Ianuarie 2014

Educaţia trebuie să se facă cu iubire şi severitate, nu cu răceală şi moliciune. (Joseph Joubert)

FOTOEVENIMENT

Pregătirea examenelor de obținere a gradelor didactice și a concursului de titularizare prin cursul de formare Consiliere și Dezvoltare Profesională (CDP) la Casa Corpului Didactic a județului Bistrița-Năsăud.

Diversitatea culturală europeană, puterea noastră colectivă

„Our rich diversity is our collective strength” („Diver­sitatea noastră bogată, puterea noastră colectivă”) este titlul proiectului multila­teral Comenius pe care Şcoala Gimnazială „Grigore Silași” din Beclean îl derulează în parteneriat cu patru ţări europene: Turcia (coordonator), Polonia, Grecia și Cehia, pe durata a doi ani (septembrie 2013-iunie 2015). Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei și Formării Profesionale.

Proiectul vizează facilitarea dialogului intercultural şi promovarea multiculturalismului, cu scopul promovării înţelegerii, toleranţei şi respectului pentru diversitatea bogată ca forță colectivă, având ca obiective: îmbunătăţirea calităţii învăţământului prin realizarea unor schimburi de experienţă şi bune practici cu cadre didactice şi elevi din instituţii similare din străinătate; formarea şi dezvoltarea unui spirit de respect faţă de valorile europene prin promovarea identității și culturii naționale din fiecare țară implicată în proiect; motivarea elevilor de a participa cât mai activ la activităţile şcolare şi extraşcolare; promovarea și îmbunătățirea competențelor digitale; dezvoltarea aptitudinilor comunicaționale în limba engleză, atât pentru elevi, cât și pentru profesori; implicarea activă a partenerilor sociali la viaţa şcolară prin stabilirea unor relaţii de parteneriat cu părinţii elevilor şi cu comunitatea locală.

Din echipa de implementare a proiectului „Our rich diversity is our collective strength” fac parte Vasile Gabriel Rus - directorul instituției, Veturia Seserman - coordonator proiect, Margareta Lazăr, Carmen Valeria Szasz, Ileana Cristea, Ecaterina Vîrtic. Pentru atingerea obiectivelor proiectului, se vor desfășura mai multe activităţi atât pe plan local, cât și european. Dintre activitățile derulate până în prezent în școală se pot aminti lansarea proiectului, realizarea panourilor Comenius despre țările partenere, concursul pentru alegerea celui mai reprezentativ logo pentru tematica proiectului, expoziția-concurs „Who am I?”, concursul „I want to know more…” („Vreau să știu mai mult…”). Prin aceste activități elevii au încercat să-şi exprime cât mai bine viziunea vis-à-vis de proiect, urmărindu-se îmbinarea activităţilor lingvistice cu cele practice și folosirea limbii engleze în contexte autentice. S-a dorit ca elevii și cadrele didactice să caute informații cât mai multe și mai variate despre țările implicate în parteneriat, să găsească elementele comune, dar și diferențele dintre acestea și să evidențieze rolul parteneriatelor Comenius. Materialele pregătite de elevi, individual sau în echipă, au fost inedite, variate, interesante și au demonstrat că în şcoală există resurse bogate de imaginaţie şi creativitate.

Un alt aspect important al implicării noastre în proiect l-au reprezentat cele două mobilități transnaționale realizate în octombrie, respectiv decembrie 2013, prima în Ucgoz-Besni, regiunea Adiyaman din Turcia și cealaltă la Przemyśl, Polonia. Programul reuniunilor stabilit de şcolile gazdă a constituit o modalitate eficientă pentru promovarea valorile culturale şi educative din fiecare țară parteneră și a oferit oportunitatea unui dialog intercultural. Activitățile au inclus ședințe de proiect, schimburi de materiale și discuții pe tema educației, ateliere de lucru, vizite la obiective de interes pentru tematica proiectului, întâlniri cu diferite oficialități. Vizitele tematice organizate de echipa Comenius în Turcia, respectiv Polonia au reușit să îmbine două elemente: pe de o parte au familiarizat partenerii din proiect cu specificul local (așezare geografică, forme de relief, cultură, aspecte religioase, stil de viață, alimentație, particularitățile păstrării tradiției în regiunile vizitate), iar pe de altă parte, au reprezentat o modalitate de a descoperi elemente comune sau distincte în diversitatea culturală, socială sau economică a țărilor europene implicate în parteneriat. Elevii și cadrele didactice din cele cinci țări participante în proiect s-au implicat în toate activitățile reuniunii. Activitățile multiple și diverse au creat atât pentru elevi, cât și pentru profesori oportunitatea de a‑și dezvolta competențele și aptitudinile lingvistice, civice, interpersonale, interculturale și sociale, precum și abilitățile artistice și creative (prin prezentarea de tradiții și obiceiuri din regiunea natală). Inedită a fost ora de limba engleză la care au participat elevii invitaţi la mobilitatea transnaţională din Polonia. Grupaţi în echipe multiculturale, au reuşit să promoveze tradiţiile şi obiceiurile legate de sărbătoarea Crăciunului din ţara natală, identificând diferenţele şi asemănările culturale dintre ţările partenere.

Mobilitatea transnațională a elevilor români în Przemyśl, Polonia a lăsat impresii de neuitat. Citez două dintre ele:

„Mi-am dat seama că, deși eram din țări diferite, toți elevii am fost la fel de dornici de a experimenta și învăța lucruri noi. Am făcut schimb de informații cu ceilalți copii despre cum petrecem timpul liber, despre cum ne distrăm, despre activitățile școlare sau despre istoria fiecărei țări. Limba engleză ne-a ajutat să comunicăm, dar și să învățăm cuvinte din limba țărilor partenere proiectului.” (Andrei Rodilă).

„Proiectul Comenius ne-a deschis calea spre o lume necunoscută. Obiectivele turistice vizitate, dar și climatul familial din școala gazdă au făcut ca orașul Przemysl să rămână întipărit în mintea și sufletul meu . M-am întors acasă cu dorința, ca în viitor, noi toți, români, polonezi, cehi, turci și greci să reunim familia Comenius pentru un alt schimb de idei, gânduri, sentimente.” (Alisa Rus)

Detalii despre activitățile derulate în cadrul proiectului în acest interval se pot afla la adresa: http://comeniusbeclean.blogspot.ro/

Prin implicarea activă în acest proiect, prin mobilitățile transnaționale, prin activitățile planificate și derulate, se dorește ca elevii și cadrele didactice – principalii beneficiari – să își dezvolte competențele digitale, aptitudinile comunicaționale în limba engleză și abilitățile necesare dialogului intercultural. Dimensiunile comune si cunoașterea reciprocă a culturilor din Europa, într-o societate bazată pe libertate, democrație, solidaritate și respect pentru diversitate, sunt componente esențiale pentru cetățeanul european.

Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului Sectorial Comenius al Programului de Învăţare pe tot Parcursul Vieții. Toate informaţiile furnizate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei si Formarii Profesionale şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care este folosit conţinutul acestor informaţii.

Coordonator proiect,

prof. înv. primar Veturia SESERMAN

Școala Gimnazială „Grigore Silași” Beclean

Hoinărind prin geometrie

Geometria înseamnă în primul rând imaginaţie şi ingeniozitate. Evidenţa grafică joacă un mare rol în formarea şi în câştigarea încrederii în raţionamentul propriu. Frumuseţea rezultatului poate compensa lipsa unei utilităţi imediate.

Nimeni n-o să spună că geometria e lipsită de aplicaţii. Unele le trăim, le practicăm, instinctiv în viaţa de toate zilele, altele sunt folosite de unii dintre noi în diverse domenii, câteodată chiar punând mâna pe hârtie şi creion.

Însă nu aplicaţiile sunt cele care menţin această geometrie în viaţă ci acel inefabil, acea căutare perpetuă de frumos: un punct remarcabil, un cerc cu proprietăţi curioase, distanţe magice egale de anumite repere, etc.

Cine a avut curiozitatea să deschidă câteva cărţi de istorie a ştiinţei matematice ştie deja că a trecut un timp destul de îndelungat până când în societăţile sclavagiste pregreceşti să apară primele cunoştinţe matematice ceva mai închegate. Cerinţele obiective de a măsura, în primul rând distanţe şi obiecte, au generat unele elemente de geometrie şi de calcul numeric.

Despre temeinicele cunoştinţe de geometrie însuşite de oameni cu multe mii de ani în urmă ne vorbesc şi ruinele complexelor arhitectonice răspândite în diferitele părţi ale pământului şi descoperirile arheologice.

Geometria, acea ştiinţă deductivă în stare să devină subiect de delectare intelectuală, să te sustragă chiar de la preocupările imediate ale vieţii, sau să te facă să uiţi nu numai nişte insuportabile dureri de dinţi, dar a trecut o săptămână fără să părăseşti masa de lucru, a fost creată de greci în secolul al VI-lea î.e.n.

Tradiţia afirmă că Thales (625-548 î.e.n.) a fost primul matematician care a avut inspiraţia să-i pună temelia. El era ionian, negustor din Milet şi în această calitate, a vizitat, probabil, Egiptul şi Babilonul împreună cu alţi greci. După ce a învăţat tot ce se putea învăţa în legătura cu matematicile şi astronomia, ştia multe, dar nu era prea mulţumit de cunoştinţele dobândite, fiindcă mintea lui, dornică să pătrundă în adâncul cugetării, nu era satisfăcută aflând cum se face, ci ar fi dorit să adauge la aceasta şi răspunsul la întrebarea: de ce se face așa? Învăţaţii egipteni nu i-au putut satisface această dorinţă. Ei moşteniseră din moşi-strămoşi regulile ce se învăţau în şcolile lor de scribi şi erau foarte mulţumiţi cu atâta. Trebuia doar să ţină minte procedeul ce se aplica în fiecare caz în parte!

Thales a avut cinstea să înceapă construcţia marii piramide a geometriei ca ştiinţă, căpătând încă de atunci acest nume ce nu i se va potrivi de fel, căci geometrie înseamnă măsurarea pământului! A fost poate primul om care a privit figurile geometrice dezgolite de materie. El le-a desenat pe nisip şi le-a cercetat elementele din care se compuneau. La un triunghi, de pildă, a deosebit marginile lui, formând în exterior trei drepte iar în interior, la colţuri, trei unghiuri. Analizând diferite figuri, Thales a presupus că între elementele stabilite de el, laturi şi unghiuri trebuie să existe anumite relaţii şi s-a străduit să descopere unele dintre ele logic, prin raţionamente deductive. Se pare că asemenea preocupări au plăcut tinerilor greci, inteligenţi, intuitivi şi predispuşi la abstractizare, aşa că Thales a găsit destui discipoli care să i se alăture în stabilirea unor adevăruri geometrice ce rezultau din cercetarea figurilor geometrice.

Alt mare matematician care a contribuit la temelia geometriei a fost Pitagora, împreună cu discipolii săi. Despre viaţa faimosului matematician şi filozof grec, Pitagora, se ştiu foarte puţine. Se crede că el a trăi între anii 580-496 î.e.n. El este originar de pe insula Samos. A fost ideolog al aristocraţiei sclavagiste. Stabilindu-se în oraşul Crotona (în sudul Italiei), el a creat o şcoală politică reacţionară „UNIUNEA PITAGOREICĂ”, care a fost nu numai o şcoală filozofico-matematică ci şi una politico-religioasă.

Tradiţia afirmă că în şcoala lui, geometria a fost ridicată la rangul de disciplină independentă, fiindcă a căutat teoremele în mod abstract. „Teorema lui Pitagora” era cunoscută în multe cazuri particulare de matematicienii (mai bine zis calculatorii) Orientului antic. Pitagora a ridicat vălul incertitudinii arătând valabilitatea proprietăţii respective indiferent de cazul concret analizat. Demonstraţiile geometrice erau urmărite pe figuri, acestea fiind privite ca o abstractizare a modelului din lumea fizică.

Din această cauză ea era executată cu rigla şi compasul, păstrându-se cu grijă relaţiile calitative sau de ordonare a modelului pe care-l reprezenta. Figurile erau formate numai din trepte şi cercuri, acestea fiind considerate ca singurele linii perfecte, primele ca imagini ale razelor de lumină, iar ultimele reprezentând drumurile descrise de astre spre bolta cerească.

Atunci când pitagoreicii au stabilit că raportul dintre diagonala pătratului şi latura acestuia nu se poate exprima prin câtul a două numere naturale, a fost o lovitură fatală pentru doctrina care afirma că totul se exprimă prin numere. Din această cauză acest raport a fost numit număr iraţional, adică fără sens, inexplicabil.

Scrierile sale nu s-au păstrat, de aceea descoperirile şi ideile sale (care i-au influenţat pe Platon, Euclid şi Aristotel) nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor săi. Prin tradiţie, lui i se atribuie următoarele descoperiri matematice importante: vestita teoremă a lui Pitagora, construirea unor poligoane şi poliedre regulate, tabla înmulţirii şi a introdus metoda de demonstrare în geometrie. Trebuie spus că vestita teoremă era cunoscută până la Pitagora, însă demonstrarea în formă generală i se atribuie lui. Se cunosc aproximativ 400 de metode de demonstrare a teoremei date. De altfel, este probabil că pitagoreicii au încercat pentru întâia oară, să ordoneze teoremele cunoscute până atunci în aşa fel încât ele să se deducă logic unele din altele.

Studiul geometriei are o deosebită importanţă în formarea gândirii matematice, în dezvoltarea capacităţii de utilizare interdisciplinară a acestora. Scopul matematicii în general este să-i înveţe pe tineri SĂ GÂNDEASCĂ. La geometrie este nevoie într-adevăr de o mare flexibilitate a gândirii, a gândirii creatoare, de ceea ce se numeşte „minte organizată”.

În geometrie, o problemă rezolvată complet satisfăcător, nu este punct terminus; în timp ce serveşte scopului propus în mod conştient, ea devine şi o sursă pentru noi implicaţii, sugestii, probleme adiacente.

Asimilarea geometriei urmăreşte o spirală ce porneşte de la intuirea vie a relaţiilor obiective; pe această spirală se pun în acord cu intuiţia un număr crescând de propoziţii din ce în ce mai abstracte; aceste propoziţii devin „cărămizile” din care se construiesc edificiile teoriilor abstracte.

Prof. Iuliana PAȘCA,

Liceul cu Program Sportiv Bistrița

„Festivalul Naţional al Şanselor Tale” în Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” din Bistriţa

Inspiraţi de titlul sugestiv al proiectului, „Festivalul Naţional al Şanselor Tale”, şi de obiectivele atât de generoase, precum „promovarea atitudinii civice, de nediscriminare, prin cultivarea cetăţeniei active, a responsabilităţii sociale, a spiritului pacifist şi a valorilor democratice”, am profitat de această oportunitate şi am propus în săptămâna 18-24 noiembrie trei activităţi: „Fotografia-mod de exprimare” – expoziţie de fotografie şi prezentare de fotografie digitală, coordonator prof. Mirela Venera Nelca, „Viitorul copiilor noştri” – workshop şi lectorat cu părinţii, coordonator prof. Corina Moldovan – consilier educativ al şcolii şi Tofan Ana-Maria – consilier şcolar, şi „Cărţi în dar” – campanie de donaţii de cărţi, coordonator prof. Rodica Tătar.

De ce „Fotografia – mod de exprimare”? Deoarece fotografia depăşeşte stadiul de hobby pentru mulţi dintre tineri şi tinde să devină un fenomen. Fotografia reflectă evenimentul, locul, momentul, starea, cultura şi atunci, ca orice lucru bine făcut trebuie să aibă la bază educaţia. Educaţia va da culoare, sensibilitate, armonie, adică ceea ce trebuie să transmită fotografia. Avem şansa de a lucra cu tineri deschişi, sensibili, fini observatori şi dornici de a cunoaşte mai mult. Am reuşit astfel, împreună cu elevii participanţi la „Jurnalism şcolar” (disciplină opţională), să realizăm o prezentare de fotografie digitală. Expoziţia de fotografie realizată pe panouri de prezentare postate pe culoarele şcolii, reflectă o parte din viaţa noastră: activităţi şcolare şi extraşcolare, serbări şcolare. La realizarea expoziţiei şi-au dat concursul învăţători ai claselor pregătitoare, I-IV şi diriginţi ai claselor V-VIII.

„A cunoaşte pe alţii este o mare ştiinţă, dar cunoaşterea de sine este suprema ştiinţă” (Lao Dzi), tocmai de aceea, în cadrul workshop-ului cu părinţii cu tema „Viitorul copiilor noștri”, d-na psiholog Gabriela Spaller în calitate de invitat a abordat o temă foarte importantă în conturarea personalităţii tinerilor – autocunoaşterea.

La nivelul învăţământului primar au fost desfăşurate patru întâlniri cu părinţii copiilor din clasele pregătitoare (aproximativ 100 de părinţi), coordonate de prof. consilier Tofan Ana-Maria. În cadrul acestor lectorate au fost discutate aspecte ale adaptării optime a elevilor în mediul şcolar şi anume: importanţa comunicării despre şcoală, lauda, pedepse/recompense, flexibilitate/rigiditate în gândire, rezilienţa. De asemenea, a fost discutată şi necesitatea programelor de consiliere educaţională la nivel de şcoală în vederea dezvoltării competenţelor socio-emoţionale prin abordarea unor teme de autocunoaştere, intercunoaştere şi relaţionare.

Ori de câte ori avem ocazia îndemnăm copiii noştri să dăruiască din prea mult sau prea puţinul lor. Astfel, în cadrul activităţii „Cărţi în dar”, am reuşit colectarea unui număr de 248 de titluri noi în lista bibliotecii şcolii.

Felicitări şi mulţumiri tuturor copiilor şi colegilor atât de implicaţi şi de această dată.

Prof. Mirela Venera NELCA

Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Bistrița

Activităţile extraşcolare – plăcerea de a educa dincolo de zidurile clasei

Specificul cadrului didactic este, fără doar şi poate, primordial, acela de a educa. Adesea pornim însă de la premisa că, dacă ne-am dus la bun sfârşit misiunea de a preda toate cunoştinţele practice şi teoretice, am determinat o mai bună aprofundare a disciplinei sau am motivat chiar câţiva elevi să ne urmeze pasiunea şi să-şi dorească o carieră în învăţământ sau pur şi simplu să îndrăgească materia pe care o predăm, am realizat tot ceea ce se putea. Recent am redescoperit că, de cele mai multe ori, pasiunea cu care elevii îţi împărtăşesc ideile, depinde de abilităţile profund umane pe care le ai sau pe care le cultivi, pentru a renunţa, măcar temporar, la catedră şi a te alătura elevilor, într-un demers care porneşte de pe poziţii egale. Dacă tu, ca adult, refuzi poziţia autocrată, elevii te vor urma pentru ceea ce eşti şi nu pentru că reprezinţi autoritatea.

Astfel, anul acesta a debutat cu o provocare majoră, aceea de a fi, pe lângă profesorul care trebuie să-şi exercite misiunea în cel mai desăvârşit mod - profesional, dar şi personal – mentorul care să parcurgă drumul iniţierii şi al maturizării prin educaţia nonformală, alături de elevi. Puţini sunt cei care ştiu orarul elevilor înscrişi într-o formă de învăţământ vocaţional, indiferent care ar fi aceasta. În afara orelor de cultură generală, elevii au şi ore de specialitate, de regulă după prânz; uneori elevul merge acasă la ora 13.00, doar pentru a reveni de la 17.00 la 19.00. Oră de la care încep sau continuă temele, studiul. Sau, dacă are noroc şi nu trebuie să meargă acasă, termină la ora 17.00, după 9 ore, aidoma unui adult care munceşte. Şi atunci mă întreb – cum să-l implic pe acest copil în activităţi extraşcolare? Care ar fi activităţile extraşcolare la care şi-ar dori să participe, având în vedere că, de ce să nu recunoaştem, de regulă elevii disciplinaţi şi silitori sunt şi cei pe care-i cooptăm de îndată ce avem de îndeplinit activităţi instructiv-educative?

Răspunsul vine pe măsură ce punem întrebările, căci e suficient să vii cu o provocare pe măsură, iar elevii vor răspunde mereu „prezent”. Astfel, apetitul pentru munca în echipă s-a născut în octombrie, odată cu decizia înscrierii în proiectul „Tineri prin labirint”. După un sfârşit de săptămână de neuitat şi un incredibil loc II, elevii nu au contenit să ne pună întrebări referitoare la următoarele proiecte. Au realizat că, în echipă, muncind cot la cot alături de profesori dedicaţi (reprezentanţii echipei „Excelsior” au fost conduşi de prof. Ana Maria Răzoare), educaţia sub aspect nonformal are o sumedenie de avantaje care, cel puţin pe hârtie, păreau inaccesibile şi inatractive. Săptămâna 18 – 24 noiembrie 2013 a avut o dublă însemnătate pentru activităţile educative nonformale, întrucât în această perioadă s-a derulat „Festivalul Naţional al Şanselor Tale”, ajuns la a XIV-a ediţie, dar şi activităţi din proiectul „Săptămâna Educaţiei Globale”. Liceul de Muzică „Tudor Jarda” şi-a dorit să ilustreze principiile educaţiei nonformale, întrucât aceasta reprezintă un tip modern de instruire care, printre altele, elimină stresul notelor din catalog şi al temelor obligatorii. Aşadar, în această săptămână, elevii au învăţat că instruirea teoretică şi deprinderile specifice sistemului tradiţional de învăţământ se pot completa prin activităţi atractive, iar educaţia înseamnă plăcerea de a cunoaşte şi a te dezvolta.

În cadrul Festivalului au fost propuse activităţi stimulante atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari. Astfel, hairstilistul invitat de către doamna învăţător Simona Popiţan le-a ilustrat elevilor din clasa I coafuri ale personajelor din basmele preferate şi le-a exemplificat cum ar fi arătat Ileana Cosânzeana sau chiar doamna învăţătoare a bunicilor lor. Elevii din clasa a III-a şi a IV-a conduşi de doamnele învăţătoare Anca Cârdan şi Lucreţia Hojda au fost educaţi spiritual, în sensul cunoaşterii diversităţii religioase, dar sub aspectul unităţii, pe teritoriul Europei.

Pentru elevii clasei a VI-a, săptămâna a coincis cu două vizite, una la sediul Asociaţiei Pro-Ado şi cealaltă la Primăria Bistriţa, însoţiţi de prof. diriginte Roxana Kovacs. Conştientizarea unităţii în diversitate, a drepturilor şi responsabilităţilor civice pe întreg teritoriul Europei, dar şi consolidarea aspectelor care fac din Bistriţa un oraş european au fost printre obiectivele propuse. Astfel, în cadrul primei acţiuni, ora de dirigenţie s-a centrat pe celebrarea „Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului”. Cu acest prilej, doamna Doina Orza le-a propus un joc interactiv prin care elevii au descoperit prevederile Convenţiei ONU pentru Drepturile Copilului şi şi-au putut exprima opinia referitoare la situaţiile date. Cea de-a doua vizită le-a satisfăcut elevilor curiozitatea referitoare la funcţionarea aparatului administrativ. Au fost întâmpinaţi de către domnul viceprimar Ioan Peteleu căruia i-au adresat o sumedenie de întrebări şi de la care au aflat câteva din prevederile administrative şi modul de lucru sau procedurile de aplicare a normelor administrative. Dar, cel mai mult le-a plăcut sala de şedinţe unde au putut descoperi câteva din proiectele Primăriei Bistriţa.

Având în vedere că educaţia nonformală a cuprins şi informarea cu privire la protejarea mediului înconjurător, dezvoltarea spiritului practic şi de iniţiativă, elevii clasei a VII-a, împreună cu prof. diriginte Nicoleta Briciu au realizat postere cu titlul „Protejarea mediului înconjurător. Europa, alţi oameni, aceleaşi reguli”, în încercarea de diseminare a bunelor practici. Mai mari puţin, elevii din clasa a VIII-a au vizionat filmul „Amintiri din epoca de aur”, în regia lui Cristian Mungiu. Dirigintele lor, prof. Alina Tomi, şi-a propus astfel să exemplifice aspecte ale educaţiei pentru cetăţenie democratică, din trecut, prezent, viitor.

Elevilor din clasa a IX-a Săptămâna Educaţiei Globale le-a adus un alt mod de învăţare şi anume de la colegii lor mai mari. Scenariul a cuprins o oră de comunicare, „profesori” fiindu-le două eleve în clasa a XI-a, care au descoperit experienţa împărtăşirii de cunoştinţe altor elevi, din postura de profesor coordonator. Clasa a XII-a a fost cea mai solicitată, consilierul educativ propunându-le o serie de activităţi – au vizitat sediul Dacia Renault pentru o retrospectivă a ceea ce a însemnat marca Dacia pe piaţa autohtonă şi au descoperit deschiderea pe care marca a avut-o pe piaţa internaţională în ultimii ani. Acţiunea de formare în parteneriat cu Serviciul Public Comunitar pentru Evidenţa şi Eliberarea Paşapoartelor Simple, Bistriţa-Năsăud le-a oferit detalii legate nu doar de Uniunea Europeană, de aplicarea normelor şi prevederilor, dar şi despre libera circulaţie, situaţii posibile şi măsuri întreprinse. Activitatea „Poartă-te cum ţi-i portul”, din cadrul proiectului SEG a surprins aspecte ale portului popular tradiţional, dar şi modul de valorificare a tradiţiilor prin cântec şi literatură. Au fost dezbătute aspecte ale mesajului formal, informal, nonformal, ale comunicării orale, verbale, nonverbale şi paraverbale. Activităţile educative nonformale dedicate celor două proiecte s-au încheiat sâmbătă dimineaţa, la o ciocolată caldă, discuţiile vizând pregătirile pentru susţinerea examenului de evaluare a competenţelor lingvistice.

Cele două proiecte şi-au dovedit complementaritatea prin realizarea câtorva obiective comune, precum conştientizarea trăirii într-o lume globalizată şi a rolului nostru ca cetăţeni ai acestei lumi, dobândirea unor atitudini de respect pentru diversitate şi abilităţi de comunicare interculturală, înţelegerea raportului cauză-efect şi asumarea responsabilităţilor pentru propriile acţiuni.

În sfârşit, luna decembrie a venit aşa cum ne aşteptam cu toţii – cu cadouri. De data aceasta pentru cei mai puţin înzestraţi. Auzind de proiectul Bibliotecii Judeţene, „Shoebox”, în doar 2 zile elevi de la ciclul primar până la cel liceal, au răspuns provocării consilierului educativ şi au adunat peste 50 de cadouri, ducându-le cu ochii luminoşi la sediul Bibliotecii. Mai adecvate decât alte cuvinte pentru a descrie activitatea sunt cele ale unei eleve care a publicat în presa locală următoarele: „un freamăt de bucurie şi emoţie a învăluit coridoarele şcolii pe care, de la mic la mare, copiii le străbăteau cu braţele pline de daruri. Cu toţii aşteptăm nerăbdători şi alte activităţi. Am învăţat că, dăruind, nu pierdem nimic, dimpotrivă, ne îmbogăţim, dizolvând astfel frigul iernii în pacheţele de zâmbete, schimbând povestea de altădată (a fetiţei cu chibrituri)”.

Aşa încât, după Concertul tradiţional de Colinde susţinut de elevii Liceului de Muzică, ne-am adunat în ultima zi de şcoală şi am dăruit, în tăcere, alimente, jocuri şi haine Bisericii ortodoxe „Sfântul Vasile cel Mare” şi Bisericii Greco-Catolice „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

Prin intermediul activităţilor desfăşurate, elevii au descoperit că educaţia cuprinde aspecte variate şi că sistemul tradiţional de învăţământ poate fi completat cu educaţia nonformală care însoţeşte cu succes formarea educaţională a tinerilor, rămânând una din variantele optime pentru susţinerea plăcerii de cunoaştere.

Consilier educativ,
prof. Roxana KOVACS,

Liceul de Muzică „Tudor Jarda” Bistrița

Metode alternative pentru lecții eficiente de limba și literatura română

Ceea ce voi prezenta în lucrarea de față reprezintă metode de studiu individual şi de redactare, de cooperare şi argumentare în etapa de realizare a sensului, folosite cu reale și verificate rezultate în propria activitate didactică. Un exemplu de bună practică am publicat în aceeași revistă de specialitate în anul școlar 2010/2011, în care prezentam metoda FRISCO, aplicată pe caracterizarea personajului Ion al Glanetașului din romanul cu același titlu de L. Rebreanu. Revin cu alte asemenea exemple, întrucât sunt de părere că un dascăl dedicat meseriei lui este într-un permanent proces de formare (și informare) profesională, formare fără de care însăți evoluția societății l-ar condamna la rutină. Cele trei metode pe care urmează să le prezint au fost și sunt aplicate în orele de limba și literatura română pe care le desfășor în cadrul liceului în care profesez de 14 ani.

1) Tehnica RAFT (Rol/ Auditoriu/ Formă/ Temă) (C. Temple, J. Steele, K. Meredith, Alte strategii de promovare a gândirii critice, 1998) urmăreşte „scrierea dirijată şi rapidă care solicită elevilor formularea, în scris, a unui punct de vedere personal faţă de o problemă” ,presupunând în desfăşurarea ei câteva etape:

a) se comunică sarcina de lucru sub forma prezentării unei probleme sau a citirii unui text;

b) activitatea frontală este cea în care toţi elevii sunt solicitaţi să identifice personajele implicate, eventual numele lor, rolul şi statutul;

c) activitatea individuală este urmată de cea în perechi şi apoi în grupuri mici: fiecare elev va redacta în 10-15 minute un text (scrisoare, text narativ, text descriptiv, în funcţie de sarcină) pe marginea situaţiei prezentate. Acest lucru se va comunica fie în perechi, fie pe grupuri mici;

d) activitatea frontală ulterioară impune comunicarea auditoriului, de către un reprezentant al fiecărui grup, a ceea ce au scris. Auditoriul poate îndeplini roluri sugerate de profesor sau alese de ei (director, inspector, consilier etc.) în funcţie de situaţie.

Modalitate de aplicare: tipul de lecţie: de consolidare; clasa: a IX-a E; titlul: Textul narativ; an şcolar 2010-2011.

În această lecţie, în etapa de realizare a sensului, elevii au fost împărţiţi în două grupe care urmau să rezolve problema expusă şi un grup care a jucat rol de evaluatori ai situaţiei, dar şi a textelor redactate de colegi. Astfel, am expus următoarea situaţie în faţa clasei: „o colegă a spart un geam din clasă şi a fost dusă la direcţiune” şi am cerut celor două grupe de elevi să alcătuiască un text narativ plecând de la situaţia dată. Prin activitate frontală se fixează numărul personajelor participante, rolul, statutul fiecăruia şi, eventual, numele. În activitatea individuală de redactare a textului, fiecare îşi asumă rolul de profesor-diriginte şi va relata întâmplarea la persoana I, grupa I şi la persoana a III-a, grupa a II-a, respectându-se forma , tema şi având un conţinut adecvat.

După 15 minute câţiva elevi din fiecare grupă au citit cele scrise în faţa auditoriului care a evaluat situaţia, dar şi textele colegilor. Iată cum ce au realizat unii elevi:

„E luni… în dimineaţa asta soarele nu se prea arată, iar acest lucru îmi trezeşte o stare de melancolie.

E pauza mare, iar la chioşcul din curtea şcolii e îmbulzeală mare, zeci de elevi neastâmpăraţi şi gălăgioşi râvnesc la un covrig, la doza de cola şi la sandviciuri devenite mâncarea lor preferată. Îi privesc oarecum uimită prin geamul cabinetului care are vedere în curte. Bulgării de zăpadă încep un zbor parcă haotic, nu se ştie unde aterizează. Brusc aud un zgomot de sticlă spartă şi câteva minute de tăcere, iar în următoarele minute Selina din clasa mea se arată, desfigurată în uşa cabinetului. Abia a reuşit să articuleze ceva de genul «l-am spart, chiar geamul de la clasa noastră».

Cu capul plecat de ruşine şi sub privirile colegilor Selina se îndreaptă alături de mine spre direcţiune. Intrăm. Selina e mustrată, dar încerc să intervin spunând că e o fată serioasă şi conştiincioasă, că a fost o greşeală ce poate fi iertată o dată. Selina nu îşi ridică ochii din podea fiind sigură că i se va scădea nota la purtare, iar lucrul acesta era ameninţător pentru ea. Încerc să o liniştesc, dar fără rezultat.

Directorul decide după câteva minute că eleva va trebui să presteze câteva ore în folosul şcolii şi să cumpere geamul pe care să-l înlocuiască pentru a scăpa de ruşinea scăderii notei la purtare. M-am bucurat oarecum de această decizie întrucât fata nu era unul din elevii-problemă ai şcolii şi merita o pedeapsă mai uşoară”. (Selina, a IX-a E)

„Era pauza mare şi diriginta rămăsese să discute cu câţiva elevi aspecte legate de activitatea ce trebuia organizată cu prilejul zilelor liceului. În jurul ei elevii parcă înnebuniseră, parcă prea veseli sau prea agitaţi din motive numai de ei cunoscute. Când aceasta se îndrepta spre uşă se aude un zgomot destul de puternic pentru cei de faţă. Era unul din geamurile ce căzuseră şi se făcuseră ţăndări, aproape de picioarele dirigintei care încremenise pentru câteva secunde. Rămăseseră fără grai. În acelaşi timp ea observă că una din elevele din clasă sângera abundent dintr-o mână.

Panica a cuprins întreaga clasă, dar diriginta a luat prima măsură, sunând la 112 şi rezolvând rana Miuţei, eleva în cauză. Apoi, a întrebat cu calm cine a fost făptaşul. Răspunsul a venit neaşteptat de repede de la cel mai neastâmpărat elev din clasă care a fost dus la direcţiune. Acolo a relatat totul fără să mai stea pe gânduri. Nu voia totuşi să fie ruşinea şcolii, a prietenilor, cu nota scăzută la purtare şi spera că directorul îl va ierta oarecum. Dar nu a fost uşor de luat o asemenea decizie, mai ales că era vorba şi de o colegă rănită din cauza neatenţiei şi agitaţiei lui. Pentru că Miuţa se întorsese de la urgenţă fără o rană foarte mare, directorul decisese ca în acea zi Paul să măture toată curtea şcolii, iar în ziua următoare să înlocuiască geamul spart.

Diriginta a jucat un rol important în această situaţie, pentru că a încercat să îl înduplece în fel şi chip pe directorul şcolii să nu pedepsească drastic elevul. Aşa a scăpat Paul doar cu ruşinea de a curăţa curtea şi cu cheltuiala geamului de înlocuit”. (Paul, a IX-a E)

Elevii evaluatori au acordat calificative celor mai reuşite compuneri, dar au evaluat şi modul în care s-a rezolvat situaţia de către cei care au avut de redactat.

Valenţe formative:

- elevii se obişnuiesc să informeze pe cineva, în scris, despre un fapt, o problemă sau să solicite ceva;

- persoana sau problema expusă pot fi reale, ceea ce asigură contactul elevului cu viaţa cotidiană, condiţie a realizării competenţelor programei, conform noului model;

- elevii observă mult mai bine ceea ce se întâmplă în jurul lor, emit judecăţi de valoare, caută soluţii şi învaţă să ia atitudine în mod pozitiv.

2) Jurnalul dublu sau cu dublă intrare (a lui Ann Berthoff, The making of meaning: metaphors, models and maxims for writing teachers, 1981) este o metodă prin care elevii conferă semnificaţie proprie unui conţinut, dar exprimă şi relaţia dintre această semnificaţie şi experienţa personală sau cunoştinţele anterioare. Metoda e utilă în cazul lecturilor suplimentare sau a celor obligatorii de dimensiuni mai lungi, indicate de profesor şi utilizate apoi în realizarea sensului. În cazul orelor de literatură aceste jurnale se pot valorifica atât în lecţii de comprehensiune cât şi în cele de interpretare a textului.

Ca modalitate de realizare, se recomandă elevilor un text spre lectură, pe parcursul căreia ei trebuie să noteze fragmente (pe o coală împărţită în două coloane) care i-au atras în vreun fel, iar în coloana a doua a foii să scrie ce anume şi-au amintit din propria experienţă, ce reacţii le-a stârnit când au citit, ce au simţit faţă de situaţia sau personajul respectiv, ce au gândit etc. în legătură cu secvenţa extrasă. Important este ca elevii să fie îndemnaţi să emită opinii personale, chiar naive, nu comentarii critice ori savante. Apoi, profesorul trebuie să încurajeze permanent opiniile acestora şi să îi întrebe de ce cred că apar diferenţe în cazul aceluiaşi fragment.

Modalitate de aplicare: tipul de lecţie: mixtă; clasa: a X-a E; titlul: Comedia O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale – subiectul operei; an şcolar 2010-2011.

Am recomandat spre lectură comedia mai sus menţionată, iar pe marginea ei elevii au avut de realizat jurnalul dublu. Produsele lor au surprins prin spontaneitate, originalitate şi diversitate, utilizând doar conţinutul operei, fără referinţe critice (vezi anexa).

Valenţe formative:

- stimulează atenţia elevilor care vor citi mai implicaţi textul recomandat pentru a alege fragmente interesante pentru ei;

- descoperă în literatură (dacă este vorba despre text literar) ceva care are contact imediat cu propria experienţă, nu ceva abstract;

- au şansa să emită idei care pot avea valoare pentru interpretare;

- stimulează foarte mult gândirea, dar şi scrierea, contribuind la dezvoltarea competenţelor comunicaţionale.

Niciodată, ca dascăl angrenat în sistemul de învățământ actual, nu poți rămâne la nivelul unor cunoștințe pur teoretice și al unor metode simpliste care să reducă eficiența instruirii și educației. Este nevoie de un interes crescând pentru ceea ce înseamnă formare continuă în vederea obținerii de satisfacții profesionale pe termen lung.

Prof. Călina-Ioana FISCUTEAN
Liceul cu Program Sportiv, Bistrița