„Calea cea mai sigură de a reuşi este să perseverezi” (Thomas A.
Edison)
Proiect PEH 095 „Dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile”
FISA PROIECTULUI
Titlul proiectului: Dezvoltare de strategii
și politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparţinând grupurilor
vulnerabile
Proiect
finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 – CORAI, program finanţat
de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare
Socială
Apelul: Coerent
Valoarea proiectului: 1.312.443 lei
Promotor proiect: Inspectoratul Școlar
Județean Bistrița-Năsăud
Parteneri:
Asociația
Autism Europa Bistrița
Casa
Corpului Didactic a Județului Bistrița-Năsăud
Consiliul
Județean Bistrița-Năsăud
Școala
Gimnazială Nr. 4 Bistrița
Stiftelsen
Radarveien. Oslo, Norvegia
SERVICII:
Crearea
unui Centru educațional pentru copiii cu autism și alte tulburări de
dezvoltare. Cursuri de formare pentru specialiști: psihologi, consilieri
școlari, logopezi, profesori de sprijin, profesori.
Activități
de evaluare și terapie.
Adaptare
curricule și planuri de intervenție personalizate.
Consiliere
părinți/tutori
Realizarea
unui studiu privind gradul de integrare a persoanelor cu dificultăți de
învățare.
Beneficiari direcți:
60
de copii cu autism și cerințe educaționale speciale
200
părinți
205
cadre didactice
40
factori de decizie și reprezentanți ai autorităților locale
O șansă pentru copiii cu tulburări din spectrul autist
Tulburările
din spectrul autist afectează, potrivit celor mai recente estimări, un copil
din 68. O mare parte dintre aceștia nu au acces la terapii de recuperare
validate experimental. Demersurile specialiștilor s-au axat în ultimii ani pe
dezvoltarea unor programe de intervenție timpurie, în timp ce numărul copiilor
cu TSA care au ajuns la adolescență și maturitate și care nu au beneficiat de
un mediu terapeutic favorabil a continuat să crească. Pentru aceștia soluțiile
terapeutice sunt limitate și insuficient testate.
Tulburările
din spectrul autist fac parte din categoria tulburărilor pervazive de
dezvoltare de origine neurobiologică, caracterizate de prezența anormală și/sau
alterarea curbei de dezvoltare. Se manifestă înainte de 3 ani prin modele
caracteristice de comportament perturbate în trei domenii de activitate:
interacțiuni sociale, comunicare și comportament restrictiv, repetitiv
(ICD-10). Interacțiunea socială reciproca alterată constituie trăsătura
esențială a bolii, care îi conferă denumirea de autism.
Cu o
istorie recentă spectaculoasă și oarecum controversată, aflat în lumina
reflectoarelor și în atenția specialiștilor în ultimii ani, autismul este o
tulburare de spectru care afectează individul pe tot parcursul vieții sale.
Atât originea cât și formele autismului au suscitat și continuă să suscite
dezbateri în lumea științifică, alimentate de nevoia stringentă de sprijin a
persoanelor cu tulburări din spectrul autist, de apariția diferitelor terapii
specifice dar și grație fondurilor sporite pentru cercetarea științifică.
Atenția acordată acestei tulburări a dus în ultimii ani la creșterea numărului
de cazuri diagnosticate, la evoluția și modificarea criteriilor de diagnostic,
la rafinarea instrumentelor de diagnosticare. Eforturile de a găsi și
neutraliza cauzele acestor tulburări au stat și la baza unuia din cele mai mari
scandaluri științifice după ce Andrew Wakefield, un medic britanic căruia
ulterior i s-a retras licența, a lansat în revista științifică Lancet ideea că
autismul ar fi provocat de vaccinul MMR, ipoteză infirmată de atunci de zeci de
ori prin intermediul unor studii de amploare, fără prea mare efect asupra
mișcării antivaccin susținută de unele vedete de la Hollywood, dar cu urmări
fatale pentru sute de mii de copii supuși riscului de a nu fi vaccinați.
Autismul,
spre deosebire de multe alte tulburări, se bucură de o divizie de advocacy
extrem de puternică formată din organizații de părinți care investesc în
diagnosticarea timpurie și cercetarea științifică, cum e Autism Speaks. Însă,
în domeniul terapiilor de recuperare, accentul cade deocamdată pe
diagnosticarea și intervenția timpurie, și mai puțin pe creșterea calității
vieții persoanelor cu TSA.
Deși
tot mai multe persoane sunt diagnosticate cu autism, proporția populației cu
simptomele unei tulburări de spectru autist pare că a rămas constantă, potrivit
unui studiu realizat pe mai mult de 1 milion de copii suedezi. Rezultatele
studiului lui Lundstrom et al (2015), susțin teoria potrivit căreia ascensiunea
numărului cazurilor de autism provine din mai buna conștientizare a tulburării.
Prevalența cazurilor de autism in SUA s-a dublat de când guvernul a început
monitorizarea acestora, în 2000, potrivit cifrelor oferite de Center of Disease
Control.
Comunitatea
științifică a pus mare accent în ultimii ani pe identificarea cauzelor
tulburărilor de spectru autist, astfel că un sumar realizat de Wendy Chung,
director de cercetări clinice și investigator principal al proiectului Simons
Variation in Individuals Project la Simons Foundation Autism Research
Initiative al rezultatelor celor mai importante studii sintetizează posibile
cauze genetice, factorii non-genetici precum și circuitele nervoase afectate în
tulburările din spectrul autist.
Potrivit
studiului lui Solis, (2009) la familiile cu trei sau patru copii (părinți
sănătoși, un copil cu autism și un copil neafectat) au fost identificate
mutații de novo (n.tr., apărute la făt, fără a fi moștenite de la părinți) cu
penetranță ridicată (probabilitatea mare de a afecta fenotipul), precum mutații
în care variază numărului de copii a unei secvențe de ADN (mutații CNV),
mutații ale unei singure nucleotide, inserții sau deleții.
Variantele
de risc de novo sunt rare (fiecare este responsabilă de mai puțin de 1% din
cazuri), însă împreună explică mai mult de 25% din cazurile de autism. Este
probabil ca această proporție să crească pe măsură ce cercetătorii examinează
cohorte mai mari și iau în calcul și mutații de tipul missense (n.tr. mutații
care conduc la modificarea aminoacidului sintetizat pe baza secvenței ADN).
Cercetând diferențele de gen, studiul lui Jacquemont S, (2016) arată că fetele
cu autism tind să aibă mutații de tipul CNV mai mari (n.tr. mai multe repetiții
ale aceleiași secvențe ADN) decât băieții din spectru. Conform unei expresii
frecvent întâlnite în domeniul terapiei persoanelor cu autism, „dacă ai
întâlnit o persoană cu autism, ai întâlnit o persoană cu autism” („If you've
met one person with autism – you've met one person with autism”).
Într-adevăr,
deși persoanele cu TSA prezintă o serie de caracteristici comune, pe baza
cărora se stabilește diagnosticul, cazurile de autism pot fi foarte diferite
între ele. Din acest motiv, terapeuții fac eforturi considerabile pentru a
adapta intervențiile terapeutice – chiar dacă este vorba de metode testate cu
succes de-a lungul timpului – la nevoile specifice și la alte particularități
ale persoanelor cu TSA.
Numeroase
studii privind eficiența intervențiilor terapeutice specifice pentru persoanele
cu TSA au demonstrat că tratamentul de primă elecție este analiza
comportamentală aplicată (Applied Behavioural Analysis), sistem de învățare
care se axează pe modificarea comportamentală prin manipularea antecedentelor
și consecințelor comportamentelor țintă. Livrată în diferite modele de
intervenție, analiza comportamentală aplicată este validată experimental în
numeroase studii.
Rezultatele
cercetărilor în urma aplicării ABA arată că dacă terapia este începută destul
de devreme - înainte de vârsta de 4 ani, este suficient de intensivă - 20-30
chiar 40 de ore de terapie pe săptămână și este continuată până la doi ani,
între 20 si 47% dintre copii pot duce vieți mai productive și mai implinite din
punct de vedere social.
O
parte dintre copiii cu autism care au pierdut diagnosticul au beneficiat de
intervenție comportamentală intensivă pentru perioade lungi de timp în
copilăria lor, potrivit unui studiu publicat în Journal of Developmental and
Behavioral Pediatrics. Această intervenție este, în esență, una educațională și
este oferită, în alte țări direct în școală copiilor care au nevoie de ea.
Metoda
ABA crește frecvența apariției comportamentelor dezirabile prin sisteme de
întărire bine puse la punct; învață copilul abilități noi (prin învățare
sistematică și recompensare, predă abilități de autoservire, comunicare,
relaționare socială); menține anumite comportamente necesare adaptării la
mediul social; generalizează sau transferă comportamentele dintr-o situație în
alta sau de la un anumit mod de răspuns la altul, mai complex (scopul este de a
generaliza și transfera tot ceea ce învață în camera de terapie - la grădiniță,
școală, mediu social); reduce comportamentele interferente, care pot îngreuna
învățarea și relaționarea; modifică mediul de învățare pentru ca aceasta să se
realizeze cât mai eficient, iar pe termen lung se urmărește ca persoana să se
poată descurca în orice situație. În orice tip de terapie progresele diferă de
la un client la altul, factorul principal care duce la progres este potențialul
fiecărui individ în parte.
Printre
aspectele cu valoare prognostică ridicată a evoluției persoanelor cu tulburări
din spectrul autist enumerăm: severitatea tulburării și prezența altor
afecțiuni asociate, cum este retardul mintal. În cazul tinerilor cu forme
severe de autism și dizabilități intelectuale, problemele comportamentale sunt
adesea extrem de dificil de controlat terapeutic, recurgându-se frecvent la
controlarea acestora cu doze mari de medicație antipsihotică (Risperidone,
Aripiprazol) cu efecte secundare greu de cuantificat.
Indiferent
de cât de sever e afectat un pacient cu tulburări de dezvoltare, trebuie să
avem grijă să-i oferim oportunitatea de a învăța cât mai mult posibil și de a
face progrese atât cât îi permit abilitățile, cu alte cuvinte de a-și atinge
potențialul maxim. Cu cât îl vom provoca mai mult și îi vom oferi oportunități
de a învăța din mediu cu atât vom avea succese mai mari în ceea ce privește
progresul terapeutic. De asemenea, trebuie să avem în vedere că terapia ABA nu
se aplică în același mod la toți copiii și nici nu este accesibilă tuturor
copiilor, cu atât mai mult în România unde a fost introdusă de-abia în ultimii
ani, alături de alte metode de intervenție specifice: TEACCH, PECS, astfel,
rămân puține opțiuni terapeutice disponibile pentru elevii din medii
defavorizate, ceea ce ne obligă să insistăm pe adaptarea sistemului educativ la
nevoile elevilor cu TSA și să dezvoltăm programe sistemice de formare a
cadrelor didactice în tehnici comportamentale, în paralel cu dezvoltarea și
diversificarea serviciilor remediale oferite de unitățile de învățământ de masă
capabile să valorifice potențialul acestor elevi, la fel de speciali și
valoroși ca și colegii lor tipici.
Proiectul
„Învățăm Împreună” – Dezvoltare de strategii si politici pentru a acorda șanse
egale copiilor aparținând grupurilor vulnerabile – are ca obiectiv principal
pregătirea sistemului de învățământ de masă pentru a oferi elevilor cu autism
oportunitatea de a evolua în mediul școlar. Proiect este finanțat cu sprijinul
financiar al Programului RO10-CORAI, program finanțat de Granturile SEE
2009-2014 și administrat de Fondul Român de Dezvoltare și este derulat de ISJ
Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Școala
Gimnazială nr. 4, CCD Bistrița-Năsăud și Asociația Autism Europa Bistrița –
Centrul de Resurse și Referință în Autism Micul Prinț.
Psiholog Ana DRAGU
Coordonator activitatea de evaluare și terapie
Activitățile bilaterale
Activitățile
bilaterale din cadrul proiectului Dezvoltare de strategii și politici pentru a
acorda șanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile, s-au desfășurat
în două etape: vizita partenerilor norvegieni la Bistrița, în septembrie 2015
și vizita în Norvegia a partenerilor români în luna aprilie 2016.
Delegații
norvegieni au prezentat modul lor de abordare a problemei persoanelor cu autism
și cerințe educative speciale în cadrul întâlnirilor pe care le-au avut cu
partenerii români, cu profesorii, cu logopezii, consilierii și profesorii de
sprijin din județ, au vizitat CSEI Beclean, Centrul de Recuperare si
Reabilitare Neuropsihică Beclean și Centrul de Resurse și Referință în Autism „Micul
Prinț”.
Discuțiile
purtate la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, de asemenea partener în proiect,
au continuat cu seminarul pe probleme ale incluziunii sociale și școlare a
persoanelor din grupurile vulnerabile. Au participat la conferința de presă
organizată cu această ocazie și la o emisiune televizată, în cadrul cărora
și-au spus părerea despre realitățile descoperite aici, au împărtășit propriile
experiențe și cunoștințe în domeniu și și-au exprimat încrederea că rezultatele
proiectului vor confirma angajamentul și implicarea partenerilor români. Ceea
ce i-a impresionat a fost implicarea instituțiilor județene, devotamentul
oamenilor în îndeplinirea angajamentelor asumate și deschiderea spre
experimentarea metodelor abordate de partenerul norvegian în lucrul cu
persoanelor cu autism și cerințe educative speciale. Și-au exprimat dorința și
disponibilitatea pentru a participa în continuare la acest proiect.
În
aprilie 2016, 4 membri ai echipei de management și implementare a proiectului
Dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse egale copiilor
aparținând grupurilor vulnerabile, au participat la vizita de studiu organizată
la partenerul norvegian Stiftelsen Radarvien, Oslo, Norvegia.
Obiectivele
vizitei de studiu au vizat facilitarea schimbului de informații si de
experiență între parteneri pentru realizarea obiectivelor proiectului și
sprijinirea participanților în cunoașterea măsurilor adoptate de sistemul de
învățământ norvegian în domeniul educației în ceea ce privește integrarea
copiilor/ elevilor cu autism sau alte tulburări de dezvoltare.
Vizita
la Stiftelsen Radarveien Foundation, centru dedicat îmbunătățirii vieții
persoanelor adulte cu autism și alte tulburări asociate, a început cu
prezentarea sectoarelor pe culori și specificului fiecărei săli de terapie,
dotările existente și modul în care se desfășoară terapia diferențiată: sala de
muzică, unde am asistat la o oră de terapie cu un grup, sala de gimnastică,
bazinul de înot, sala pentru kinetoterapie, unde am asistat la o oră
individuală în care terapeutul lucra cu o singură persoană, ne-a fost arătat
modul în care se lucrează cu fiecare persoană, cum este planificată riguros
activitatea, potrivit nevoilor și cerințelor specifice fiecăruia. Întreaga
activitate este planificată și organizată sistematic, pe ore, zile, săptămâni
și luni, cu mult timp înainte, fiecare secvență fiind discutată și coroborată
cu celelalte tipuri de intervenție terapeutică/ socială. Fiecare clădire are o
culoare dominantă, potrivit intervenției personalizate care se practică aici.
Radarveien era în plin proces de transformare/adaptare a unei aripi a clădirii
pentru un copilaș care urma să sosească acolo pentru prima dată. Ne-a
impresionat profund grija, emoția, dorința de a face lucrurile cât mai bine,
profesionist, de a nu omite niciun amănunt pentru ca „oaspetele” așteptat să se
simtă confortabil, fizic și psihic. A urmat vizitarea centrului de lucru
Skredderstua și Avlastningen din Oslo, centre în care am văzut cum persoane
adulte cu autism și alte tulburări participau la activități comune – pregătirea
mesei, plantare și îngrijire flori, confecționare de punguțe pentru biscuiți/
sandvișuri și tăiere și ambalare material lemnos. Directorul instituției și cei
care lucrau acolo ne-au făcut o prezentare a principalelor activități
desfășurate de centru în ultimul timp, organizarea de excursii și activități de
socializare, limba engleză, activități de comunicare.
Apoi
am vizitat școala Sjøskogen Elementary School, școală în care există și copii
cu nevoi speciale integrați. Școala aplică un program de leadership care
vizează respectul reciproc dintre elevi și elevi și profesori, instaurarea
regulilor clare de comportament pozitiv pentru elevi și profesori, stimularea
pentru dezvoltarea abilităților de leader ale elevilor, managementul timpului
și adoptarea unei atitudini deschise, elemente ale Curriculum for Excellence
dezvoltat în Scoția în anii 2010 – 2011. Elevii cu nevoi speciale integrați în
clasele tipice beneficiază de sprijin din partea psihologului școlar, ajutat
constant de 2 asistenți, care îndeplinesc și funcția de însoțitor pentru unii
dintre aceștia. În școală, elevii cu cerințe educaționale speciale sunt de
asemenea ajutați să se integreze prin intermediului programului After School,
în cadrul căruia se organizează activități de timp liber într-un mediu
asemănător celui de acasă. Școala nu are împrejmuire, ceea ce dovedește gradul
ridicat de educație al elevilor și comunității locale, iar elevii sunt
supravegheați de profesorul de serviciu pe timpul pauzelor, ajutat fiind pe
parcursul pauzei mari de elevii-asistenți cuprinși în programul de leadership.
Dotările materiale ale școlii – școală relativ nouă – 10 ani – reprezintă atât
grija statului acordată copiilor, cât și considerația comunității de care se
bucură această școală. Spațiile largi, deschise, existența mijloacelor de
învățământ tehnologice în fiecare sală de clasă ușurează mult munca
profesorilor și constituie un mediu stimulativ atât pentru elevii tipici, cât
și pentru cei cu nevoi speciale. Am asistat la o oră desfășurată cu 6 elevi cu
cerințe educative speciale, elevi care erau învățați să înțeleagă necesitatea
cererii de ajutor de la ceilalți în momente de impas. Au fost prezentate
situații tipice, pe care elevii au fost rugați să le transpună în jocuri de
rol, au fost jocuri de concentrare și de memorie, de comunicare.
Vizita
la Karlsrud Elementary School ne-a prilejuit contactul cu o școală normală în
care erau integrați elevi cu cerințe educaționale speciale, autism, ADHD,
sindrom Aspberger etc. Elevii speciali proveneau din tot orașul, admiterea lor
depinzând de dificultatea de învățare pe care o aveau. Erau lungi liste de
așteptare, deoarece dotările materiale și umane ale școlii erau deosebite.
Fiecare elev special beneficia de un plan individual, programe adaptate
cerințelor și intereselor sale și capacității sale de comunicare. Clădirea
școlii era de fapt împărțită în două, o parte pentru elevii tipici, o parte
pentru cei cu nevoi speciale. Existau și două curți care puteau fi folosite în
timpul pauzelor și acces adaptat pentru cei cu deficiențe motorii. Am vizitat
sălile în care copiii își desfășurau activitatea, am văzut resursele de care
dispune școala. Integrarea elevilor în școala normală a început prin
participarea lor, în timpul pauzelor, la activități comune. Accentul cade pe
posibilitatea copiilor de a-și găsi prieteni printre cei asemenea lor.
Am
asistat la o oră în care trei elevi cu autism, care puteau vorbi și comunica,
însoțiți de 1, 2 sau 3 profesori fiecare, completau niște fișe axate pe
dezvoltarea capacității lor matematice, științifice. Exista un fel de
competiție stimulativă între elev și însoțitor, prin care elevul era încurajat
să ia decizii și să rezolve cerințele respective. Ne-au fost prezentate și
încăperile unde copiii se pot retrage când stresul sau oboseala devin prea
puternice pentru ei, încăperi simple, cu masă, scaun și eventual pat, în care
copiii își pot reveni mai ușor.
Trosterud
Preschool este o grădiniță pentru copii de peste 1 an cu tulburări de
dezvoltare și care nu pot comunica decât cu ajutorul pictogramelor, stimulați
fiind permanent, senzorial, motrice, fizic, afectiv și intelectual prin metoda
TEACH, componentă a strategiei ABA, metodă folosită și în România în cadrul
terapiei pentru persoanele cu autism și alte tulburări asociate. Cu ajutorul
pictogramelor, activităților repetitive, semnelor și gesturilor, copiii sunt
învățați să comunice, să înțeleagă codul comunicării și să răspundă adecvat
stimulilor externi. Beneficiază de sală de sport, de sală pentru stimularea
simțurilor, de sală de mese, sală pentru activități comune, de personal
calificat și resurse materiale specifice deosebite.
Nordvoll
School și Autism Center este un centru de zi în cadrul căruia elevi și tineri
cu tulburări din spectrul autist beneficiază de terapie specifică și sunt
stimulați să comunice adecvat, potrivit necesităților și dorințelor lor.
Centrul oferă și un respiro familiilor acestora, deoarece aici sunt acomodați
și tineri ai căror aparținători nu reușesc întotdeauna să le facă față.
Personalul calificat al instituției oferă consultanță familiilor, face evaluări
ale copiilor și tinerilor cu autism și alte tulburări, folosește modalități
multiple de comunicare și oferă resurse tehnologice și materiale de excepție.
Existența spațiilor de retragere pentru tinerii afectați, posibilitatea ca
aceștia să beneficieze de stimulare senzorială, de dezvoltare a capacităților
artistice și muzicale, de exerciții fizice desfășurate sub directa îndrumare a
kinetoterapeuților conferă acestui centru un standard ridicat printre instituțiile
asemănătoare din Oslo, Norvegia. Ne-au fost prezentate diferite modalități de
evaluare a capacităților de comunicare ale persoanelor cu cerințe speciale și
modul în care aceștia sunt stimulați din toate punctele de vedere. Au fost
prezentate, într-un material interactiv, principalele activități ale centrului
și unele dintre cazurile care s-au ameliorat prin intervenția executată în
centru.
Vizita
la Haug School și Resource Center a debutat cu prezentarea centrului, a
resurselor materiale și umane de care dispune, a activităților desfășurate
zilnic în cadrul centrului cât și a activităților de anvergură. Resursele
materiale specifice lucrului cu persoanele cu autism și alte tulburări
asociate, cu nevoi speciale și cerințe educative speciale cuprindeau, pe lângă
informații, cărți, jocuri, și un centru de împrumut de unde copiii puteau lua
cu împrumut jocuri terapeutice potrivite vârstei lor. Am asistat la o
activitate comunicativă de grup, unde persoanele erau asistate din nou de 1, 2
sau 3 însoțitori (profesori, terapeuți) pe tot parcursul zilei. Existau spații
comune și spații de retragere, săli pentru stimulare senzorială, sală de sport,
săli pentru desfășurarea programului educativ, săli individuale etc.
Vizitarea
școlii Hauketo Elementary School, școală construită modern, nouă, la care și-a
adus contribuția unul dintre cei mai mari arhitecți norvegieni contemporani,
ne-a prilejuit o dată în plus contactul cu modul plin de respect și
considerație cu care sunt tratați toți cetățenii norvegieni de către semenii
lor, fără deosebire de afecțiunile pe care le manifestă. Un respect ambivalent,
dublat de dorința de a ajuta cu demnitate, de a funcționaliza societatea. Ce te
izbește la contactul cu școlile norvegiene este liniștea, respectarea
regulilor, demnitatea, consecvența, solicitudinea. Extraordinarele dotări
materiale sunt mereu dublate de OAMENI, de persoane care înțeleg să-și facă
datoria profesionist. Aici, profesionismul este un mod de viață, iar respectul,
o profesiune de credință. Aici am văzut cum un profesor iniția un elev cu
sindrom Aspberger în tainele discursului public: acesta observa semnalele
verbale și nonverbale transmise de un orator pe un ecran video. Elevul își nota
elementele definitorii pe o fișă de lucru, urmând să discute apoi cu profesorul.
O atmosferă calmă, liniștită, de lucru, de colaborare și prietenie domnea peste
tot în această școală. Și nu numai aici. Elevii din clasele terminale aveau
simularea examenelor de sfârșit de an și atmosfera de respect pentru munca și
emoțiile lor era prezentă. Ni s-a explicat cum se lucrează, om la om, cu elevii
cu probleme, cum aceștia pot alege activități pe placul lor – proiecte
individuale pe probleme de botanică, mediu, geografie sau orice domeniu își
doresc, în loc să participe la orele care lor li se par fără sens. Ceea ce
contează este ca ei să învețe ceva, să rămână cu noțiuni care să le fie de
folos mai târziu în viață. Sala de muzică, dotată cu instrumente muzicale de
toate felurile, într-un cadru prietenos, sala de arte, sala de sport, sălile de
clasă luminoase, zona „bucătăriei”, unde elevii își exersează deprinderile
casnice și ospitalitatea, toate acestea formează profilul de dorit al oricărui
tânăr capabil să se integreze într-o societate normală, unde se simte
valorizat, inclus.
La
sfârșitul zilei, ca de fiecare dată, am avut o întâlnire la sediul
partenerului, unde am discutat despre ceea ce am vizitat în cursul zilei,
impresiile și noutățile pe care le-am aflat, despre colaborarea în cadrul
proiectului. Am prezentat activitățile pe care le-am desfășurat noi în cadrul
proiectului, rezultatele obținute până acum și am ilustrat toate acestea cu
imagini . Am discutat despre dificultățile pe care le întâmpinăm în lucrul cu
părinții elevilor/ copiilor din grupul țintă și am concluzionat, într-o tentă
optimistă, că perseverența și hotărârea, acompaniate de respect și dăruire, pot
face ca lucrurile să se miște și pentru noi.
În
concluzie, activitățile bilaterale vizează stimularea cooperării dintre
entităţile publice şi cele private (incluzând aici şi sectorul non-profit) şi
sprijinirea măsurilor care au în vedere îmbunătăţirea accesului la servicii
publice, la formare, la reţele de schimb de experienţă, precum şi participarea
societăţii civile la procesul de decizie, răspunzând astfel obiectivelor
specifice ale proiectului derulat în cadrul apelului „Coerent”.
Coordonator proiect, prof. Ioan
IOJA
Asistent proiect, prof. dr. Tudor
Daniel PAVELEA
ISJ Bistrița-Năsăud
Expert elaborare strategii, prof. Daniela
DANEA
Școala Gimnazială nr. 4 Bistrița
„Învățăm împreună” – Școala de vară
Elevii
sunt deja, în această perioadă, în vacanţa de vară şi cu gândul la cele două
luni de libertate în care scapă de profesori şi de teme. Acelaşi gând îl au
probabil şi părinţii lor, care însă caută soluţii ca micuţii lor să se distreze
în siguranţă şi, dacă se poate, fără să stea ore în şir pironiţi în faţa unui
calculator sau cu o tabletă în mâini. Pentru cei 60 de beneficiari din
proiectul „Învățăm împreună” lucrurile stau puțin altfel, aceștia fiind
implicați în lunile de vacanță în activități diversificate și atractive pentru
copii, specifice școlii de vară.
Programul
Școala de vară se desfășoară la Școala Gimnazială Nr. 4, Bistrița. Acesta este
gândit sub forma unor ateliere de lucru, alternându-se activitățile de tip
outdoor cu cele indoor. Dintre activitățile indoor amintim: ateliere de creație
(pictură, reciclare creativă, desen, origami și colaj, handmade, măști din
hârtie, etc.) ce vizează dezvoltarea atenției vizuale, sortarea culorilor,
dezvoltarea prerechizitelor școlarității, stimulare senzorială. Dintre
activitățile outdoor am selectat: jocuri psihosociale, jocuri sportive (cu
minge, cerc, coardă, etc.), activități sportive individuale și de echipă (jocurile
copilăriei, activități cercetășești, cursa de obstacole, desene pe asfalt, de-a
v-ați ascunselea, dans în aer liber, vânătoarea de comori) ce vizează
dezvoltarea motrică, socială, a comunicării.
Au
fost formate 4 grupe (câte 15 copii/grup), fiecare grup va participa timp de o
săptămână, de luni până vineri, în fiecare zi, câte 4 ore/zi, la activități de
grup. Activitățile desfășurate în cadrul programului se realizează prin joc,
sunt dinamice, interactive, interesante. Creăm astfel unui spaţiu de dezvoltare
şi exprimare pentru fiecare, bazat pe acceptare şi incluziune. Metodele
folosite sunt: art-terapie, terapii relaționale, dans, etc. Stimularea
multiplă, îmbinarea metodelor terapeutice, încă de la o vârstă
timpurie,reprezintă o premisă favorabilă în dezvoltarea copilului. Obiectivele
propuse sunt: o mai bună coordonare motrică, acceptarea contactului fizic şi al
interacţiunilor/ desensibilizare, stimularea senzorială în moduri creative,
relaţionare adaptată cu adulţi şi copii, învăţare prin imitare, scăderea
frustrării dezvoltând noi modalităţi de comunicare, crearea unui spaţiu de
bună-dispoziţie şi plăcerea de a fi într-un grup.
Săptămâna
a fost structurată în așa fel încât activitățile inițiale au facilitat intercunoașterea
și coeziunea grupului. S-a insistat foarte mult pe cunoașterea numelui
colegilor, exersate in jocuri ca Paravanul, Trenul numelor, pe identificarea
unor calități personale sau a unor dorințe a căror îndeplinire a fost
încredințată „Fântânei dorințelor”.
Săptămâna
a continuat cu activități de socializare, de muncă în echipă și de exprimare
emoțională. De exemplu, una dintre activitățile desfășurate a fost: desene pe
asfalt „Curcubeul emoțiilor”. S-au prezentat planșele cu cele 4 emoții de bază:
bucurie, tristețe, furie, teamă. Copii au denumit emoțiile și au exemplificat o
situație în care au simțit acele emoții. Li s-a solicitat să asocieze fiecare
emoție cu una dintre cele patru culori: galben, albastru, roșu, verde. Copiii
au fost ghidați să ajungă la următoarea asociere, bazată pe simbolistica
culorilor: Bucurie-galben; Furie-roșu; Teamă-verde; Tristețe-albastru. S-a
concluzionat că aceste culori fac un curcubeu multicolor, minunat, care ne
surprinde plăcut, iar stările pe care le transmitem prin emoțiile noastre fac
să răsară acest minunat fenomen. Li s-a propus copiilor să utilizeze creta
colorată pentru a transpune pe asfalt curcubeul emoțiilor. De asemenea, pe
lângă curcubeu au putut desena alte elemente ale naturii – norișori, floricele
– care să reflecte cele patru emoții principale. La final, copii au ales din
săculeț emoția care a reflectat starea lor la finalul activității. Unul dintre
copii ne-a împărtășit credința că la capătul curcubeului se află o comoară și a
desenat și comoara/aurul care se afla ascuns acolo. Copiii ne-au uimit cu
capacitatea lor de a recunoaște emoțiile și de a le desena, fiind capabili să
identifice și alte emoții decât cele prezentate.
O
altă activitate care a plăcut copiilor a fost Mida Omida. S-a realizat omida
prin modelarea părților componente, din culori diferite de plastilină. Fiecare
mingiuță simbolizează diversitatea activităților ce se vor face în școala de
vară. S-au unit părțile componente ale omidei prin înfigerea unor mici bucăți
de scobitori în mingiuțe (explicăm astfel importanța participării la fiecare
activitate din școala de vară). Confecționarea stegulețelor (din scobitori și
fâșii de hârtie) pe care se vor nota exemple de activități din cadrul școlii de
vară: jocuri de mișcare, colaj, pictură, desen pe asfalt etc. În fiecare mingiuță
s-a așezat un steguleț. Realizarea piciorușelor prin modelarea unor mici
bucățele de plastilină ce vor fi aplicate pe mingiuțele colorate/corpul omidei
a simbolizat sprijinul pe care ni-l oferim toți cei prezenți în derulare cu
succes a activităților. Această activitate a primit amprenta personală a
copiilor, aceștia luând decizia de a da un nume propriu omidei realizate.
Dintre nume amintim: Omida Orar, Omida mama și Omida Puiuț, Omida Messi.
Activitatea
„Mâini care ating inima” le-a plăcut copiilor, și nu numai. Chiar și voluntarii
și noi, experții, am decis să ne punem amprenta pe Inima prieteniei. S-a
prezentat inima de pe coala de flipchart, care este denumită Inima prieteniei.
Copiii au fost anunțați că în această activitate vor trebui să își pună fiecare
amprenta pe această inimă a prieteniei. S-au dat instrucțiuni pentru realizarea
amprentei: conturarea mâinii pe coala de hârtie, decuparea ei, decorarea (prin
desen, pictură, scrierea numelui). După realizarea amprentei, copiii și-au
lipit amprenta pe inima de pe coala de flipchart.
Cea
mai gustată activitate a fost de departe jocul de mișcare „Raţă - Gâscă”.
Copiii se aşează în cerc. Mai puţin un jucător care va trebui să treacă prin
spatele fiecăruia şi să-i atingă pe spate uşor spunând „raţă”, „raţă”, etc.
până când va alege ca cineva să fie „gâscă” şi-l apasă mai tare. Atunci,
copilul care este gâsca trebuie să se întoarcă repede, să alerge şi să prindă
pe cel ce l-a atins înainte ca acesta să îi ia locul. Dacă este prins, tot el
va trece prin spatele celorlalţi să-i atingă, dacă nu, cel ce a rămas în
picioare va continua jocul. Şi tot aşa... Copiii au fost foarte încântați,
fiind jocul pe care a trebuit să îl repetăm de câteva ori în fiecare zi de
activitate.
Deoarece
cu prima grupă programul s-a derulat în perioada 4-8 iulie, până în acest
moment, experții școlii de vară, împreună cu voluntarii implicați, au parcurs 4
zile din programul școlii de vară. Fiecare zi din Școala de vară a primit o
notă de la copii, iar până acum nota acordată a fost 10. Și nu orice fel de 10,
ci zece cu steluțe, cu multe steluțe, ajungând până la un trilion de steluțe.
În concluzie, fiecare zi s-a încheiat cu zâmbete și voie bună.
Participanţii
şi-au putut exprima opiniile referitoare la program şi la utilitatea acestuia.
Pentru a sublinia entuziasmul și starea de bine generate de activități, redăm
câteva dintre impresiile beneficiarilor: „Foarte frumos a fost tot, mi-a plăcut
jocul Rață-gâscă, Trenul, Curcubeul,... Mi-a plăcut în sala de sport și a fost
frumos la școală.” (Tudor)
„M-am
împrietenit cu Topi. M-a plăcut la ora de sport și jocul Rață-gâscă.” (Mihai)
„Cel
mai mult mi-a plăcut jocul Rață-gâscă, m-am împrietenit cu Topi, Mihai, Niko și
Lucas. Și mi-a plăcut foarte mult Fântâna dorințelor. Doamnele au fost drăguțe
și prietenoase.” (Vali)
Darius
afirmă că „mi-a plăcut foarte mult să joc fotbal, să desenez, să mă joc cu
copiii, să ascultăm de doamne. M-am împrietenit cu Mihai.”
„Mi-a
plăcut foarte mult sportul, când am jucat basket, cu mingile, curcubeul. Cu
doamnele ne-am înțeles frumos.” (Toni)
„Mi-a
plăcut joaca pe afară, desenul pe asfalt, trenul, fotbalul.” (Gabi)
„Cred
că mi-a plăcut aproape tot.” (Edi)
Voluntarii
implicați în proiect au următoarea părere despre zilele de vacanță care s-au
scurs:
„Școala
de vară este un proiect interesant care a lăsat o amprentă de neuitat atât
asupra copiilor, cât și asupra voluntarilor. Copiii ne-au arătat ce înseamnă
unitate și implicare întrucât au fost o echipă și au legat prietenii.” (Larisa)
„Această
săptămână plină de activități ne-a depășit toate așteptările. Am fost
impresionată de copiii care s-au implicat foarte mult în activități și le-au
plăcut foarte mult. A fost o experiență unică și foarte plăcută.” (Bianca)
„Este
o experiență din care am avut cu adevărat ce învăța. Ne-am jucat cu copiii care
ne-au arătat ce înseamnă diferit, dar puternic și cum grija și răbdarea pot
avea un impact atât de mare asupra vieții unui copil și a formării lui.”
(Florentina)
„A
fost o experiență de neuitat să lucrez cu acești copii plini de energie. Am
avut foarte multe de învățat de la ei, este fascinant modul lor de gândire și
modul de a acționa la diversele activități/jocuri. A fost una dintre cele mai
solicitante activități la care am luat parte.” (Costi)
„Este
o idee bună să ne petrecem timpul cu copiii pentru că reușim să ne
descoperim/redescoperim copilul din noi și ne dezvoltă înțelegerea în
comunitate... și am o mulțumire sufletească când îi văd zâmbind.” (Topy)
„Când
am acceptat să fiu voluntar, m-am gândit că o să am doar o foaie în CV, nu mă
așteptam să îmi placă nici măcar o clipă, ținând cont că nu stau prea bine la
capitolul răbdare. Cu toate astea, mă bucur că m-am înșelat. Aici am descoperit
copii foarte frumoși, cuminți și atenți, în ciuda problemelor lor și în plus, mi-am
făcut și mulți prieteni noi.” (Maria)
Dintre
experții școlii de vară, aceștia redau următoarele gânduri:
„A
fost o săptămână foarte încărcată, dar și foarte plăcută. Am petrecut timpul cu
folos și consider că toți am avut de câștigat din această experiență. Mă bucur
că am reușit să îi facem fericiți pe acești copii minunați. E uimitor cu câtă
energie pozitivă te încarci atunci când îi vezi zâmbind și implicându-se trup
și suflet în activitățile pe care le-am propus.” (Victorița)
„A
fost chiar o săptămână altfel, în care între noi și copii nu s-a interpus
catedra, și astfel au fost liberi să facă ce știu ei mai bine: să ofere
iubire... Iar noi – experți și voluntari – am fost acolo prezenți să o primim.
Mulțumesc copiilor pentru cadoul oferit.”(Cristina).
„Cu
fiecare bucățică de magie adusă zilnic de cei implicați, am simțit că am scris
împreună propria poveste de vacanță, folosind ingredientele potrivite unei
rețete de vis. Sper din toată inima că săptămână petrecută împreună a însemnat
şi pentru copii, ca și pentru noi experții și voluntarii, o adevărată ocazie de
cunoaștere şi învăţare. Cred că Învățăm împreună (în vacanță) a prins viață
.”(Bianca)
Dintre
părinții voluntari, Luminița ne transmite următoarele gânduri: „apreciez
activitatea ca fiind una deosebit de importantă și folositoare acestor copii și
o experiență de suflet pentru voluntari. Copilul meu a fost foarte încântat,
bucuros și nerăbdător, curios și dornic de a participa la toate activitățile și
jocurile desfășurate. Mă bucur că am cunoscut acești copii și că am putut ajuta
coordonatorii grupei, pe care îi felicit și le doresc sănătate și putere de
muncă. Mulțumiri și felicitări tuturor celor implicați în proiect, sunteți
sprijinul copiilor noștri și o mână de ajutor pentru părinți.”
O
situație care ne sugerează că lucrurile care s-au întâmplat la școala de vară
au impact, este și faptul că sunt copii din oraș care au venit zilele acestea
la noi să îi înscriem în program, auzind numai lucruri foarte bune despre
activitățile pe care le-am făcut…
Acum,
la sfârșit de săptămână, așteptăm cu nerăbdare următoarele grupe de copii,
având deja o experiență frumoasă în urmă și fiind tot mai convinși că ceea ce
ne-am propus este pe cale să se materializeze. Ce ne-am dorit? Să oferim o
serie de activități interactive care să faciliteze accesul copiilor la o serie
de informații care îi pot abilita cu instrumente necesare pentru a face față
situațiilor pe care le vor întâmpina și... multe, multe zâmbete. Doar abordarea
cu seriozitate și creativitate a acestei problematici va duce la beneficii pe
termen lung, care se vor reflecta atât la nivelul individual, cât şi la nivelul
întregii societăţi.
profesor consilier Bianca FLOREA,
profesor consilier Cristina
HARAP,
CJAP Bistrița-Năsăud
Integrarea copiilor cu CES
Pentru
sistemul educațional din România, integrarea copiilor cu deficiențe de învățare
în învățământul de masă reprezintă deopotrivă o necesitate dar și o provocare!
Este o situație care nu ne face plăcere, dar astăzi România este una dinte
puținele țări europene care încă nu a început o reformă a serviciilor dedicate
integrării copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Ce
avem astăzi?
Dacă
în țări ca Marea Britanie, Norvegia, Olanda sau Franța această reformă a
început concertat încă de la prima jumătate a secolului trecut, la nivelul
țării noastre există pe de o parte un vid legislativ, pe de altă parte, o
multitudine de acte normative și instituții care reglementează această
activitate, dar fără a descrie proceduri operaționale, surse de finanțare și
responsabilități clare.
În
statele la care am făcut referire anterior au existat seturi clare de măsuri și
chiar entități de sine stătătoare în subordinea ministerelor de resort care
aveau buget distinct, grupuri de lucru a specialiștilor în vederea elaborării
de politici publice specifice și pârghii de reglementare a procesului de
incluziune în învățământul de masă al copiilor cu cerințe educaționale speciale
La
nivelul țării noastre, această provocare este identificată la nivel de nevoie.
La nivelul județului Bistrița-Năsăud ne propunem să includem în cadrul
strategiei de dezvoltare socio-economică, un capitol distinct cu privire la
integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă. Scopul acestei strategii
este unul foarte concret și măsurabil: generarea de metode procedurale, legale
și de curriculă prin care copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), pot fi
integrați în învățământul de masă, cu obiectivul de a forma din acești copii,
membri activi ai societății viitoare.
În
urma analizei regulamentelor de organizare și funcționale a principalelor
instituțiilor care lucrează cu copii cu CES, a istoricului recomandărilor
Miniștrilor Educației (din ultimii 10 ani), a legislației în vigoare, a
metodologiei de finanțare suplimentară a acestei activități și a sondării
opiniei cadrelor didactice direct implicate, am ajuns la o concluzie care naște
loc de multă muncă și gândire strategică pe acest domeniu! În concret, nu
există o evidențiere clară a potențialelor surse de finanțare cu privire la
costurile suplimentare aferente acestui proces de integrare (sporuri pentru
dascălii care gestionează copii cu CES în sistemul învățământului de masă,
organigrame care să cuprindă personal specializat: logoped, psiholog, etc.,
dotări speciale pentru copiii cu CES).
De asemenea,
conform opiniilor cadrelor didactice și a personalului care lucrează cu copii
cu deficiențe de învățare, curricula generală nu este adaptată nevoilor
copiilor cu CES. Conform curriculei actuale, aceștia sunt evaluați după
aceleași criterii cu ceilalți elevi, lucru care din start naște un clivaj între
cele două categorii de elevi. În viziunea noastră, un copil cu deficiențe de
învățare trebuie inclus în învățământul de masă din nevoia principală de a se
conecta la comunitate, la echipă și la copii de vârsta lui. Printre ultimele
obiective ale acestei strategii este dorința de a vedea capacitatea unui astfel
de copil de a memora noțiuni teoretice și a le reproduce.
Spațiul
dedicat acestei analize este unul limitat, motiv pentru care nu am intrat în descrierea
detaliată a întregului fenomen. Ca și concluzie generală putem considera
actualul context un punct de plecare înspre o strategie bine conturată de
servicii sociale, care să includă un capitol de integrarea al copiilor cu
deficiențe în societatea în care trăim. Consider că o simplificare și o
delimitare clară a atribuțiilor și a finanțării pentru această activitate, este
o obligație a societății în care trăim.
În
viziunea mea, o potențială configurație de integrare a copiilor cu deficiențe
de învățare ar avea următoarea formă de organizare: Inspectoratul Școlar
Județean (în calitatea de reprezentant al Ministerului Educației) - principală
instituție care reglementează curricula educațională personalizată, Centrele
Școlare pentru Educație Incluzivă sau alte instituții cu specific social să
furnizeze servicii educaționale specializate (terapii, suport psihologic,
etc.), Consiliul Județean împreună cu primăriile să genereze proiecte de
întreprinderi sociale, în care tinerii absolvenți ai programelor de integrare
să poată munci și automat să aducă plus valoare societății.
Încă
nu avem un studiu clar care să evidențieze avantajul economic al unui astfel de
strategii (dacă investiția inițială în educația acestor copii va fi mai mică
decât potențialul cost viitor al susținerii financiare pe parcursul întregii
vieți a unei persoane neintegrate social și în câmpul muncii), dar sunt convins
că și din punct de vedere financiar, o astfel de strategie este una benefică.
Cu toate acestea, cel mai important aspect este că acești copii de astăzi,
viitor adulți de mâine vor avea șansa la o viață reală, în care să fie parte
activă, independentă financiar și cu șanse reale de a-și întemeia o familie și
a-și construi o viață normală! Pe care o merită în egală măsură cu fiecare
dintre noi!
Bogdan Ivan GRUIA,
Expert elaborare strategii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu