Şcoala pregăteşte tineretul pentru zbor, nu pentru praznic. (Vasile
Ghica)
Show-ul prieteniei europene, Lowicz, Polonia
La sfârșitul lunii ianuarie 2015,
în Lowicz, Polonia s-a desfășurat întâlnirea de proiect Comenius Multilateral
„Combining Europe with a Cultural Rope: let us make a musical” (EU-ROPE). O
echipă de 6 elevi şi 2 profesori de la Palatul Copiilor Bistrița (Iulia
Istrate, coordonatoarea proiectului și Sever Şuteu, directorul instituției), a
participat la cea de-a cincea reuniune de proiect, gazda întâlnirii fiind
Gimnazjum nr 2 im. Jana Wegnera w Łowicz, Polonia. Delegațiile țărilor
partenere, Germania, Spania, Portugalia, Polonia şi România, au fost
întâmpinate de elevii, părinții și profesorii polonezi, într-un cadru plăcut,
interactiv, menit să formeze de la început frumoase legături de prietenie între
cei prezenți.
Pe parcursul întâlnirii elevii au
participat la work-shopuri, lecții demonstrative de limba engleză, germană,
cursuri de dans, concursuri muzicale și activități în aer liber. Programul a
cuprins un work-shop inedit la muzeul de etnografie din Lowicz, unde sunt
expuse costume naţionale, haine de lână, broderii, pânză manuală şi modele de
prelucrare artistică a lemnului şi a hârtiei datate din secolele 19 şi 20. A
urmat Catedrala din Lowicz, vizitată și de Papa Ioan Paul al II-lea în anul
1999, piața centrală din Lowicz (unul din cele mai vechi orașe din Polonia),
centrul istoric, Palatul Regal și Universitatea din Varșovia.
Reprezentanţi ai delegaţiilor din
ţările participante au fost invitaţi la întâlniri de lucru cu oficiali ai
educaţiei, viceprimarul şi primarul orașului Łowicz. S-au purtat discuţii
privind importanța implicării instituţiilor de învăţământ în proiecte comune
europene, impactul acestor schimburi culturale asupra întregii
comunităţi(părinţi şi elevi, profesori, departamente ale culturii şi
educaţiei).
Momentul culminant al întâlnirii
a fost susținerea spectacolului realizat de elevii din toate țările partenere,
având ca tematică prietenia europeană. Imnul proiectului a fost interpretat
atât în limba engleză (limba de comunicare în cadrul parteneriatului european),
cât și în cele șase limbi ale colaboratorilor de proiect. Echipa din România a
prezentat un show inedit, în care Muzica (elevele Diana Porca și Raluca Boyte),
Dansul (eleva Ștefana Dumbrăvean), Pictura (Loredana Moronka), Teatru
(Alexandra Bălan) și Poezia (Ioana Ilinca Moldovan) dezvăluie frumusețea
artelor și propune prietenilor europeni să cânte, să danseze, să picteze, să
interpreteze roluri și să compună poezii împreună. Colegii europeni din
Germania, Polonia, Spania, Turcia și Portugalia s-au implicat cu entuziasm în
realizarea momentului artistic propus de elevii bistrițeni, rezultând un
spectacol total de muzică, ritm şi culoare.
Astfel, pentru o săptămână,
Lowicz a fost orașul prieteniei europene.
Mulțumim tuturor celor care s-au
implicat în realizarea activităților proiectului Comenius „Combining Europe
with a Cultural Rope: let us make a musical” (EU-ROPE), colaboratorilor noștri
și în special domnului profesor Claudiu Copaciu, care a coordonat momentele
muzicale susținute în proiect.
NOTĂ
Proiectul este realizat cu
sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului Sectorial
Comenius al Programului de Învăţare pe tot Parcursul Vieții. Toate informațiile
furnizate reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect, iar
Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării
Profesionale și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care
este folosit conţinutul acestor informaţii.
Prof. coordonator Iulia ISTRATE
Palatul Copiilor Bistriţa
Rolul integrator al activităţilor extracurriculare
Ca activitate extracurriculară,
excursia permite o abordare interdisciplinară, făcând apel la mai multe discipline:
limba română, geografie, istorie, educaţie ecologică, educaţie plastică,
educaţie muzicală, educaţie religioasă.
Am pregătit şi organizat mai
multe excursii tematice, literare, istorice, culturale.
Exemplificăm aspectele privitoare
la proiectarea şi organizarea excursiei pe itinerariul Bistrița – Liviu
Rebreanu – Năsăud – Parva – Sângeorz-Băi – Rodna.
Tema activităţii - Valori
culturale româneşti
Tipul activităţii –
Practic-aplicativ
Metode şi procedee – conversaţia,
observarea, explicaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, gândirea
critică.
Materialul didactic – fişe de
observaţie corespunzătoare sarcinilor de lucru pe arii curriculare, materiale
adunate pe traseu, pliante, ghiduri ale obiectivelor vizitate, cărţi,
ilustrate.
Tipul de învăţare –
operaţional-creativă
În preziua deplasării le-am
reamintit elevilor traseul, obiectivele care vor fi vizitate, normele de
conduită ce vor trebui respectate. Le-am dat sfaturi privind îmbrăcămintea ,
hrana, igiena necesare pentru cele două zile de excursie, am anunţat ora exactă
a plecării, punctualitatea fiind absolut obligatorie pentru toţi.
Elevii au fost împărţiţi în grupe
de”experţi” pe baza teoriei inteligenţelor multiple, li s-au distribuit fişe de
lucru , în care au notat informaţiile culese pe tot parcursul excursiei în
funcţie de sarcinile stabilite:
a) Grupa lingviştilor
Această grupă a avut de observat
şi reţinut aspecte privind Casa memorială „Liviu Rebreanu”.
Fişa a cuprins sarcinile:
- date despre viaţa şi familia
poetului;
- opera lui Liviu Rebreanu;
- descrierea casei memoriale;
- legături de prietenie ale
poetului cu alţi scriitori români;
b) Grupa geografilor
Grupa a avut ca sarcină
observarea reliefului, a florei şi a faunei locurilor vizitate.
Fişa a cuprins următoarele
sarcini:
- forme de relief observate pe
traseu;
- nume de câmpii, dealuri, munţi,
peşteri întâlnite;
- flora şi fauna locurilor
văzute;
- nume de animale domestice sau
sălbatice, eventual observate;
- culegerea de plante pentru
ierbarul clasei;
c) Grupa ecologiştilor
Fişa de observare a cuprins
următoarele sarcini de lucru:
- observarea şi notarea zonelor
despădurite;
- sesizarea surselor de fum din
localităţile străbătute;
- semnalarea existenţei
deşeurilor toxice, menajere şi de altă natură;
- urmărirea comportamentului
ecologic adecvat excursioniştilor pe toată durata excursiei.
d) Grupa istoricilor
Elevii din această grupă au avut
următoarele sarcini:
- sesizarea şi notarea unor
monumente istorice întâlnite pe traseu;
- observarea şi descrierea
arhitecturii mănăstirii Parva;
- selectarea datelor despre
vechimea construcţiilor din pliantele cumpărate;
- depistarea unor evenimente
istorice care s-au desfăşurat pe aceste meleaguri.
e) Grupa pictorilor
Fişa de lucru a cuprins:
- descrierea picturilor
religioase din biserici şi mănăstire;
- culegerea datelor despre
autorii picturilor;
- sesizarea unor peisaje
deosebite din natură şi conştientizarea celorlalţi privind frumosul din jurul
lor;
- realizarea unor picturi pentru
ora de desen.
f) Grupa muzicienilor
Sarcini:
- asigurarea unei atmosfere
plăcute cu muzică de bună calitate (casete, cd-uri);
- antrenarea copiilor în
activităţile distractive desfăşurate.
g) Grupa sanitarilor
Sarcini:
- întocmirea şi distribuirea,
încă din perioada pregătitoare excursiei, a unei liste cu cele necesare din
punct de vedere medical: feliuţe de lămâie, punguţe, şerveţele, batistuţe
igienice, o punguţă menajeră etc.
- supravegherea respectării
regulilor de igienă în autocar;
- grija sporită faţă de elevii
mai sensibili la deplasarea cu maşina;
- coordonarea activităţilor de
curăţire a autocarului la final.
h) Grupa fotografilor
Sarcini:
- realizarea fotografierii
obiectivelor vizitate;
- realizarea unui album cu
fotografii din excursie.
Pe parcursul excursiei i-am
îndrumat şi i-am sprijinit pe membrii grupelor în realizarea sarcinilor
stabilite.
Realizarea obiectivelor urmărite
în activităţile extracurriculare depinde de talentul învăţătorului, de
dragostea sa pentru copii,de modul creator de abordare a temelor prin punerea
în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Prof. înv. primar: Maria-Lucreția
CORNEA
Școala Gimnazială Nr 7 Bistrița, Structura Sărata
FESTIVALUL NAȚIONAL AL ȘANSELOR TALE - Ediția a XV-a
În perioada 24-30 Noiembrie 2014,
s-a desfăşurat săptămâna educaţiei adulților/ educației permanente – Festivalul
Naţional al Şanselor Tale – România 2014, ediţia a XV-a, sub genericul
„Oportunități de dezvoltare personală prin educație nonformală”.
Această manifestare națională
coordonată de MEN și organizată la nivel județean de Casa Corpului Didactic
Bistrița-Năsăud și Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud s-a derulat
având în vedere importanța acordată educației și învățării în contexte nonformale,
atât pentru copii, cât și pentru adulți, prin acțiuni concrete desfășurate de
instituții educaționale, dar și de organizații neguvernamentale. Pe parcursul
festivalului, timp de o săptămână, au fost înregistrate o serie de activități
specifice, la care au participat un număr semnificativ de cadre didactice,
elevi, personal din afara sistemului de învățământ (părinți, reprezentanți ai
diferitelor instituții publice sau ONG-uri).
Organizarea săptămânii educaţiei
adulţilor/educaţiei permanente se află sub egida UNESCO – Institutul pentru
Educaţie–Hamburg, România numărându-se printre ţările lumii care organizează
anual, acest eveniment.
Ediţia din acest an, a XV-a,
desfăşurată sub genericul „Oportunități de dezvoltare personală prin educație
nonformală”, a oferit unităţilor de învăţământ ocazia ca, în colaborare cu
diferite instituţii locale, să desfăşoare activităţi de învățare nonformală ce
vin în sprijinul învățării formale.
Festivalul a avut ca obiective:
- Promovarea documentelor
europene și naționale referitoare la educația nonformală;
- Cunoașterea diverselor tipuri
de educație nonformală ce vin în sprijinul învățării formale;
- Promovarea principalelor
acțiuni, activități culturale, sportive, de educație civică, educație pentru
valorile democrației, educație pentru protecția mediului, educație religioasă,
educație estetică ce susțin activitățile de educație nonformală;
- Creşterea gradului de
conştientizare a importanței conceptului de ”noi educații”, în susținerea și
consolidarea educației formale;
- Diseminarea și valorizarea
exemplelor de bune practici. Transfer de bune practici;
- Aniversarea celor cincisprezece
ediţii a „Festivalului Naţional al Şanselor Tale”.
În urma centralizării tuturor
activităților din cadrul Festivalului Național al Șanselor Tale, la nivelul
județului Bistrița-Năsăud s-au desfășurat 125 de evenimente la care au
participat 7424 elevi și cadre didactice.
Monitorizarea activităţilor din
judeţ s-a făcut de către Casa Corpului Didactic a Judeţului Bistriţa-Năsăud și
Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud prin echipa de proiect: prof.
drd. Loredana Anca Zbînca, director CCD Bistrița-Năsăud
prof. Ancuța Maria Toniuc,
profesor metodist CCD B-N
prof. Aurelia Dan, inspector
școlar pentru educație permanentă, ISJ B-N
Dincolo de porțile școlii există
un întreg univers, un spațiu plin de interacțiuni și situații educative cu
efect formativ. Noi, dascălii, putem să-l descoperim și să-l valorificăm prin
intermediul activităților nonformale – pentru consolidarea educației copiilor
noștri, pentru ca ei să devină ”oameni întregi”, împliniți personal, social și
profesional. (Profesor logoped, Teodora Popescu, Centrul Școlar de Educație
Incluzivă Nr.1 Bistrița).
prof. metodist Anca TONIUC,
Casa Corpului Didactic Bistrița-Năsăud
Tema/Tipul activității: „Vreau şi pot!” / atelier de creație
Responsabil: Botezat Claudia, Beraru Mihaela, Ujică Luminiţa
Perioada/Locul de desfășurare: 26.11.2014/LPS Bistriţa
|
Tema/Tipul activității: „Cultura alimentației”/ spectacol
Responsabil: prof. înv. primar Rad Aurora
Locul de desfășurare: Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Bistrița
|
Dezvoltare personală și voluntariat la CSEI nr. 1 Bistrița în cadrul Festivalului Național al Șanselor Tale
„Festivalului Național al
Șanselor Tale”, manifestare cultural – educativă ce își propune dezvoltarea
cetățeanului european prin educație și învățare nonformală, a trezit un interes
sporit în rândul cadrelor didactice de la CSEI Nr. 1 Bistrița. Astfel și în
școala noastră au fost organizate activități și programe educative,
cultural-sportive care au evidențiat și valorificat valențele multiple ale
educației nonformale în formarea personalității elevilor:
- Activități de învățare
nonformală în sprijinul învățării formale;
- Acțiuni culturale, de educație
civică, educație pentru protecția mediului, educație estetică;
- Prezentări de imagini foto,
expoziții;
- Diseminarea exemplelor de bune
practici.
„Oportunități de dezvoltare
personală cu voluntarii Ascendent”, una dintre activitățile derulate, a avut ca
obiective: familiarizarea participanților cu alternative de dezvoltare
personală și profesională, creșterea implicării cadrelor didactice, a elevilor
și a personalului didactic auxiliar în activități de voluntariat.
Participanților le-au fost prezentate caracteristicile „Dezvoltării personale
prin coaching cognitiv-comportamental” ca alternativă de dezvoltare personală.
Expoziția ,,Ascendent și
nonformal la CSEI Nr. 1 Bistrița și-a propus să valorizeze munca elevilor cu
dizabilități într-un concept în care s-au regăsit lucrări realizate atât în
cadrul activităților pe ateliere, cât și pe baza valorificării experienței la
clasă, rezultând desene, picturi, colaje cu semințe, obiecte eco, afișe etc. Cu
ajutorul voluntarilor a fost realizat un admirabil colaj de fotografii cu
secvențe surprinse pe parcursul activităților.
Diseminarea rezultatelor
proiectului „Ascendent și Nonformal la CSEI Nr.1 Bistrița”, proiect prin
intermediul căruia voluntarii asociației și-au propus să fie mai aproape de
copiii cu dizabilități și să descopere abilitățile acestora, a constituit un
bun prilej de reamintire a principalelor momente ale proiectului, de
împărtășire de opinii, impresii și beneficii ale muncii comune.
Buna derulare a activităților s-a
datorat dorinței celor implicați de a desfășura activități „mai altfel” în
cadrul cărora să aibă beneficii fiecare dintre partenerii implicați: elevii,
personalul școlii și voluntarii asociației.
Consilier educativ Simona
Viorica ARCHIUDEAN
Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr.1 Bistrița
Festivalul Naţional al Şanselor Tale la Infoel Bistriţa
Ediţia a XV-a a Festivalului
Naţional al Şanselor Tale, a constituit un bun prilej pentru elevii Colegiului
Tehnic Infoel, Bistriţa, de a se familiariza cu educaţia nonformală prin
intermediul celor zece activităţi desfăşurate cu această ocazie, respectiv:
Voluntar în Europa, Minte sănătoasă în corp sănătos, Călător în Europa,
Cercetășia – un mod de viaţă, Cariera mea, Educaţie antiinfracţională, Cetăţean
român, cetăţean european – drepturi şi obligaţii, Cunoaşterea patrimoniului
cultural al Muzeului Judeţean, Prezentarea Taberei „Yourself” şi Vizitarea
expoziţiei de fotografie „Lumi” de Maximilian Tomozei.
Aceste activităţi au antrenat
aproape toţi elevii şi profesorii şcolii, alături de invitaţi din cadrul
Jandarmeriei Bistriţa (lt. col. Cott Ovidiu), Organizaţiei Naţionale
„Cercetaşii României” (prof. Sidor Costinași), Asociaţiei de Voluntariat
„Tineri pentru Comunitate” (Pasăre Tobias, voluntar, participant la Forumul
Mondial al Democrației), Asociaţiei „Tăşuleasa Social" (Țigorean Silviu,
voluntar) şi Societăţii de Concerte Bistriţa (Țărmure Gavril) şi s-au
desfăşurat sub forma unor dezbateri, concursuri sportive, vizite de
culturalizare, dezbateri pe tema voluntariatului, a cetăţeniei europene, a
carierei şi a prevenirii infracţionalităţii în rândul elevilor.
Director educativ, prof. Alina
POP,
Colegiul Tehnic Infoel Bistrița
Caragiale omagiat la Mărișelu
Duminica, 01.02.2015, Școala
Gimnazială Mărișelu a organizat cea de-a III-a ediție a festivalului-concurs de
teatru „La hanul lui Mânjoală”. Această ediție a fost una specială deoarece,
începând cu acest an, festivalul are un caracter județean. În ceea ce privește
reușita manifestării, încă de la bun început nu au existat emoții de niciun
fel, datorită faptului că așa cum s-a întâmplat și în edițiile precedente,
concurenții au venit motivați și deosebit de bine pregătiți iar în acest an au
reușit să dovedească parcă mai bine ca niciodată măsura talentului lor. În
acest sens, trebuie menționat faptul că, deși rigorile unui concurs presupun învingători
și învinși, ne vedem obligați să-i felicităm pe toți deopotrivă: Școala
Gimnazială Coșbuc, Școala Gimnazială „Grigore Herinean” Galații Bistriței,
Școala Gimnazială Șieu-Odorhei, Școala Gimnazială Șieu, Școala Ardan, Școala
Gimnazială Șieuț, Școala Sebiș, Școala primară Domnești și Școala Gimnazială
Mărișelu.
Un alt aspect care a contribuit
la reușita concursului a fost reprezentat de juriul competent și extrem de
exigent și care a avut o misiune deosebit de dificilă în procesul de jurizare.
Mulțumim pe această cale componenților juriului:
- Zbînca Loredana – director CCD
Bistrița-Năsăud
- Dan Aurelia – inspector ISJ
Bistrița-Năsăud
- Orban Antonia – Palatal
Copiilor Bistrița
- Toma Camelia – Colegiul
Național „Andrei Mureșanu” Bistrița
- Matei Irina – Colegiul Național
„Andrei Mureșanu” Bistrița
- Butuza Nicoleta – Colegiul
Național „Andrei Mureșanu” Bistrița
La reușita spectacolului și-au
adus aportul trupa de soft-rock Smog si trupa de teatru Corint, ambele de la
Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița.
În încheiere nu ne rămâne decât
să mulțumim tuturor celor care și-au adus contribuția la reușita evenimentului
și să ne luăm angajamentul că la edițiile viitoare ne vom strădui să fie din ce
în ce mai bine.
Director, prof. George Ovidiu
IGNAT
Școala Gimnazială Mărișelu
Basmele terapeutice din Spital
În cadrul Proiectului Terapia
prin lectură, iniţiat de Spitalul Judeţean BN, prin managerul său, domnul
doctor Mircea Gelu Buta, o mână de eleve de la grupele de teatru creativ şi
jurnalism, de la Palatul Copiilor, am încercat să ajutăm un număr de 12 copii
internaţi cu diverse afecţiuni, derulând astfel a treia activitate în cadrul
proiectului amintit, după: „reţete de prietenie”, „globuri cu mesaj, sub semnul
minunii”.
Activitatea a avut loc în Biblioteca
din Spital, sala de lectură, care e o filială a Bibliotecii Judeţene George
Coşbuc. Împreună cu Oana Hognogi, Beatrice Imbroaie, Andrada Şut şi Simina
Bălan, am pus în scenă basmul terapeutic „Patru berze”, prin care s-a încercat
să se evidenţieze şi partea bună a lucrurilor, nu doar cea negativă. Patru
berze, cu patru tipuri de expresie, împăcate de un cocor cenuşiu înţelept.
Atenţie: „Inima voastră poate vedea numai ce văd ochii voştri”.
După reprezentaţie, doamna
psiholog Luca Mia, a condus cu pricepere un dialog cu pacienţii/ participanţii,
despre puterea de a ne schimba o stare, o atitudine. De acest beneficiu „au
profitat” şi profesoara Ionela Nuşfelean şi Simina Bălan, care a fost actor în
piesă, dar la atelierul terapeutic a fost pacient, scăpând de teama de
întuneric.
Apoi, copiii au fost provocaţi cu
un joc distractiv, care i-a determinat să-şi exprime sentimentele, dar şi să
încerce „haine” noi. S-au schiţat pe fişe feţişoare vesele, bosumflate, sobre,
mirate etc., iar, după schimbul de desene, fiecare trebuie să exprime starea
indicată de smile-ul primit. S-a prins în horă şi doamna Maria Cioaca,
reprezentantă a Fundaţiei Inocenţii. Cu un zâmbet suplimentar, am mai uitat de
boală.
Sperăm că mesajul a fost înţeles
şi va fi practicat. Am învăţat din basmul terapeutic şi consilierea psihologică
şi că „părerile se schimbă, dacă se schimbă în minte modul în care consideri un
lucru” şi „sentimentele bune sau rele pe care le avem despre diverse lucruri au
o legătură directă cu felul în care le privim şi le considerăm pozitive sau
negative”.
Maria Emanuela BĂLAN, clasa a V-a
Teatru creativ, Palatul Copiilor, Bistriţa
Rolul grădiniței în formarea și educarea unui comportament sănătos în alimentația copiilor
Primul mediu social în care un
copil se dezvoltă este familia. În prima perioadă a vieții, lumea unui copil se
restrânge la casă și interacțiunea este cea cu membrii familiei. Odată cu
vârsta, copilul se deschide social către un nou mediu, cel al grădiniței, care
poate începe cu o vârstă foarte mică.
Această perioadă este foarte
importantă în viața unui copil,deoarece începe să își formeze anumite
comportamente și aptitudini care îl vor ajuta să se dezvolte mult mai corect
dobândind un stil de viață și o alimentație sănătoasă care îl vor ajuta pe tot
parcursul vieții.
Grădinița este ideală pentru
realizarea unor schimbări la nivel de interacțiune de grup. Aceasta îi ajută să
comunice mai bine cu cei care îi sunt egali. Mulți copii nu știu să se
hrănească singuri atunci când ajung la grădiniță, tocmai de aceea de mic i se
formează un comportament corect în legătură cu ce are nevoie să se hrănească
pentru a fi sănătos și a se dezvolta corect. Nu știu să comunice decât cu
adulții, lângă care obțin multă afecțiune și tendința de a fi mereu recompensați
de la vârste foarte fragede cu alimente (dulciuri) care sunt foarte dăunătoare
pentru organismul lor fraged. Odată ajuns la grădiniță, copilul învață cum
trebuie să mănânce sănătos pentru a se dezvolta armonios, tocmai de aceea
prezența opționalelor „Educație pentru sănătate”, au un efect benefic în
formarea unui comportament sănătos în alimentația copiilor. Grădinița îi ajută
să se deschidă către noi orizonturi de cunoaștere în ceea ce privește
alimentația cu care ei au fost obișnuiți în familie. De cele mai multe ori,
familia este un loc în care sunt mai mulți adulți, copiii fiind supuși la un
mod de viață specific adultului. La grădiniță însă, copiii sunt motivați și
orientați către anumite alimente care îi ajută să crească sănătoși.
Într-un astfel de colectiv,
copilul învață să coopereze cu ceilalți, să împărtășească idei care îi privesc
în mod direct.
Această perioadă îi ajută foarte
mult să își formeze niște reguli sănătoase de a fi în stare, să le dobândească
și să le aplice pe tot parcursul vieții.
A învăța copilul de la cea mai
fragedă vârstă să fie îngrijit, să respecte reguli de igienă și alimentație, să
se obișnuiască cu un regim rațional de alimentație, înseamnă a pune baze
trainice formării comportamentului sănătos. Deprinderile elementare de igienă
și alimentație imprimate de timpuriu pentru a deveni elemente ale modului de
viață cotidian. Deprinderile de alimentație dar și de igienă o dată formate, îi
dau copilului siguranță în acțiune, încredere în posibilitățile lui, chiar îi
formează o oarecare independență. Lipsa deprinderilor de alimentație și igienă
creează dificultăți în respectarea regimului din grădiniță, îngreunează
activitatea educatoarei.
Modul de abordare a acestor
activități pleacă de la ideea că este bine pentru copii să înțeleagă că
sănătatea nu înseamnă numai absența bolii, ci și un mod de viață sănătos.
Deprinderile igienice și formare
unui comportament sănătos au un rol formativ prin stimularea motivației
intrinseci, stând la baza comportamentului civilizat al adultului de mâine.
Încă din grădiniță se pune un foarte mare accent pe activitățile care au ca rol
formarea și educarea comportamentului sănătos în alimentația copilului care va
contribui la asigurarea sănătății acestora atât în timpul anilor de grădiniță
cât și după terminarea acestora. Astfel, mai întâi se transmit copiilor
informații accesibile despre alcătuirea și componentele corpului uman, despre
păstrarea igienei personale și o alimentație corectă pentru evitarea unor
accidente și pericole pentru sănătate.
Folosind variate exerciții de
observare, de comunicare, jocuri de rol și de stimulare, jocuri didactice, teme
de reflexie și de imaginație, precum și sarcini aplicative, se urmărește
formarea și consolidarea unor deprinderi și obișnuințe de activitate organizată,
de odihnă armonioasă, de alimentație corectă și igienică.
Prin toate activitățile se
urmărește formarea și educarea grupului de copii în așa fel încât să poată
deveni un factor educativ, atât pentru el cât și pentru grupul din care face
parte familie-colegi-prieteni.
Grădinița îi ajută să își facă
prieteni care nu sunt parte din familia sa, și să se simtă bine alături de ei.
Copiii de aceeași vârstă își împărtășesc aceleași curiozități, descoperă lumea
împreună și leagă uneori cele mai trainice prietenii din existența lor, bazate
pe încredere și afecțiune, fără interese sociale.
Grădiniţa introduce copilul
într-o colectivitate care începe prin a fi un grup neorganizat şi are menirea
de a contribui la dezvoltarea și formarea unui comportament adecvat vârstei preșcolare.
Deoarece în grădiniţă există tutela educatoarei şi un regim de viaţă sănătos ce
se adresează tuturor la fel, deci egal, sistemul de adaptare a copilului la
viaţa de grădiniţă trebuie să fie esențial în creșterea și dezvoltarea
copilului.
Bibliografie:
1. Glava, A Glava c. (2002)
Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
2. Educație în anul 2003,
Nr.1-2/2003
3. www.didactic.ro, Învățământ
preșcolar
Educatoare Nicoleta MORAR,
Grădinița cu Program Normal Rebrișoara, structura Poderei
Conexiuni în activitatea educativă de sprijin
Curriculum şi integrare. Să învăţăm pentru viaţă (2)
Rezistenţa societăţii faţă de
învăţarea pentru viaţă rezidă şi din faptul că exacerbarea concurenţială în
mediului şcolar accentuează uneori separarea artificială de principiul
educaţiei pentru toţi, principiu cât se poate de normal. Ancorarea în concret,
practic, context de viaţă, s-a resimţit a fi aplicată inclusiv în domeniul
integrării-incluziunii, prin diferenţierea fondului curricular, adaptarea
respectiv individualizarea acestuia în cadrul procesului educaţional. Prin
abordarea acestei relaţii complexe a statutului psihopedagogic transdisciplinar
din punct de vedere integrativ, instruirea şcolară a elevilor cu cerinţe
educative speciale se realizează pe conţinuturi diferenţiate/individualizate a
experienţei de învăţare pe care o oferă instituţia şcolară, prin diversificarea
psihocomportamentală stimulativă, politici educaţionale corespunzătoare,
personalizarea intervenţiei potrivit potenţialităţilor elevului devenind
obligatorie. Componente ca: flexibilitate în organizarea procesului didactic,
crearea unei baze materiale corespunzătoare, a unor spaţii potrivit
necesităţilor elevului, operaţionalizarea SMART şi HEART a obiectivelor,
ordonarea logică a unor conţinuturi, abordarea non-segregaţionistă a procesului
educativ, reprezintă doar câteva perspective care se alătură
integrării-incluziunii.
Şcoala pentru toţi, împreună cu
toţi unde resursa urmează copilul nu este o formulă ci, o realitate ce trebuie
să motiveze permanent dascălul sau orice persoană implicată într-un fel sau
altul pe scena instruirii, educării şi formării. În condiţiile în care şcoala
de masă devine şcoală integratoare, colectivul clasei de elevi devine mediu
incluziv, clasă incluzivă pentru copilul cu cerinţe educative speciale, toţi
participanţii la integrare – managerii instituţiei şcolare, părinţii copilului,
profesorii tutori, consilierul şcolar, psihologul, logopedul cât şi alţi
specialişti care sunt implicaţi, formează o echipă ce trebuie să funcţioneze ca
un tot unitar pentru realizarea obiectivelor propuse. Şansele egale oferite
inclusiv din punct de vedere al instruirii desemnează adaptabilitatea
conţinuturilor precizate în programa şcolară prin prisma potenţialului fiecărui
elev, personalizând acest conţinut, proiectându-l pe structuri de bază,
minimale sau pe stadii/ etape, nivele (minim, mediu, maxim), de realizare a
predării-învăţării-evaluării. Prin curriculum adaptat invităm elevul cu cerinţe
educative speciale la o altfel de învăţare, o învăţare cu sprijin din partea
unui profesor specializat în acest sens şi care, în urma unei foarte bune
cunoaşteri psihopedagogice, psihodiagnostice, sociale, medicale şi a nivelului
educaţional, propune adaptări curriculare eliminând, adăugând sau simplificând
anumite conţinuturi în baza programei şcolare pe cicluri de învăţământ.
Educaţia integrată se dovedeşte ca fiind una deosebit de activă şi doreşte să
rămână parte integrantă a principiilor umaniste, integratoare, de normalizare,
printr-o reformare atitudinală a abordării educative actuale. Adaptarea
reprezintă un pas ce premerge aspectelor de conţinut curricular, proces didactic,
mediu şcolar, ritm şi stil de învăţare, profunzime, creativitate, încredere în
sine, diversificarea activităţilor didactice şi ancorarea lor în concretul
vieţii. Doar după ce adaptarea elevului la mediul integrator se realizează la
un nivel corespunzător - minim, intervenţia educaţională particularizată are
mari şanse de realizare prin atingerea unor standarde minimale – după caz,
standarde ce reies din analiza datelor şi informaţiilor complexe pe care cadrul
didactic itinerant şi de sprijin le deţine despre copil. Aceste standarde în
special în cazul evaluării şcolare se referă la alte aşteptări şi se deosebesc
de cele ale altor elevi din clasa incluzivă tocmai prin faptul că sunt generate
de un alt tip de curriculum, unul personalizat, adaptat posibilităţilor şi
nevoilor elevului cu cerinţe educative speciale.
Va urma
Psih. Gabriel MUREŞAN-CHIRA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu