Oamenii inteligenți nu îngrămădesc cunoștințe la întâmplare, ci le
aleg. (Madame de Lambert)
Educația – un imperativ al dezvoltării
Marile schimbări care au avut loc în ultimele decenii la nivel mondial,
(destrămarea sistemului colonialist, prăbuşirea sistemului comunist, tendinţa
spre democraţie a unui număr din ce în ce mai mare de naţiuni, efectele
revoluţiei tehnico-ştiinţifice etc.), au produs mutaţii profunde în plan
politic, economic şi social şi chiar în planul vieţii individuale cu apariţia
unor noi tendinţe cărora trebuie să le facem faţă.
Se resimte mai mult ca oricând creşterea acceleraţiei istoriei printr-o
imensă densitate de evenimente pe unitate de timp, o extinsă interdependenţă a
fenomenelor cu o evidentă tendinţă de globalizare a lumii, o perisabilitate
crescândă a valorilor, o amplificare a decalajului dintre naţiuni, creşterea
distanţei dintre complexitatea tot mai mare a problemelor globale şi
capacitatea noastră de a le face faţă, precum şi prin primejdia divizării
speciei umane în superiori şi inferiori după unicul criteriu – bogaţi şi
săraci.
Toate aceste schimbări provoacă adevărate dileme, dacă aceste schimbări
pot fi controlate şi dirijate astfel încât omul să nu devină victima lor, dacă
însăşi noţiunea de progres, în lipsa unui nivel minim de educaţie, nu înseamnă
pentru anumite categorii sociale schimbări induse, mai degrabă în rău decât în
bine, dacă nu cumva ceea ce numim progres este atât de complex, de incert şi
accidental, încât o bună parte din populaţie este dezorientată şi dezamăgită de
avalanşa acestor schimbări.
Toate acestea impun aducerea în prima linie şi reanalizarea raportului
dintre EDUCAȚIE – DEZVOLTARE – DEMOCRAŢIE.
Nu există progres asigurat pentru o naţiune, în special dacă ea trebuie
să recupereze mari întârzieri în dezvoltare, fără un puternic efort educativ
orientat către creşterea potenţialului economic, către desăvârşirea formaţiei
umane.
Orice măsură ce trebuie să favorizeze „decolarea economică” presupune
un efort paralel în domeniul educației. Marile proiecte au fost întotdeauna
însoţite de expansiunea educaţiei.
Faptele actuale o confirmă: nevoile dezvoltării, apariţia noilor tehnologii nu
pot fi concepute şi realizate fără o puternică stimulare a dezvoltării
educaţiei.
Progresul naţiunilor mari şi mici se bazează din ce în ce mai mult pe
produsele educaţiei: cunoştinţe, priceperi, capacităţi, deprinderi, abilităţi,
atitudini. Numai educația face posibilă dezvoltarea. Întreaga dezvoltare trece
prin educație şi cultură.
Asigurarea progresului oricărei societăţi, depinde de atitudinea omului
faţă de cunoaştere, faţă de ştiinţă şi tehnologie. Numai ştiinţa care trece
prin mintea şi inima oamenilor, formând atitudini şi aptitudini, devine factor
activ al dezvoltării. Timpul investit în învăţare este variabila fundamentală
care explică diferenţa de randament dintre indivizi, dintre clase, dintre naţiuni.
La nivelul vieţii productive s-a demonstrat că munceşte mai bine cine este
pregătit mai bine pentru profesiune şi pentru viaţă. Scumpă nu este persoana
bine educată, ci persoana insuficient educată.
Comandamentul suprem al progresului, cheia dezvoltării rapide,
investiţia cea mai rentabilă, de cel mai mare randament o reprezintă educația.
În ultima instanţă, automatizarea, informatizarea, tehnologizarea, nu
înseamnă altceva decât obligaţia societăţii de a se educa rapid.
Baza educației o reprezintă școala, durata instruirii, în care se
desfășoară și se realizează procesul de devenire al fiecărui tânăr.
Se știe că realizarea unui standard de viață mai înalt presupune, între
altele, un amplu proces de modernizare al întregii activități economice, de înnoire
a produselor și îmbunătățirea lor calitativă. Acest lucru presupune
modernizarea învățământului pe multiple planuri, îmbunătățirea formelor și
metodelor de instruire, abordarea interdisciplinară a conținuturilor predate, o
mai riguroasă esențializare a conceptelor de bază, care să le furnizeze
elevilor ocazia de a se familiariza cu principiile generale orientate în
contexte cât mai variate.
Educația a devenit astfel o problemă de prim plan în toate sferele
vieții economice, sociale și științifice. Există pretutindeni astăzi o nevoie
tot mai sporită de inteligență, de cunoștințe, de instruire, iar educația a
devenit din ce în ce mai indispensabilă. Nu bogăția în mâinile câtorva, ci
cunoașterea în mâna tuturor reprezintă imperativul timpului prezent. Prin
EDUCAȚIE și CULTURĂ spre DEMOCRAȚIE-DEZVOLTARE și COOPERARE. Decalajele dintre
țări își au originea în timpul investit în învățare, în educație.
În societatea de azi, nu odată prea mândră şi prea plină de
înţelepciunea ei, pot fi observate situaţii cu totul stranii. Unii ajung să se
plictisească în climatul bunăstării, alţii la polul opus se zbat neputând pune
de acord valoarea promisiunilor cu valoarea reală a lipsurilor de fiecare zi. O
lume bolnavă de opulenţă, o lume bolnavă de sărăcie, o lume bolnavă de
industriile plăcerii şi de civilizaţia rafinamentului tehnicii audio-vizuale ce
înlocuieşte cu succes şi lectura şi reflexia, o lume bolnavă de culturile
cântate pe tonuri de manele ce nu răspândesc decât mediocritate, o lume bolnavă
de libertăţile care generează anarhia lor, o lume bolnavă de absenţa celor mai
multe dintre libertăţi, această lume caută frenetic soluţiile unei bătălii
unice în spaţiul cosmic spre a înspăimânta şi pe ultimii îngeri ce-ar mai fi
rămas într-un cer în care plutesc resturile atâtor sateliţi.
Această lume bolnavă a fost şi rămâne o lume a agresivităţii, a
egoismelor, a plăcerii de a cultiva frica pentru a domina. Este lumea
complexelor de tot felul, o lume a nevrozelor, a unei nebunii care te obligă să
te întrebi dacă nu cumva această lume a agresivităţii e mai nebună decât sunt
nebunii închişi în spitalele psihiatrice?
Trăim într-o lume în care principala dezordine riscă să devină faptul
că toți membri ei se simt moralmente în ordine. Comunismul schilodea omul prin
teroare. Azi omul este schilodit prin libertatea trăită urât. Trăim într-o
etapă a negațiilor, a contestațiilor și într-o țară a lui „pseudo”.
În presa culturală s-a vorbit și se vorbește de un „haos al valorilor”.
Cenzura ideologică a fost înlocuită cu acidul sulfuric al libertății. În
emisiunile mai tuturor televiziunilor regăsim un „vast balamuc” pigmentat cu
agresivitate verbală, lipsă de bun simț, trivialitate, ură, diletantism și
lipsă de orizont, toate acestea depășind orice așteptări.
A dispărut farmecul discret al povestirii și plăcerea lecturii. De fapt,
au dispărut cititorii care se bucurau de așa ceva. Lectura a ajuns o
cenușăreasă care și-a pierdut amândoi pantofii și nu mai îndrăznește nici chiar
să-și viseze prințul.
Este îngrijorător faptul că progresul tehnic, științific și material
este însoțit de un evident regres interior. Este greu de spus cât de adevărată
este afirmația că nu există alt progres decât progresul interior.
Suntem siguri că va trece și acest moment deoarece într-o Europă unită,
standardizată și teoretizată de uniformizare, ceea ce ne va diferenția va fi
spiritul, vom putea exista numai prin spirit.
Am crezut întotdeauna că școala este izvorul nesecat de lumină și
simbolul celor mai importante deveniri ale omului. Zidită pe temelia cunoașterii,
ea se înalță ca o coloană fără sfârșit și iradiază pretutindeni lumină, căci
lumina înseamnă viață și viața înseamnă cunoaștere.
A devenit un adevăr axiomatic de circulație internațională, că pe piața
valorilor, inteligența e marfa cea mai scumpă. În viața socială ea se exprimă
în armonie, în eficiență, în spirit de adaptare și dinamism. Este singura
avuție inepuizabilă a oricărei națiuni, superioară zăcămintelor naturale
limitate și diminuabile prin exploatare. Materia cenușie, această sublimă
substanță, acest tainic zăcământ uman se regenerează numai prin consum.
Ne aflăm în epoca marii explozii a ştiinţei şi tehnicii superioare, în
condiţiile unei competiţii interne şi internaţionale dure, fără precedent.
Se desfăşoară astăzi la noi un proces social profund la care personalul
didactic are onoarea şi mândria să contribuie. E un proces pe termen lung în
care noile generaţii trebuie profund cointeresate, căci ele sunt acelea care
trebuie să-l continue, găsind forme tot mai avansate, superioare, de creaţie şi
viaţă socială în concordanţă cu specificul nostru naţional şi cu mersul
civilizaţiei mondiale.
Pentru aceasta trebuie să ştim să deosebim snobismul prooccidental de
dorinţa firească de modernizare.
Absolvirea unei facultăţi sau obţinerea unei diplome nu înseamnă
sfârşitul, ci abia începutul formării de sine. Cultura este aceea pe care ţi-o
realizezi singur. Prin căutări şi răspunsuri la marile provocări ale vieţii.
Adevăratul om de cultură, oricâte universităţi ar avea, este un autodidact.
Generaţiile tinere de azi au privilegiul de a avea o ţintă de foc,
stabilă şi sigură, cea mai clară, mai stabilă şi mai sigură ţintă care a stat
vreodată în faţa unei generaţii a poporului român – făurirea unei vieţi libere
și integrarea în performanțele civilizației europene.
Chestiunea principală este însă ca orice experienţă de viaţă să-i fortifice
pe elevi, să-i călească şi să le întărească voinţa, să le cimenteze stăpânirea
de sine, ca toate faptele, întâmplările şi incidentele vieţii lor să le dezvolte
spiritul de selecţie, de luciditate şi discernământ, ca toate acumulările să se
transforme în creşteri calitative, ca toate trăirile să devină cunoaştere şi
înţelepciune.
Cei mai buni discipoli ai unei profesii nu sunt cei care repetă
lecţiile după ei, ci cei cărora le-a trezit entuziasmul, le-a fertilizat
neliniştea, le-a dezvoltat forţele pentru a-i face să meargă singuri pe drumurile
proprii. Aceştia reuşesc să transforme calea de la abstract la concret într-o
minunată incursiune cerebrală. Aceştia transpun în mediul nostru social şi
înnobilează funcţiile şcolii: de a transmite valori, de a distila valori, de a
concentra valori, de a selecta valori, de a crea valori.
De aceea şcoala, instruirea, cultura nu au sens dacă nu sunt concepute
ca o educaţie a transformării. E bine să ştim cât de timpuriu că superioritatea
unui om instruit constă în modelarea permanentă a personalităţii, în cizelarea
sensibilităţii faţă de omul de lângă noi, în educaţia permanentă a
transformării şi a dorinţei de adaptare, readaptare şi autodepăşire continuă.
Esenţa şi valoarea omului rezultă din ceea ce rămâne din el după ce tot
ceea ce îl sprijină este înlăturat. Împlinirea se plămădește în noi înșine, din
înțelepciunea de a înțelege viața, din împăcarea cu marile legi ale
universului, din neîmpăcarea cu urâtul, cu lenea, cu blazarea, din victoria
asupra anarhiei din noi, și din societate, din pasiunea pentru sufletul nostru
și sufletul lumii, din marea și imensa bucurie de a oferi umanității „ceva”
oricât de modest, dar smuls din adâncul inimii.
Acesta trebuie să fie răspunsul pe care trebuie să-l dea școala la
atâtea tendințe derutante.
prof. Camelia TABĂRĂ,
Inspector Școlar General, ISJ
Bistrița-Năsăud
Evoluția în cariera didactică
Formarea continuă și formarea inițială, sunt concepute ca procese
interdependente, între care se stabilesc interacțiuni și pârghii de
autoreglare, menite să adapteze permanent formarea personalului didactic la
dinamica proceselor și sistemelor de educație.
Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea
profesională și evoluția în carieră. Evoluția în carieră se realizează prin
gradul didactic II și gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor
tipuri de competență.
Acordarea gradului didactic II, semnifică dobândirea de către cadrul
didactic a unui plus de profesionalizare, confirmat prin rezultatele obținute
la probe special concepute pentru a pune în evidență valoarea adăugată
achiziționată în intervalul parcurs de la obținerea definitivării în
învățământ.
Acordarea gradului didactic I, înseamnă dobândirea de către cadrul
didactic a unui nivel înalt de maturitate profesională, care îl recomandă ca pe
un furnizor de bune practici în mediul educațional școlar.
Cadrul didactic se poate înscrie la obținerea gradului didactic
superior, în oricare dintre specializările deținute, indiferent de
specializările la care a obținut gradele didactice inferioare. Înscrierea,
participarea și organizarea activităților legate de grade didactice, decurg
conform Metodologiei 5561/2011, cu completările ulterioare. Informațiile utile,
se actualizează permanent pe site-ul instituției http://www.isjbn.ro-perfecționare.
Prof. Daniel STANCIU
Inspector școlar pentru dezvoltarea
resurselor umane, ISJ Bistrița-Năsăud
Unitatea cunoaşterii prin abordarea integrată a conţinuturilor curriculare
„Lăsaţi copilul să vadă, să
audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi cuvinte
când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile.”
(Pestalozzi)
Prin curriculum integrat înţelegem: „educaţia
organizată astfel încât să traverseze barierele obiectelor de studiu, aducând
împreună aspecte ale curriculumului în asociaţii semnificative, care să se
centreze pe ariile mai largi de studiu. Predarea şi învăţarea sunt văzute dintr-o perspectivă holistă,
reflectând lumea reală, care este interactivă.” (Shoemaker,
B.,(1989), Integrative Education: A
Curriculum for the Twenty-First Century, p. 5)
Abordarea integrată a curriculumului este
considerată o provocare asumată în învăţământul primar, atât la nivelul documentelor
curriculare, cât şi la nivelul micropedagogic al practicii zilnice. Activitatea
educaţională în învăţământul primar asigură, prin programele şcolare specifice,
un cadru normativ care susţine abordarea integrată a curriculumului. Structura
flexibilă a conţinuturilor oferă cadrelor didactice oportunitatea de decizie cu
privire la conţinuturile pe care să le ofere copiilor şi la metodele utilizate
pentru transmiterea acestor conţinuturi, de eficientizare a învăţării.
Integrarea curriculară este o modalitate inovatoare de proiectare a
curriculumului, care presupune sintetizarea şi organizarea didactică a
conţinuturilor din arii diferite ale cunoaşterii, astfel încât să asigure
achiziţia de către copii a unei imagini coerente şi unitare despre lumea reală.
Integrarea curriculară porneşte de la un set
de idei fundamentale:
- fiecare elev este o fiinţă unitară şi complexă, care
trebuie privită ca un întreg aflat în dezvoltare continuă;
- educaţia trebuie să ofere răspunsuri
adecvate nevoilor elevilor;
- demersul educaţional are ca principiu cheie
centrarea pe elev, pe dezvoltarea sa personală, profesională, socială, în acord cu potenţialul său;
- pregătirea elevilor trebuie să se realizeze
în cadrul unor experienţe de învăţare multiple şi variate;
- experienţele de învăţare, centrate pe
valorificarea şi dezvoltarea potenţialului individului, trebuie să
determine participarea activă a acestuia la propria formare;
- formarea elevilor trebuie realizată în
cadrul unor activităţi bazate pe lucrul în echipe sau grupuri, la nivelul cărora se
menţine permanent deschiderea către cunoaştere,
- este necesară o comunicare deschisă, cu focalizare pe
intercunoaştere şi climatul de colaborare;
- construirea unui curriculum integrat este
un proces care implică inovaţia şi creativitatea.
Abordarea lumii înconjurătoare face parte
dintr-un demers global. Graniţele dintre categoriile şi tipurile de activităţi
dispar, se contopesc într-un scenariu unitar şi, de cele mai multe ori ciclic,
în care tema este abordată din perspectiva diferitelor ştiinţe.
Conţinuturile propuse au un subiect comun (unitate tematică), ce
urmează a fi investigat şi elucidat în urma parcurgerii acestora
şi a dezvoltării competenţelor cheie, a realizării competenţelor specifice
şi implicit a obiectivelor prestabilite Această tendinţă în
managementul curricular la nivelul învăţământului primar a prefigurat patru
mari direcţii de schimbare şi la nivel micropedagogic:
1. Diversificarea strategiilor de
predare-învăţare-evaluare cu accent deosebit pe:
a) Utilizarea metodelor activ-participative –
care încurajează plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni
independent. Utilizarea acestor metode are implicaţii la nivelul lecţiei,
întrucât sprijină activitatea instructiv-educativă.
Elevii au niveluri şi ritmuri de
dezvoltare diferite, precum şi stiluri de învăţare diferite de învăţare.
b) Jocul – ca formă fundamentală de
activitate în copilăria timpurie, o formă de învăţare cu importanţă decisivă
pentru dezvoltarea şi educaţia elevului din clasa pregătitoare, întâi şi nu
numai.
c) Evaluarea – trebuie să urmărească
progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la normele
de grup, aceasta fiind cu atât mai dăunătoare la nivelul indivizilor.
2. Organizarea mediului educaţional - trebuie
să permită dezvoltarea liberă a copilului. Dacă acesta este structurat adecvat,
cu materiale suficiente şi bine precizate ca scop educativ, ca resursă a
învăţării, copilul va fi stimulat să aleagă singur ceea ce are nevoie în
învăţare şi înţelegerea noilor conţinuturi.
3. Rolul familiei este acela de partener în educaţie, întrucât
familia participă direct la luarea anumitor decizii privind educaţia copiilor
lor.
4. Conceptul de dezvoltare globală a
copilului trebuie să fie central în perioada școlarităţii învăţământului
primar. Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează
cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării multilaterale a
copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale.
Organizarea situaţiilor de învăţare de tip
integrat îi implică pe învăţători să recurgă la cele zece modele, adaptându-le
specificului clasei, stilului de predare şi temei abordate: modelul
curriculumului fragmentat, modelul curriculumului conectat, modelul
curriculumului conic/cuib, modelul curriculumului comun/împărtăşit, modelul
curriculumului secvenţial/în succesiune, modelul curriculumului ramificat de
integrare curriculară, modelul curriculumului înlănţuit, modelul curriculumului
integrat, modelul curriculumului „în imersiune”/asimilat, modelul
curriculumului în reţea.
Cel din urmă model este soluţia de integrare
pe care o propune metoda proiectelor de investigare-acţiune şi este varianta
cea mai utilizată la clasele primare. La fiecare unitate tematică derulată,
elevii pot fi puşi în situaţia de căuta informaţii suplimentare,
aprofundându-şi astfel cunoştinţele în legătură cu tema respectivă, sintetizând
ceea ce au cercetat prin produse (machete, postere, spoturi publicitare,
recenzii,cărticele, albume, colaje etc.).
Reuşita predării integrate în ciclul primar
ţine în mare măsură de modul în care structurăm conţinutul, în care realizăm
armonizarea acestuia, ţinând cont de schema orară, astfel încât să existe
totuși o viziune unitară în ceea ce priveşte finalităţile urmărite la nivelul
clasei respective şi la tema aleasă.
Atunci când tema motivează elevii să lucreze
şi când sunt stimulate operaţiile gândirii superioare am plasat elevul în
centrul actului educativ şi învăţarea devine eficientă.
Prof. Smaranda FLOREAN
Inspector școlar, ISJ
Bistrița-Năsăud
Matematica, altfel!
„Matematica este ca urcuşul la munte. Efortul este răsplătit de
privelişti măreţe. Ca şi pe munte, ascensiunile în matematică sunt
frumoase dacă nu eşti obsedat doar de locul unde vrei să ajungi şi dacă eşti în
stare să savurezi tot ceea ce întâlneşti pe parcurs.” (Solomon Marcus, Şocul matematicii).
Marile succese ale tehnicii, adânc pătrunse în viaţa oamenilor, sub
toate formele ei, au contribuit la creşterea rolului fundamental al
matematicii. În multe privinţe, matematica este o ştiinţă abstractă şi aceasta
în special în ceea ce priveşte modul de punere a problemelor.
Matematica, alături de Limba și Literatura Română, se regăsește în
sistemul de învățământ din România ca disciplină de examen și, în consecință,
așteptările sunt mari, la fel și responsabilitatea asupra rezultatelor
elevilor.
Potrivit celui mai recent studiu PISA privind starea educației la nivel
mondial, țările din Asia au cea mai performantă educație din lume
(Shanghai-China și Singapore). Nivelul de pregătire al elevilor din Shanghai
este de aproape 3 ani de școlarizare peste majoritatea celorlalte țări. România
ocupă locul 45 la matematică din 65 de țări și economii studiate. Potrivit
Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică, toate competențele din zona
matematicii sunt un predictor puternic al rezultatelor pe care le vor
înregistra elevii ca tineri adulți. Abilitățile elevilor în domeniul
matematicii influențează capacitatea lor de a urma o formă de educație după
liceu, precum și veniturile viitoare. Așa cum precizează studiul respectiv, din
totalul elevilor români testați la matematică, 40,8% au obținut rezultate slabe
și doar 3,2% rezultate de top. Spre comparație, în Shanghai, 3,8% dintre elevi
au obținut rezultate slabe și 55,4% rezultate de top.
Cu toate acestea, România a dat genii la matematică în fiecare an.
Însă, deși sunt elevi români care au obținut premii importante la concursuri
internaționale, procentul elevilor cu rezultate slabe este prea mare.
Această realitate ne-a dat mult de gândit, motiv pentru care am
solicitat profesorilor de matematică din județ să înceapă să lucreze la clasă
cât mai mult interdisciplinar, chiar dacă programele școlare nu sunt
structurate în acest fel. De asemenea, am recomandat profesorilor care
organizează concursuri la nivel județean să lucreze în echipe mixte (profesori
de matematică și de științe) pentru a concepe subiecte interdisciplinare,
tocmai pentru a ne apropia de cerințele de la nivel mondial.
Se impune astfel reconsiderarea întregului demers didactic în lecția de
matematică din perspectivă inter și transdisciplinară. Din acest punct de
vedere, o atenție deosebită trebuie acordată modului în care se face evaluarea
sumativă la matematică. Știm că este greu să se treacă de la un tip de sistem
de educație la altul, atâta timp cât profesorii au fost și sunt formați în
sistemul românesc, însă merită încercat.
Revenind la rezultatele obținute de elevii români și noi ne putem
mândri că elevi din județul nostru s-au clasat în anii anteriori pe primul loc
pe țară și au obținut premii și la nivel internațional (Răzvan Buhai la
informatică și Paul Tîrlișan la matematică), dar acest lucru se întâmplă foarte
rar.
În anii școlari trecuți, ne-am confruntat cu un deficit de profesori de
matematică în județ. Anual, se pensionează un număr semnificativ și foarte
important valoric de profesori de matematică, iar cei care vin de pe băncile
facultății sunt prea puțini și uneori pregătirea lor inițială lasă de dorit. În
fiecare an, în județul nostru sunt scoase la concursul de titularizare un număr
mult mai mare de catedre de matematică decât în celelalte județe, posturi care
sunt „vânate” de profesorii din alte județe cu scopul de a se titulariza și pe
urmă solicită imediat detașare și pretransfer în județul de proveniență.
Este îmbucurător, totuși, faptul că anul acesta la concursul național
de titularizare la matematică s-au obținut rezultate foarte bune, toți cei 21
candidați care s-au prezentat la concurs au obținut note peste 7 având dreptul
de a se titulariza. Doar 7 dintre ei au reușit să se titularizeze, acesta fiind
numărul de catedre titularizabile în județ. Și rezultatele de la examenul de
Definitivat au fost de excepție. Cu toate că nota minimă de promovare a acestui
examen este 8,00, un număr de 10 candidați prezenți la concurs din totalul de
11 au promovat examenul la matematică. Rezultatele foarte bune de anul acesta
se datorează în bună parte pregătirilor care s-au organizat pe parcursul
semestrului al doilea, la nivelul inspectoratului școlar, la matematică și
metodica disciplinei, pregătiri la care au participat acești candidați.
Un semnal pozitiv este și numărul mare de absolvenți ai Facultății de
Matematică care vor debuta în învățământul bistrițean din acest an școlar (11
debutanți). Astfel, pentru prima dată, la matematică nu vom avea cadre
didactice necalificate.
Cu toate acestea, este nevoie de mai mulți pentru a acoperi și
posturile ocupate de pensionari.
Prof. Dorel COSIC,
Inspector școlar, ISJ
Bistrița-Năsăud
Calendarul Activităților Educative Județene – reper al organizării educației nonformale
Proiectul educațional „JOC ȘI JOACĂ”
Educaţia non-formală reprezintă astăzi
un proces complex, de completare şi valorizare a rezultatelor învăţării
dobândite în context formal, prin însuşirea de cunoştinţe, priceperi,
deprinderi complementare. Această formă de educaţie a dobândit treptat valenţe
contextuale diferite, în funcţie de realităţile socio-culturale, de mediile
educaţionale sau de profilul individual şi/sau al organizaţiei. Educaţia nonformală nu urmează un sistem ierarhizat şi
diferă ca durată, fără a implica în mod obligatoriu certificarea rezultatelor
învăţării. Formele de manifestare cele mai uzitate în procesul educaţional
sunt: proiectele educaţionale,
excursiile/vizitele, activităţile de educaţie ecologică, educaţie pentru
sănătate, educaţie rutieră, campaniile de informare, conştientizare şi
prevenire a comportamentelor sau atitudinilor deviante în rândul
adolescenţilor, atelierele, workshop-urile, mesele rotunde, concursurile,
festivalurile, expoziţiile, taberele tematice etc. Diversitatea tematică şi
organizatorică presupune însă corelarea activităţilor educative cu un set de competenţe
și abilități de viață în rândul elevilor, dar și cu identificarea unei nevoi a
organizaţiei, ce poate fi ameliorată printr-un demers coerent şi realist.
Din această perspectivă, Inspectoratul
Şcolar Judeţean Bistriţa Năsăud a ales ca, începând cu acest an şcolar să
acorde o atenţie deosebită domeniului educaţiei non-formale, prin susţinerea
unor proiecte educative cu impact deosebit asupra elevilor. Principala direcţie
de acţiune în susţinerea educaţiei non-formale o reprezintă elaborarea
Calendarului Activităţilor Educative Judeţene, ce cuprinde o serie de
acţiuni/proiecte educaţionale implementate în unităţile de învăţământ din
judeţ. Proiectele propuse pentru anul 2016 urmăresc dezvoltarea celor 8
competenţe cheie prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale, prin activităţi
diverse şi abordări inovative: workshopuri tematice, activităţi demonstrative
pentru cadre didactice şi elevi, activităţi de voluntariat, abordări didactice
inter şi transdisciplinare, concursuri interdisciplinare, reprezentaţii teatrale,
cultural-artistice, expoziţii etc.
Noile direcţii de acţiune stabilite de
instituţia noastră se materializează în demersuri realiste, creative,
generatoare de impact şi valoare adăugată în rândul beneficiarilor. Cele 22 de
proiecte selectate la nivel judeţean reflectă preocuparea pentru redefinirea
locului şi rolului activităţilor educative în planul de acţiuni al ISJ BN, dar
şi în oferta educaţională a fiecărei unităţi de învăţământ în parte. Profilul
organizaţional şi particularităţile fiecărui mediu educaţional solicită tuturor
actorilor implicaţi în actul învăţării să opteze pentru acţiuni relevante, în
acord cu aşteptările, interesele şi nevoile beneficiarilor.
Promovarea spiritului ludic și a
competenței „a învăța să înveți” au
stat la baza inițierii și implementării proiectului
județean „JOC și JOACĂ”, propus elevilor din ciclul primar, gimnazial şi
liceal. Ideea proiectului s-a fundamentat pe nevoia copilului de a se juca, de
a valorifica spaţiul şi timpul într-o dimensiune ludică, specifică vârstei.
Intr-un cadru conceptual delimitat de competenţele cheie, jocul permite
dezvoltarea unui set de competenţe generale (mentale, emoţionale şi fizice) şi
ajută la dobândirea sau modificarea unor anumite atitudini şi comportamente, cu
scopul de a îmbunătăţi capacitatea de rezilienţă pe termen lung a copilului:
stima de sine, încrederea în sine, sentimentul de siguranţă şi apartenenţă la
un grup. Din această perspectivă, promovarea jocurilor copilăriei în rândul
elevilor facilitează receptarea unor valori social-civice, etico-morale,
precum: responsabilitatea socială, cultivarea respectului de sine şi a
respectului reciproc, spiritul de echipă, toleranţa, acceptarea diversităţii
etc.
Proiectul aduce în prim plan un set de
jocuri tradiţionale, care stârnesc interesul copiilor, în special prin intermediul
cadrului creativ, imaginativ: copiii se joacă, aleargă, prind, închid,
eliberează, execută, experimentează numeroase situaţii care implică acţiuni
simbolice. Prima activitate a proiectului urmăreşte deopotrivă promovarea
jocului tradiţional şi dezvoltarea competenţelor psihosociale, civice ale
copiilor. „ŞOTRON în ISJ” este
acţiunea prin care jocul tradiţional este transpus într-un spaţiu formal,
dominat de atmosfera rigidă, oficială a unei instituţii de îndrumare şi control
în domeniul educaţional. Reconfigurarea spaţiului organizaţiei într-un loc de
joacă pentru copii sugerează flexibilitatea unui microsistem şi adaptabilitatea
factorilor de decizie la fluxul novator venit din afară. Simbolistica
reprezintă şi în acest context fundamentul oricărui demers creator, deoarece
jocului tradiţional „şotron” îi sunt asociate culori, personaje, concepte,
menite a dirija procesul învăţării spre conduite morale şi civice noi. Jocul
„şotron” poate fi adaptat şi multiplicat în diverse abordări psihosociale, el
nu presupune eliminare şi joc individual, ci se concentrează mai mult pe
cooperare, respect, planificare strategică, fairplay, coordonare şi agilitate.
Acesta este şi motivul pentru care am ales „şotronul”
ca şi exemplificare a conceptului de joc tradiţional în cadrul proiectului „Joc şi joacă”.
Calendarul Activităţilor Educative
Judeţene a urmărit deopotrivă adaptarea unei politici educaţionale la
realităţile/profilul şcolii şi beneficiarilor ei, dar şi valorificarea
potenţialului creativ al elevului, creşterea motivaţiei şi a interesului
elevului pentru oferta educaţională a şcolii în care învaţă. Preocuparea
constantă a instituţiei pentru susţinerea şi promovarea activităţilor educative
confirmă impactul acestora asupra elevilor şi necesitatea implementării unor
proiecte educative în acord cu aşteptările, nevoile şi interesele primare ale
şcolii şi susţinătorilor ei. În contextul dinamicii sociale, şcoala trebuie să
urmeze un proces constant de „updatare”, care modifică treptat profilul
beneficiarilor săi. Din această perspectivă, este nevoie de o perfecţionare
continuă a setului de competenţe care îl vor ajuta pe elev să se integreze mai
uşor în societatea actuală.
Prof.
dr. Aurelia DAN,
Inspector
pentru educație permanentă, ISJ Bistrița-Năsăud
Fizica altfel?
Predăm o disciplină grea și, totuși, atât de frumoasă. De ce nu
ajungem, oare, întotdeauna la sufletul copilului și orele li se par, de multe
ori, plictisitoare si neatrăgătoare? Răspunsurile sunt multiple: din partea
elevilor, părinților, profesorilor.
Oare copilul din noi a uitat cum e să stai în bancă la o lecție care nu
te motivează? Oare a uitat bucuria de a descoperi lucruri noi și interesante?
De a fi intrigat, sprijinit, încurajat că poate și, astfel, reușește singur,
mult, tot mai mult?
Și, atunci, profesorii de fizică au făcut un pas. Un pas mic, dar cu
impact asupra tuturor. Au acceptat schimbarea în stilul de predare. S-au
implicat în continuarea Proiectului național „Consolidarea și extinderea
abordării de predare a fizicii bazate pe IBL” – învățarea fizicii prin
investigație, implementat si derulat de Centrul de Evaluare și Analize
Educaționale (CEAE), în parteneriat cu Societatea Română de Fizică. Nimic nou,
dar abordat altfel: unități de învățare bazate pe metodele gândirii critice, cu
accent pe experiment, munca pe grupe de elevi cu aplicabilitate practică
imediată, încurajarea spontaneității și creativității elevilor.
La început s-au implicat câțiva, pe urmă tot mai mulți. Am sperat, am
vrut, am crezut că o vor face. Și au reușit. Orele desfășurate astfel,
materialele trimise și expuse, opiniile elevilor impresionează.
Profesorii de fizică s-au mobilizat, efortul depus a fost mare, în
spatele reușitei au fost multe dificultăți, dar atunci când pui suflet și crezi
în ceea ce faci, satisfacția primează. Sunt dedicați meseriei și au ajuns la
sufletul elevului.
Elevii au reacționat și ei. Colaborează foarte bine în cadrul grupei,
între ei, se implică, sunt activi, interesați, relaxați, discută, analizează,
întreabă, dacă au nelămuriri; sunt dezinvolți, mult mai siguri pe ei, deși încă
mai întreabă: „E bine să facem așa? Ce se întâmplă dacă..??” Atmosfera este
relaxantă, plăcută, fiecare elev, respectiv grupă, îndeplinindu-și sarcinile în
mod firesc, fără emoții sau stres.
La clasa a VI-a încă mai este nevoie de munca în acest sens, pentru a
se înlătura acea „gălăgie” specifică muncii în echipă, dorinței de afirmare, de
reușită, curiozității specifice vârstei.
Toate orele la care am participat au fost reușite. Am auzit exclamații:
„Uitați-vă! Funcționează! Am reușit!”; „Am realizat... Acum am înțeles…”. I-am
întrebat ce le place cel mai mult la ora de fizică. Răspunsul a fost același:
„experimentele, faptul că lucrăm în echipă; suntem mai activi, ne completăm,
avem mai multe idei; e mai bine așa”. Sunt foarte spontani și creativi.
Apreciez, admir și respect implicarea, mobilizarea, efortul
profesorilor de fizică, dar mai ales reușita lor. Au reușit nu doar cu elevii,
ci și cu colegi, care, inițial, nu au dorit să se implice, dar au făcut-o pe
parcurs. Cu toții am constatat că astfel de ore „implică elevul în propria
învățare, stimulează și dezvoltă motivația și interesul pentru studiul fizicii.
Elevii descoperă că fizica este o disciplină interesantă, utilă, frumoasă,
chiar fascinantă”.
Ne vom opri acum? Chiar nu cred! Sunt convinsă că am găsit deja
traiectoria cea mai bună.
Prof. Daiana Camelia BĂLAN
Inspector școlar, ISJ
Bistrița-Năsăud
Activități în cadrul
proiectului „Pentru romi, cu romi”
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud prin Direcția dezvoltare durabilă și
relații externe Compartimentul fonduri structural și management proiecte nr. IVa/8700
din 09.06.2016 în colaborare cu ISJ BN în cadrul proiectului „Pentru romi, cu romi” proiect finanțat
de Comisia Europeană – DG Justiție și consumatori, pentru combaterea
discriminării, pentru promovarea integrării romilor din județul
Bistrița-Năsăud, în 4 unități școlare împreună cu elevi, cadre didactice,
părinți s-au organizat o serie de activități multiculturale.
A1. ZIUA
MULTICULTURALITĂȚII – „Suntem buni colegi și facem lucruri împreună”
Data: 20.04.2016: Școala Gimnazială nr. 7 din Viișoara; 20.04.2016:
Liceul Tehnologic Lechința;
21.04.2016: Școala Gimnazială Budacu de Sus; 22.04.2016: Liceul Teoretic
CR Vivu, Teaca.
A2. Organizarea
a 4 work-shopuri de analiză SWOT:
Data:11.05.2016, Teaca;12.05.2016, Petru Rareș; 19.05.2016, Lechința;26.05.2016,
Bistrița.
A3. ZIUA PRIETENIEI – „Azi am un prieten de altă etnie”
Data: 15.06.2016 – excursie de lucru pe traseul Bistrița – Piatra
Fântânele (Cabana Tășuleasa) –Colibița – Bistrița.
A4. Prezentarea rezultatelor „Acțiunii locale” în cadrul formal oferit de
„Grupul de Lucru Mixt pentru Romi” de pe lângă Instituția Prefectului.
Data: 16.06.2016 la Instituția
Prefectului Bistrița-Năsăud.
A5. Materiale realizate:
- 200 poze pe format hârtie fotografică, făcute în timpul desfășurării
activităților culturale și în excursia de lucru, poze care au fost date
elevilor și profesorilor participanți pentru a-și aminti mereu de aceste
activități. Data: 06.07.2016
- 100 diplome care au fost date elevilor și profesorilor participanți.
Data: 15.06.2016 și 30.06.2016. Data: 06.07.2016.
- 100 de DVD-uri care conțin: „Acțiunea locală” prezentată în imagini
filmate; „Acțiunea locală” prezentată în imagini foto; 4 analize SWOT și
direcțiile de acțiune propuse.
Data: 06.07.2016
A1. ZIUA
MULTICULTURALITĂȚII – „Suntem buni colegi și facem lucruri împreună”
S-au desfăşurat activităţi de pregătire și de interpretare a unor
momente culturale tradiționale, pe grupe interetnice mixte de elevi, de toate
naționalitățile existente în școli (romi, maghiari, germani, români), astfel:
1. Data: 20.04.2016: Școala
Gimnazială nr. 7 din Viișoara:
- Punerea în scenă a unei fabule interpretată de elevi romi și români,
- Dans țigănesc de fete și băieți,
- Cor de fete cu cântece populare românești,
- Dans popular maghiar,
- Interpreți de muzică populară românească.
Spectacolul a avut loc în curtea școlii și pe lângă cei 27 elevi și 3
profesori care au pregătit și realizat spectacolul, au asistat alți 52 de elevi
și 8 profesori.
2. Data: 20.04.2016: Liceul
Tehnologic Lechința:
- Grup vocal interetnic (romi, maghiari, români),
- Dans țigănesc bărbătesc,
- Grup vocal maghiar,
- Dans maghiar.
Spectacolul a fost oferit de 25 elevi de diferite etnii (romi,
maghiari, români), iar la spectacol au asistat și alți 30 de elevi și
profesori.
3. Data: 21.04.2016: Școala
Gimnazială Budacu de Sus:
- Vals vienez,
- Dans țigănesc,
- Dansuri de grup cu toți elevii prezenți în acel moment la Căminul
cultural (peste 100 de elevi).
Pe lângă cei 18 elevi care au interpretat valsul vienez și dansul
țigănesc, au participat toți elevii prezenți, romi și neromi, în număr de peste
100, la dansurile care au urmat pe muzică modernă, împreună cu profesoara lor.
Peste 50% din cei prezenți au fost elevi romi.
4. Data: 22.04.2016: Liceul Teoretic
CR Vivu, Teaca:
- Piesa de teatru „Five o’ clock” de I.L. Caragiale, interpretată de un
grup de 10 elevi romi, români, germani și maghiari.
În sală au asistat peste 40 de elevi, părinți, profesori.
În cadrul săptămânii altfel a fost vizualizat la clasele din cele patru
școli filmul „O clasă divizată”.
A2. Work-shopuri de analiză SWOT
Consiliul Județean în colaborare cu primăriile locale și școala din
localitate a organizat 4 work-shopuri de analiză
SWOT, în formatul „cafenea publică”, în 4 localități care au comunități
importante de romi, pe 4 ateliere de lucru respectiv pe 4 domenii tematice de
incluziune a romilor: educaţie,
sănătate, ocupare, protecția copilului.
Fiecare grup de lucru a fost mediat de reprezentanții instituțiilor
județene de profil, membre în Grupul de Lucru Mixt pentru Romi de pe lângă
Instituția Prefectului:
- domeniul educație, a fost mediat de către Inspectoratul Școlar
Județean împreună cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională;
- domeniul sănătate, mediat de către Direcția de Sănătate Publică;
- ocupare în muncă, mediat de către Agenția Județeană pentru Ocuparea
Forței de Muncă;
- domeniul protecția copilului, mediat de către Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului.
La fiecare workshop au fost invitate peste 40 de persoane.
Participanții în grupurile de lucru au fost: factori de decizie locali
(Primărie, poliție, consilierii locali, medicul, asistenții medicali,
asistenții sociali, mediatori, profesori, Consiliul de administrație al școlii
precum și reprezentanţi ai asociaţiilor de părinţi, lideri romi, ONG-uri romi.
Au fost organizate patru grupe de lucru, fiecare grupă de lucru a
abordat câte un domeniu tematic, iar apoi s-au deplasat prin rotație la fiecare
grup de lucru pentru a aborda fiecare domeniu tematic.
Workshopurile s-au desfășurat în următoarele localități cu populaţie
romă (%):
1. Data:11.05.2016, Teaca, număr de romi 1.156, (23%).
Participanți din comunitate la workshop 49 persoane: reprezentanți ai
Primăriei, ai școlii, părinți romi, elevi romi de liceu, ONG romi.
Reprezentanți ai instituțiilor județene, 9 persoane.
2. Data: 12.05.2016, Petru
Rareș, număr de romi 900
(25%).
Participanți din comunitate la workshop 21 persoane: reprezentanți ai Primăriei,
ai școlii, părinți romi, elevi romi de liceu, ONG romi.
Reprezentanți ai instituțiilor județene, 9 persoane.
3. Data: 19.05.2016, Lechința, număr de romi 982 (17%).
Participanți din comunitate la workshop 21 persoane: reprezentanți ai
Primăriei, ai școlii, părinți romi, elevi romi de liceu, ONG romi.
Reprezentanți ai instituțiilor județene, 9 persoane.
4. Data de 26.05.2016, Bistrița, număr de romi 2.700 (2,7%).
Participanți din comunitate la workshop 21 persoane: reprezentanți ai
Primăriei, ai școlii, părinți romi, elevi romi de liceu, ONG romi.
Reprezentanți ai instituțiilor județene, 9 persoane.
A3. ZIUA
PRIETENIEI – „Azi am un prieten de altă
etnie”.
În data de 15.06.2016 s-a organizat o excursie de lucru pe traseul
Bistrița – Piatra Fântânele (Cabana Tășuleasa) – Colibița – Bistrița.
La excursie au participat 62 elevi și 7 profesori, din cele patru școli
care au participat la activitățile culturale, A1:
1. Școala Gimnazială
Budacu de Sus, 17 elevi și 2 profesori.
2. Școala Gimnazială nr. 7 din Viișoara, 17 elevi și 2 profesori.
3.Liceul Tehnologic Lechința, 19 elevi și 2 profesori.
4. Liceul Teoretic CR Vivu, Teaca, 10 elevi și 1 profesor.
Elevii au plecat în excursie grupați câte doi, un elev rom cu un elev de
altă etnie (român, maghiar, german) din aceiași clasă, care pe durata excursiei
au stat și au desfășurat activități împreună.
- Au avut loc activități
de socializare și activități culturale în timpul deplasării cu autobuzul
–cântece în grup.
- Au avut loc activități
de socializare la servirea gustărilor în aer liber.
- Au avut loc activități în aer liber conduse de voluntarii de la ONG
Tășuleasa cu ocazia vizitării „Pădurii pedagogice”, unde li s-au prezentat:
speciile de copaci din pădure, simbioza între diferite specii de arbori,
importanța pădurii pentru clima zonei și clima globală, influența ploilor
asupra degradării terenului în diferite ipostaze de vegetație/pădure,
reprezentarea în teren sub forma unui labirint de 99 metri a imaginii celui mai
gros copac din lume, reprezentarea în teren a celui mai lung copac din lume
(113 metri), explicarea și interpretarea inelelor anuale prezente în secțiunile
trunchiurilor de copaci, stația de epurare ecologică, folosirea copacilor
pentru jocuri de agrement/sportive, transportul fiecărui elev cu tiroliana,
jocuri de grup cu mingea, jocuri de cunoaștere între elevi.
- Au servit masa de prânz în comun toți elevii și profesorii la Cabana
Tășuleasa.
- A participat și delegația Orașului Berlin la aceste activități
desfășurate în excursie.
A4. Realizarea materialelor de
prezentare:
Au fost realizate 60 de poze pe suport de hârtie fotografică la
activitățile culturale, poze care au fost date elevilor, (câte una la fiecare).
S-au realizat 140 de poze pe format hârtie fotografică în excursia de
lucru, care au fost date elevilor și profesorilor (câte două la fiecare).
Au fost realizate 100 de Diplome de participare care au fost date
elevilor, profesorilor și colaboratorilor.
Au fost realizate 100 DVD-uri care conțin:
- Activitățile desfășurate în cadrul „Acțiunii locale” prezentate în
imagini video:
- Activitățile desfășurate în cadrul „Acțiunii locale” prezentate în
imagini foto;
- Fișierul cu cele 4 analize SWOT și propunerile pentru direcțiile de
acțiune viitoare.
DVD-urile vor fi diseminate în comunitățile din județ (școli, primării,
ONG-uri romi), membrilor Grupului de Lucru Mixt pentru Romi, alte instituții, în
scopul promovării și multiplicării acestor activități cu elevii din școli.
Ce rezultate au
fost produse.
- peste 30 de elevi romi și-au creat noi punți de comunicare cu elevii
neromi, care va duce în viitor la creșterea gradului de comunicare între elevii
romi și neromi precum și a gradului de acceptare reciprocă, (integrare).
- minim 7 profesori și 62 de elevi care și-au exprimat dorința de a
repeta în fiecare an aceste activități și care vor fi sprijiniți de autorități
să o facă.
- Toate autoritățile din cadrul „Grupul de lucru mixt pentru romi” cred că vor continua să facă împreună acțiuni și proiecte pentru integrarea
romilor (șase dintre ele și-au arătat disponibilitatea, participând la acest
proiect).
- 4 analize SWOT pe care autoritățile și ONG-urile le pot folosi pentru
stabilirea acțiunilor și proiectelor viitoare privind integrarea romilor.
- 80 de elevi sunt pe listele de participare, din care 29 romi, 19
maghiari, 2 germani și 30 români, aceștia făcând activități care au necesitat
pregătire prealabilă, (liste de participare, poze).
După terminarea prezentării programului pregătit de elevi și profesori,
s-a continuat cu dansuri moderne în grup, la care au fost antrenați să
participe și au participat alți 100 de elevi, din cei prezenți, din care peste
50% erau romi.
Peste 230 de elevi care au fost prezenți la activitățile culturale din
cele 4 școli.
- 62 elevi participanți la activitățile de socializare, acceptare,
relaționare, din excursia educativă, din care 29 sunt romi, 8 maghiari, 2
germani, 23 români și 8 profesori însoțitori. (lista de prezență, fotografii).
4 analize SWOT realizate pentru 4 comunități locale (lista de prezență,
fotografii).
Obiectivele propuse prin acțiunea locală au fost atinse.
Prof. Balázs Dénes,
Inspector școlar pentru
minorități naționale, ISJ Bistrița-Năsăud
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu