. REALIZAREA SENSULUI
- După primirea materialelor,
aceştia parcurg paşii cunoscuţi de rezolvare practică a problemei ce implică un
pendul şi legea conservării energiei mecanice (investigaţie în grup)
III. REFLECŢIE
- Fiecare grup pe baza fişelor de
lucru realizează experimentul şi completează fişa (investigaţie în grup)
- Identifică forţele aplicate pendulului,
sistemul de referinţă, nivelul zero pentru energia potenţială, poziţia de
echilibru şi cea maximă a pendulului, starea iniţială şi finală de evoluţie
- Calculează înălţimile în cele
două poziţii, energiile potenţiale gravitaţionale, lucrul mecanic efectuat de
greutate, viteza maximă atinsă de pendul
- Analizează ce se întâmplă cu
mişcarea pendulului şi cum se poate întreţine mişcarea acestuia
- La încheierea lecţiei se
discută cu elevii ce s-a învăţat despre tema studiată
- Alcătuiesc 5 întrebări cu
răspunsuri din tema studiată (pe bilete)
- La sfârşitul orei elevii au de
realizat un eseu de 5 min. prin care scrie un lucru pe care l-au învăţat din
lecţie şi formuleze o întrebare pe care o au în legătură cu acesta.
- Elevii primesc o fişa de
autoevaluare de grup pe care o rezolva in 3-5 min.
- Profesorul dă tema de casă
elevilor, nu înainte de a o discuta
Model de fişa de lucru
Fişa de lucru
Clasa: a IX-a
Grupa:
Numele şi prenumele elevilor care
fac parte din grupă:
Subiectul: Aplicaţii practice – cazuri
particulare – legea conservării energiei mecanice
Obiectivul urmărit: Studiul
pendulului gravitaţional
Analizaţi ce se întâmplă cu
energia potenţială şi energia cinetică în oscilaţia (pe jumătate) pendulului
gravitaţional.
Materiale: corpuri de diferite
materiale suspendate de fire de aţă, sfoară, dinamometru – pendule
gravitaţionale construite de elevi
Modul de lucru:
Reprezentaţi mişcarea corpului:
- Identificaţi forţele care
acționează asupra corpului (forţe conservative)
- Determinaţi reperul, nivelul 0
faţă de energia potențială
- Stabiliţi starea iniţială şi
finală de evoluţie a corpului
Măsuraţi înălţimea poziţiei de echilibru şi
înălţimea maximă pentru pendul;
Calculaţi energia potenţială gravitaţională
pentru cele două poziţii;
Calculaţi variaţia de energie potenţială şi
lucrul mecanic efectuat de greutate;
Determinaţi energia mecanică pentru fiecare
stare
Aplicaţi legea conservării energiei mecanice
Calculaţi viteza maximă atinsă de pendul
Emiteţi concluzii cu privire la:
- Ce se întâmplă cu mişcarea
pendulului după un timp. Argumentaţi încetarea acesteia utilizând cunoştinţele
despre energia mecanică
- Daţi o soluţie pentru
menţinerea mişcării pendulului
Alcătuiţi 5 întrebări cu răspunsurile
corespunzătoare (pe foile albe primite) din tema studiată pentru a le adresa
celorlalte echipe în lecţia următoare
Cu datele măsurate şi calculate completaţi un
tabel cu următoarele rubrici:
- Înălţimea poz. echilibru pendul
– h0(m)
- Înălţimea poz. maximă pendul –
h (m)
- Energia potenţială gravit. în
poz. echilibru – Ep0(J)
- Energia potențială gravit. în
poz. max. – Ep (J)
- Variaţia de energie potenţială
gravit. – Δ Ep(J)
- Lucrul mecanic efect. de
greutate – L(J)
- Viteza maximă – v(m/s)
Model de fişă de autoevaluare
Fişa de autoevaluare
Clasa: a IX-a
Numele şi prenumele elevului:
Subiectul: Legea conservării
energiei mecanice
Foloseşte următoarea diagramă să
răspunzi la întrebările 1-3. Neglijează efectul frecării şi rezistenţei
aerului.
1. Între punctele A şi D energia
mecanică totală (ca suma de energie cinetică şi potenţială gravitaţională):
a. numai descreşte?
b. descreşte şi apoi creşte?
c. creşte şi apoi descreşte?
d. rămâne constantă?
2. Obiectul are energia
potenţială minimă în punctul:
a. A; b. B; c. C; d. D; e. E
3. Energia cinetică în punctul C
este mai mică:
a. numai decât în A?
b. A, D, și E?
c. numai decât în B?
d. numai decât în D si E?
Utilizarea metodelor de gândire
critică în procesul de învăţare, facilitează tranziţia de la modelul
tradiţional al instruirii în clasă, la o mai mare personalizare a conţinutului
şi un control mai riguros al elevului asupra propriei sale instruiri;
promovează un proces de învăţare centrat pe elev şi poate crea medii de
învăţare mai atractive.
Predarea şi învăţarea cu ajutorul
metodelor de gândire critică, are efecte pozitive asupra activităţii elevilor,
atât pe plan informativ (ce va şti elevul) cât şi formativ (ce va putea face
elevul), deschide noi perspective în domeniul educaţiei. Problematizarea, munca
de cercetare, de căutare a noilor date, activitatea în echipă îl ajută pe elev
să-şi conştientizeze propriul progres, să-şi descopere şi să folosească optim
potenţialul, punctele tari, să-şi descopere şi să amelioreze punctele slabe.
Metodele ce promovează gândirea
critică, aspectul formativ şi informativ al acestora, urmăresc :
- Dezvoltarea la elevi unui
anumit grad de îndemânare în folosirea cunoştinţelor lor, de încredere în
propria lor valoare.
- Formarea unor personalităţi
complexe cu o dispoziţie spre iniţiativă şi creativitate, de formarea
capacităţilor de asimilare a cunoştinţelor
Pe parcursul lecţiilor elevii
reușesc să înţeleagă mai bine fizica, să-şi formeze un limbaj ştiinţific, a
unei atitudini ştiinţifice (curiozitate, raţiune, strategie, dăruire); elevii
înţeleg că pentru a fi eficient procesul de învăţare trebuie să prelucreze
orice informaţie în mod critic, abţinându-se de a face afirmaţii
categorice/definitive.
Bibliografie:
Crăciun, O., Metode active şi
interactive, în: www.didactic.ro
Dumitru, A. I., 2000, Dezvoltarea
gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara
Ionescu, M., Chiş, V., 1992,
Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Ionescu, M.,
Radu, I., 1995, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Jeannic L. Steele, Kurtis S.
Meredith, Charles Temple, 1998, Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii
critice, Casa de Editură şi Tipografia Gloria, Bucureşti
Pintea, O., Gândirea critică şi
învăţarea, în: staticlb.didactic.ro
www.scritube.com, Aspecte ale
dezvoltării gândirii critice la copii din ciclul primar
prof. Violeta CRISTUREAN,
Liceul cu Program Sportiv,
Bistriţa
FOTOEVENIMENT
Festivalul-concurs de teatru „La
hanul lui Mânjoală”, ediţia a doua, 31 ianuarie 2014. Aspecte din sala
Căminului cultural din Mărişelu.
O zi însemnată pentru marele Caragiale
Viaţa este o scenă în care
fiecare dintre noi are un rol principal prestabilit de către regizorul suprem.
Fiecare suflet reprezintă un personaj al propriei poveşti, în sânul căreia se
naşte, trăieşte şi într-un final fericit al acesteia, se retrage. Indiferent de
rolul pe care îl jucăm în această viaţă, trebuie să impunem seriozitate,
pasiune, desăvârşire, şi asta datorită faptului că importanţa, necesitatea
acţiunilor pe care le săvârşim sunt exponenţiale, ajutând la îndrumarea acestei
lumi spre prosperitate. De aceea nu contează cu ce sarcină ne-a înzestrat
Dumnezeu în această lume, ci contează cel mai mult felul în care prin strădania
noastră încercăm să o îndeplinim.
Inspiraţi fiind, de activităţile
cotidiene, au existat şi încă există, actori ale acestei scene lumeşti, care
îmbogăţiţi cu o aleasă partitură de trăsături pozitive, au instaurat procesul
de dramatizare a activităţilor lumeşti propriu-zise – TEATRUL.
Când vine vorba de teatru, patria
noastră se identifică printr-o sumedenie de personalităţi, însă cea mai
reprezentativă se reflectă în numele Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg
român. Pricinuiţi de acest fapt, Şcoala Gimnazială Mărişelu conturează într-un
crâmpei de timp valori morale, exteriorizate prin serbarea dramaturgului român
care a ridicat teatrul la rang de reală artă – Ion Luca Caragiale –
valorificând această idee prin intermediul unei manifestări extra-şcolare – „La
hanul lui Mânjoală”.
În data de 31 ianuarie 2014, la
Căminul cultural din Mărişelu, s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a
Festivalului - concurs de teatru „La hanul lui Mânjoală”, la care au participat
şcolile de pe raza văii Şieului – Şcoala Gimnazială „Paul Tanco” Monor, Şcoala
Primară „Emil Păcurariu” Gledin, Şcoala Gimnazială Şieuţ, Şcoala Gimnazială
Şieu, Şcoala Gimnazială Ardan, Şcoala Gimnazială Sîntioana şi bineînţeles
Şcoala Gimnazială Mărişelu. Într-o scurtă descriere a conţinutului proiectului,
relatăm următoarele:
Proiectul a avut la bază trei
secţiuni: Dezbatere literară, Creaţie literară şi plastică precum şi Creaţie
teatrală. În cadrul primei secţiuni, elevii şi cadrele didactice participante,
au conferenţiat prin intermediul unui material power-point, pregătit de fiecare
dintre reprezentanţii şcolilor, având ca şi subiect, viaţa şi opera
principalilor dramaturgi români. A doua secţiune, cea de creaţie literară şi
plastică, a pus în valoare talentul artistic al elevilor participanţi, astfel
că aceştia au avut de realizat compuneri cu titlul „O zi împreună cu Goe”,
respectiv lucrări plastice cu tema „Teatrul românesc”. Cea mai importantă
secţiune, cea de creaţie teatrală a scos în evidenţă calităţile actoriceşti ale
elevilor, precum şi abilităţile dascălilor de a pune în scenă schiţe, povestiri
sau piese de teatru ale dramaturgilor români. Trupa de teatru de la Şcoala
Gimnazială Monor a prezentat povestirea „Vizită” de I. L. Caragiale. Trupa de
teatru aparţinând Şcolii Gimnaziale Şieuţ a prezentat schiţa
„Hagi Tudose” de
Barbu Ştefănescu Delavrancea, trupa aparţinătoare Şcolii Gimnaziale Şieu a
prezentat într-o manieră autentică, reliefând valorile locale, o piesă de
teatru a locului, intitulată „Un testament curios” de Ioan Baciu, un preot al
satului Şoimuş, în secolul al XIX-lea, trăind între anii 1853-1937. În decurs
de 10 ani a scris peste 220 de piese de teatru şi prospecte pentru teatru.
Trupa de teatru de la Şcoala Gimnazială Ardan a prezentat „Chiriţa în Iaşi” de
V. Alecsandri, trupa Şcolii Gimnaziale Sîntioana a prezentat „Bubico” de I.L.
Caragiale, iar trupa de teatru de la Şcoala Gimnazială Mărişelu a pus în scenă
povestirea „Cănuţă om sucit” de Ion Luca Caragiale. Pentru o evaluare cât mai
obiectivă şi de asemenea cât mai eficientă, a
reprezentaţiilor teatrale, a
existat un juriu de calitate care a ştiut să gestioneze ierarhia dificil de
conceput, format din 6 membrii: prof. Irina Matei – Colegiul Naţional „A.
Mureşanu” care a deţinut statutul de preşedinte al juriului, bibliotecar
Margareta Pop – Casa Corpului Didactic, bibliotecar Nicoleta Butuza – Colegiul
Naţional „A. Mureşanu”, înv. Camelia Feier – Şcoala Primară Domneşti, prof.
Liliana Mureşan – Şcoala Gimnazială Mărişelu şi d-na Viorica Gherasim,
reprezentanta activităţilor culturale din comuna Şieu.
Juriul a întâmpinat
dificultăţi în luarea deciziilor, fapt datorat prestaţiilor mai mult decât
reuşite ale micilor actori. În urma jurizării, premiile au fost acordate
trupelor de teatru după cum urmează: premiul I – Şcoala Gimnazială Şieu
coordonată de prof. Simona German şi Şcoala Gimnazială Şieuţ coordonată de
prof. Iuliu Bălaş şi prof. Doru Mătieş, premiul al II-lea – Şcoala Gimnazială
Mărişelu coordonată de înv. Turşan Vasile Grigore şi Şcoala Gimnazială Monor
coordonată de prof. Crina Năsăudean, iar premiul al III-lea a fost acordat
Şcolilor Gimnaziale Ardan coordonată de prof. Mihaela Zbînca, respectiv
Sîntioana coordonată de
prof. Raluca Cheţa. S-au mai acordat două premii
speciale, şi anume premiul pentru cel mai bun actor, câştigat de Alexandru
Moldovan, elevul Şcolii Gimnaziale Mărişelu, care a interpretat rolul „Cănuţă”,
din povestirea „Cănuţă om sucit” de Ion Luca Caragiale, şi premiul pentru cea
mai reprezentativă costumaţie, câştigat de eleva Iulia Zbînca de la Școala
Gimnazială Şieu, care a interpretat rolul „Vestica” din piesa de teatru „Un testament
curios” de Ioan Baciu. Au fost prezenţi şi elevi de clasa a IV-a, care au
conceput compuneri şi lucrări plastice, aceştia fiind aparţinători şcolilor de
la Monor, coordonaţi de înv. Letiţia Tanco, Gledin, coordonaţi de înv. Cornelia
Omolea şi Mărişelu coordonaţi de înv. Turşan Vasile Grigore.
Manifestarea s-a
bucurat de un real succes datorită manierei de implicare a elevilor şi a
cadrelor didactice participante, precum şi a autorităţilor locale care au
sprijinit în scopul unei bune organizări a festivalului.
înv. Vasile Grigore TURŞAN
Şcoala Gimnazială Mărişelu
Parteneriat Multilateral Comenius
„Combining Europe with a Cultural
Rope: let us make a musical” (EU-ROPE)
Deplasare transnaţională Institut
d'Auro Santpedor, Spania
28 ianuarie-02 februarie 2014
Alice in Euroland
Palatul Copiilor din Bistriţa
este implicat, începând din august 2013, în derularea Parteneriatului
Multilateral Comenius „Combining Europe with a Cultural Rope: let us make a
musical” (EU-ROPE) cu durata de 2 ani, finanţat de către Comisia Europeană,
prin Programul Long Life Learning. În proiect sunt implicate, alături de
instituţia noastră, 5 instituţii partenere, din Germania, Spania, Turcia,
Polonia şi Portugalia.
În perioada 28 ianuarie-02
februarie 2014, a avut loc cea de-a doua întâlnire de proiect, în localitatea
Santpedor, din Spania, la care România a fost reprezentată de o echipă de 8
elevi (Leach Florin, Moldovan Anda, Nagy Aurel, Leach Gabriela, Nagy Vasile,
Năşcuţiu Melania, Moldovan Cristina şi Popovici Denisa) şi 2 cadre didactice,
profesorul coordonator de proiect, Iulia Istrate şi profesorul Puşcaş Teodor,
membru în echipa de proiect de la Palatul Copiilor Bistriţa.
Elevii şi profesorii parteneri în
proiect(peste 60 de participanţi din ţările invitate şi peste 40 de
participanţi ai ţării gazdă) au avut întâlniri de lucru la Institutul d'Auro
Santpedor şi la primăria oraşului Santpedor, au desfăşurat numeroase ateliere,
pe teme cultural-artistice, au realizat materiale comune, afişul spectacolului,
s-au familiarizat cu sistemul educaţional din Spania, cu cultura şi obiceiurile
acestora. Momentul culminant a fost prezentarea, la Teatrul Cal Llovet, în
prezenţa unui public numeros, a spectacolului „Alice in Euroland”, un musical,
în care Alice, descoperă pe rând cele 6 ţări europene, partenere, prin dans,
cântec, muzică instrumentală, imagini. Deosebit a fost faptul ca fiecare echipă
a avut elevi, participanţi la prezentarea altei ţări şi fiecare ţară a fost
introdusă în spectacol, printr-un moment artistic, de un alt partener european,
realizându-se în acest fel un schimb intercultural complex. Comunicarea
interculturală înseamnă nu numai noi deschideri către alte orizonturi
culturale, dar şi o achiziţionare de noi informaţii care permit cunoaşterea şi
respectarea celui de lângă noi, acceptarea reciprocă şi mai ales o îmbunătăţire
a propriei culturi.
Echipa din România a prezentat un
musical plin de viaţă şi culoare, o coregrafie inedita pe momente de inspirație
folclorică, dansuri din zona Olteniei, Moldovei şi Transilvaniei, permițând
personajului Alice (Melania Năşcuţiu) să prezinte tuturor o Românie minunată,
plină de cultură, istorie fascinantă şi peisaje încântătoare.
Întâlnirea de proiect din Spania
a fost o experienţă inedită, cu toţii, elevi şi profesori, am avut ocazia să
aflăm multe lucruri interesante despre cultura, istoria, tradiţiile ţării gazdă
şi a ţărilor partenere în proiect, dar şi despre noi înşine şi locul nostru în
Europa. Schimbul acesta de experienţă ne-a dat ocazia să ne redescoperim în context
european, să reanalizăm ceea ce înseamnă a fi român, să înţelegem că datinile
şi obiceiurile moştenite şi păstrate ne fac unici în Europa. Elevii şi
profesorii au participat cu mult interes la toate activităţile, am avut parte
de câteva zile minunate, încărcate de activităţi diverse, care au pus în
valoare pe toţi partenerii proiectului care s-au întâlnit la Institutul d'Auro,
Santpedor.
Proiectul este finanţat de
Comisia Europeană din cadrul Programului Sectorial Comenius, Programul de
Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii. Acest material este responsabilitatea
exclusivă a autorului iar Comisia Europeană şi ANPCDEFP nu sunt responsabile
pentru informaţiile conţinute.
Prof. Iulia ISTRATE
Palatul Copiilor Bistriţa
Turismul
Turismul a devenit în zilele noastre
o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în oricare alte
sectoare-cheie din economia oricărei ţări, fenomenul turistic fiind unul extrem
de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa
studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti, geografi,
psihologi şi sociologi.
Se spune că a călători pentru cei
tineri înseamnă o parte de educaţie, iar pentru cei mai vârstnici o parte din
experienţă. Oricum ar fi privit turismul, ca educaţie sau ca experienţă,
astăzi, el rămâne una dintre cele mai plăcute şi aşteptate activităţi.
Primele menţiuni privind
preocupările de călătorie apar în antichitate în operele geografului Strabon.
De asemenea, descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic
(secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau,
mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au constituit o deschidere de drum
pentru preocupările viitoare privind practicarea călătoriei.
Acest fenomen devine unul complex
abia la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind puternic legat atât de mediul
înconjurător, cât şi de vizitarea obiectivelor de interes istoric. De-a lungul
timpului, turismul a fost definit în diferite variante, în funcţie de contextul
social al vremurilor respective: "arta de a calatori pentru propria
plăcere" (M. Peyromarre Debord); „activitate din timpul liber care constă
în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă,
îmbogăţirea experienţei şi culturii” (Jan Medecin); „fenomen al timpurilor
noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţi şi de schimbare
a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii
ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi al perfecţionării
mijloacelor de transport” (Guy Freuler).
O deosebită importanţă în
activitatea turistica o are potenţialul turistic - natural antropic -
diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite
tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt turismul
balnear maritim (practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având
alte motivaţii terapeutice), turismul montan şi de sporturi de iarnă (practicat
pe arie largă pentru sporturile de iarna), turismul de cură balneară (prin care
se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali - izvoare
termale şi minerale, nămoluri, aer ionizat etc.) şi turismul cultural,
organizat pentru vizitarea monumentelor de artă. Mai nou a apărut în peisajul
românesc turismul comercial, fie el expoziţional ocazionat de mari manifestări
de profil - târguri, expoziţii, fie turismul medical.
Tipurile de turism de
diferenţiază de la ţară la ţară, acest lucru ducând la particularizarea unui
anumit tip de turism.
Deloc de neglijat este şi
turismul religios, în ultimul timp tot mai mulţi oameni fiind interesaţi de
această componentă turistică, care aduce venituri din ce în ce mai mari
agenţiilor de profil.
Conform datelor statistice din
ultimii ani, turismul intern şi internaţional a asigurat 4,8% din PIB şi
aproximativ o jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor
de muncă). După comerţ, turismul este cea de-a doua ramură importantă din
sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este
unul dinamic şi în curs rapid de dezvoltare, fiind caracterizat de un mare
potenţial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council,
România ocupă locul patru în topul ţărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a
turismului, cu o creştere anuală a potenţialului turistic de 8% din 2007 până
în 2016, fapt îmbucurător, dată fiind concurenţa acerbă pe piaţa turismului
internaţional.
prof. Valer Viorel SIMION
Liceul Tehnologic Telciu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu