„Cultura înseamnă dezvoltarea
perfectă şi egală a omului în toate privinţele.” (John Burroughs)
Exemplu de bune practici:
Avantajele transdisciplinarității în procesul de predare – cursul opţional
„Învăţare pentru societatea cunoaşterii”
Tehnologia progresează. Zilnic
apar meserii noi. Elevii de azi vor fi muncitorii de mâine. Pentru a face fața
schimbărilor gândirea şi cunoaşterea lor trebuie să fie adaptabile,
competenţele pe care le dobândesc în şcoală trebuie să le permită ancorarea în
lumea reală.
Transdisciplinaritatea ar putea
fi o soluţie pentru rezolvarea măcar parţială a acestor probleme.
„Transdisciplinaritatea priveşte
- aşa cum indică prefixul trans - ceea ce se află în acelaşi timp şi între
discipline, şi înăuntrul diverselor discipline, şi dincolo de orice disciplină.
Finalitatea ei este înțelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale
fiind unitatea cunoaşterii.” (Vezi Wikipedia)
O abordare interdisciplinară
presupune în general anumite preachiziţii, o anumită cultură generală, de aceea
eficienţa ei sporeşte pe măsura înaintării în vârstă a elevilor .
Este posibil ca un elev educat
într-o paradigmă interdisciplinară să nu achiziţioneze un bagaj deosebit de
bogat de cunoștinţe, însă este la fel de adevărat că va şti cum să utilizeze
ceea ce a învăţat, va şti unde să caute, ce să întrebe și cu siguranţă nu va
intra în panică, nu se va da bătut.
Începând cu anul şcolar
2012-2013, a demarat aplicarea la clasă a cursului opţional transdisciplinar
„Învăţare în societatea cunoaşterii”. Pilonii programei pentru acest curs sunt
conceptul de transdisciplinaritate şi învăţarea bazată pe proiect.
Rolul profesorului va fi mai mult
de dirijare a activității elevilor dar o importanță deosebită o are alegerea,
din varietatea metodelor de învăţământ, pe cele considerate cele mai eficiente
pentru o anumită activitate didactică.
Una din metodele care se pretează
în predarea acestui opţional este metoda proiectului. Învăţarea bazată pe
proiect transformă învăţarea într-un fapt relevant pentru elevi, prin
stabilirea conexiunii cu lumea din afara şcolii. Această metodă implică de cele
mai multe ori o alta şi anume: învăţarea prin colaborare. Atunci când elevii
sunt împărţiţi pe grupuri de lucru depind unii de alţii, iar această
interdependenţă este întotdeauna pozitivă.
Problematizarea este o altă
activitate didactică complexă, ce solicită deopotrivă și elevii și profesorul
și se pretează foarte bine în predarea acestui curs. Algoritmizarea,
brainstorming-ul, instruirea programată, studiul de caz, simularea pot fi și
ele cu succes folosite.
Ca profesor am urmat cursul de
formare pentru aplicarea la clasa a acestui opțional şi cu îndoială în suflet,
cu puţină teamă totodată, trebuie să recunosc, am început să aplic la clasă
acest opţional împreună cu alte patru colege: Chișbora Veronica, Onofreiu
Mădălina Pop Rodica și Rauca Margit. Acopeream astfel o arie mare de științe:
informatică, fizică, chimie, geografie și biologie. Timpul de pregătire fiind
scurt am început cu prima temă din cele 12 stabilite în cadrul proiectului. La
început elevii au fost reticenţi, oarecum speriaţi şi ei dar în timp au înţeles
cam ce vor avea de făcut, s-au mobilizat şi au trecut la treabă. Am lucrat pe
grupe de elevi, fiecare grupă având o anumita temă: cutremurele, vulcanii,
tornadele etc. Bineînțeles ca au fost îndrumați și ghidați îndeaproape de
profesoare în funcție de tema la care lucrau.
O mare importanţă în documentare
a avut-o internetul, dar cum din nefericire (sau poate nu) s-au ivit ceva
probleme cu conexiunea la internet în școală am fost nevoiţi să găsim şi alte
soluţii. Am decis să ne mutăm activitatea la CDI-ul şcolii şi cred că a fost o
idee foarte bună.
În acest fel ne-am amintit cu
toții ce importantă este cartea în viața noastră, pentru că din păcate, mai
ales pentru noile generații lectura a cam trecut pe locul doi după internet sau
chiar mai rău.
Deși la început au fost reticenți
în final elevii au reușit să realizeze proiecte deosebite: prezentări
PowerPoint, machete (reprezentând un oraș în timpul unui cutremur și un vulcan
care erupe), afișe.
Ministerul a organizat și un
concurs național de proiecte, câștigătorii beneficiind de un laborator
multi-touch.
Am participat si noi la concurs
și am reușit să obținem locul opt pe regiunea de Nord-Vest. Tema cu care am
participat s-a numit O nouă Terra – O nouă șansă la viață.
Scurtă prezentare:
Resursele naturale ale Pământului
au fost fundamentul dezvoltării economice a societății din ultimul secol.
Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale şi de
minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor şi apelor de care dispune o
anumită ţară.
Pe măsură ce rezervele de petrol
se epuizează, e posibil ca ultima soluție pentru alimentarea omenirii cu
energie sa fie cărbunele, în condițiile în care procesul de ardere a cărbunelui
pune mari probleme mediului și calității aerului. Rezervele de gaze naturale
ale lumii, chiar dacă sunt enorme, sunt finite.
Chiar dacă gazele naturale produc
cele mai puține emisii de carbon la o unitate de energie produsă, sunt totuși
resurse care duc la crearea de gaze cu efect de seră. Creșterea economică din
ultimii 30 de ani a dus și la o creștere fără precedent a cererii de energie.
Conservarea resurselor naturale este cea mai importantă problemă a omenirii în
domeniul protecției mediului, a mișcării pentru ecologie și pentru Partidele
Verzi. Așadar va trebui să găsim împreună noi resurse de energie, resurse mai
puțin poluante, regenerabile care să ne ajute să prelungim viața pe Terra.
Soluțiile propuse de noi ar fi: identificarea
surselor de poluare și găsirea unor metode de combatere a poluării, protejarea
pădurilor și reîmpăduriri, combaterea deșertificării, găsirea de noi surse de
energie: energia valurilor, energia solară, energia eoliana.
Concluzii:
Utilizarea calculatorului ca
mijloc de predare a unor astfel de lecţii prezintă o serie de avantaje, printre
care:
- partea teoretică (definiţii,
proprietăţi, teoreme etc.) pot fi prezentate prin intermediul calculatorului
(putem crea chiar noi, profesorii astfel de prezentări cu ajutorul aplicaţiei
Power Point), dublat de folosirea unor fişe pentru elevi;
- creşte motivaţia învăţării
(prin prezenţa calculatorului la ore)
- dezvolta creativitatea
- elevii învață să folosească
informațiile dobândite anterior la diverse discipline pentru a obține altele
noi, pentru a crea conexiuni pentru a înțelege mai profund anumite probleme
Folosirea pe scară largă a
calculatoarelor în procesul instructiv-educativ (lucru care, se pare, urmează
şi la noi) are şi o serie de dezavantaje:
- forţează gândirea abstractă,
intelectuală;
- favorizează lipsa de disciplină
(acesta este exact opusul unuia dintre obiectivele principale ale educaţiei);
- forţează utilizarea unor tipuri
de raţionamente de tip maşină;
- limitează formarea unui limbaj
corect, limbajul folosit la calculator fiind unul formal, de tip maşină;
- poate provoca serioase
dereglări de comportament (Internetul le permite copiilor să intre în contact
cu informaţii care nu sunt potrivite vârstei lor);
- stimulează doar sentimentul
unei provocări (copiii sunt fascinaţi în lucrul la calculator, de fapt, de
elementele grafice care au fost create de către programatori, mai puţin de
problema în sine);
În consecință, nu cred că se
poate generaliza, există lecţii care pot fi realizate foarte bine cu ajutorul
calculatorului. Există însă lecţii la care „creta şi tabla”, „creionul şi
hârtia” reprezintă, într-adevăr cea mai bună (poate, singura) soluţie corectă
de predare. Cred, totuşi, că 2-3 ore pe lună sau chiar pe semestru realizate cu
ajutorul calculatorului au efecte benefice în ceea ce priveşte învăţarea
continuă la orice disciplină, mai ales acolo unde metodele tradiţionale nu au
avut rezultatul dorit.
Punând în balanța avantajele și
dezavantajele acestui opțional noi am ales să continuăm aplicarea lui la clasă.
Din păcate concursul, unul din factorii motivanți atât pentru elevi cât și
pentru cadrele didactice nu se mai organizează.
Bibliografie:
1. Stanciu, D. Managementul,
soluţia eficienţei, Editura MatrixRom 2004
2.Andre de Peretti; ş.a. Tehnici
de comunicare, Editura Polirom 2001
3. http://www.wikipedia.ro/
4.
http://proiecte.pmu.ro/web/transdisciplinarfse/
Prof. Simona MURGU
Colegiul Tehnic „Grigore Moisil”
Bistrița
Spațiul îți arată drumul
În fiecare an, începând din anul
1999, săptămâna 4 – 10 octombrie este marcată ca săptămâna mondială a spațiului
cosmic. Evenimentul a crescut în amploare an de an, tot mai multe instituții de
cultură din întreaga lume desfășurând activități de cunoaștere a spațiului
cosmic pentru publicul larg. Totodată, evenimentul își propune să popularizeze
beneficiile aduse omenirii de explorarea și cunoașterea spațiului cosmic.
Săptămâna mondială a spațiului
cosmic (World Space Week) de anul acesta are ca temă „Spațiul îți arată
drumul”, Space: Guiding Your Way”, și atrage atenția asupra importanței
sateliților de navigare GPS (Global Positioning Satellite). Aceștia folosesc
unde radio, asemănătoare cu lumina, și pot să transmită informații în timp
scurt unui corp mobil de pe sol pentru ca acesta să găsească o locație dorită
cu o precizie foarte bună (de câțiva metri).
Primii sateliți de navigație au
fost lansați de SUA (GPS) și Rusia (GLONASS) după anul 1970 și aveau scop
exclusiv militar. Mai târziu, după anul 1995, aceștia au început să fie
folosiți și în scopuri civile cu o bună precizie.
Un satelit GPS expus la Muzeul Spațial din San Diego) |
Sistemul american (GPS) are în
prezent 32 de sateliți, mai vechi sau mai noi, care au acoperit întreg pământul
încă din anul 1995 și a devenit cel mai utilizat sistem de navigare din lume.
Sistemul rusesc (GLONASS) are 24
de sateliți în prezent, acesta având de suferit după dezmembrarea URSS, dar a
revenit după 2011 sub administrația Rusiei, de asemenea cu o acoperire globală,
fiind o alternativă la sistemul american. A treia generație de sateliți
GLONASS, GLONASS K, au un timp de viață estimat la 10 ani și o masă de 750 de
kilograme, față de predecesorii lor cu un timp de viață de 7 ani și masa de
1450 de kilograme (GLONASS M).
GLONASS K |
În prezent, pentru că SUA nu pune
la dispoziția altor țări sistemul propriu cu o precizie foarte bună, Europa
și-a dezvoltat propriul sistem și în 2011 a lansat primii patru sateliți
GALILEO (GNSS – Global Navigation Satellite System) sub patronajul UE și
Agenției Spațiale Europene, ESA, sistemul european fiind construit doar pentru
scopuri civile, spre deosebire de cel american, care are scopuri preponderent
militare. Proiectul GALILEO va avea 30 de sateliți până în anul 2019. Un
satelit are un timp de viață estimat la 12 ani și o masă de 675 Kg. În acest
program România își va lansa propriul satelit în 2015, numit IRINA, după numele
fetiței care a câștigat premiul I la concursul de desene inițiat de UE, The
Galileo Children's Drawing Competition.
Desenul Irinei, România |
În mod normal pentru determinarea
poziției unui corp în spațiu sunt necesare trei coordonate (dimensiuni), deci
trei sateliți. Dar pentru a mări precizia, sistemele de navigație prin satelit
folosesc patru sateliți. Pentru a putea fi ghidat prin satelit, corpul (vehicul
sau persoană) are nevoie de un receptor, care poate fi un laptop, o tabletă, un
smartphone etc. Între receptor și emițător (satelit) semnalul se deplasează cu
viteza luminii în vid, 300 000 Km/s. Sateliții de navigație sun plasați pe
orbite de medie altitudine deasupra Pământului, la aproximativ 20 000 Km. Spre
comparație, Stația Spațială Internațională este la 400 Km deasupra Pământului,
iar Telescopul Hubble la 550 de Km, deci pe orbite joase.
Cele mai cunoscute sisteme
satelitare și distanțele față de Pământ. (1 milă terestră = 1,6 Km) sunt date
în desenul de mai jos.
În prezent Sistemul de navigare
prin satelit, Global Navigation Satellite System (GNSS), are numeroase
aplicații practice:
- pentru automobile, unde pe un
ecran apare harta și informații despre locație, viteză direcție și străzi
(vecinătăți);
- pentru avioane, unde sistemul
de navigare este conectat la pilotul automat;
- pentru vapoare și nave care se
deplasează pe lacuri, mări și oceane din întreaga lume;
- pentru mașinile grele folosite
în agricultură pentru suprafețe întinse, unde se afișează harta cu felul
terenului și alinierea rândurilor;
- pentru cicliști în cursele
cicliste, unde aceștia își pot planifica traseul înainte de plecarea în cursă;
- pentru alpiniști sau simpli
pietoni în orașe și sate sau în locuri izolate, pentru a-și determina poziția
la un moment dat;
- pentru navele spațiale sistemul
GNSS le permite determinarea orbitei cu o precizie mare, andocări (cuplaje) cu
alte sisteme satelitare cum ar fi Stația Spațială Internațională sau telescopul
Hubble.
- pentru supravegherea unor
clădiri sau drumuri în construcție;
- pentru diferite măsurători în
geografie, geodezie, geologie, arheologie, seismologie, generând hărți în 3D
asupra locurilor cercetate;
- pentru operațiuni de salvare și
urgențe medicale;
- pentru previziuni
meteorologice;
- pentru rețele de socializare
etc.
prof. Elena NĂSTASE,
Școala Gimnazială „Avram Iancu”,
Bistrița
Parteneriatul educațional – garant al calității actului instructiv-educativ
Institutul de Științe al
Educației din Chișinău având ca invitați de marcă Centrul de Excelență
Didactică din cadrul IȘE, Ministerul Educației al Republicii Moldova, Direcția
Generală Educație, Tineret și Sport din Chișinău, Instituția Publică Liceul
Teoretic Ștefan cel Mare, Chișinău, Casa Corpului Didactic a județului
Bistrița-Năsăud, Romania a organizat un Workshopul Internațional cu genericul
Educația globală din perspectiva formării competențelor școlare.
Zilele de 24 și 25 octombrie ac.
au fost dedicate promovării actului educațional, abordând aspecte care vizau
formarea competențelor școlare, curriculum inter- și transdisciplinar,
responsabilitatea celui care învață, specifice pedagogiei contemporane,
pedagogiei interactive. Vorbim de fapt de schimbarea de paradigmă ce se produce
în societatea postmodernă, de noua abordare a curriculum-ului cu accent pe
formarea de competențe și aptitudini, transformarea școlii centrate pe profesor
într-o școală centrată pe elev, promovarea metodelor interactive de învățare,
cultivarea aptitudinilor creative ale elevilor, crearea unor situații de
învățare variate.
Moderatorii acestei mese rotunde
au fost Ion Achiri, dr. conf. univ. șef CED IȘE, Serafima Roşcovan, specialist
principal-metodist, CED IŞE, Alexandru Ciuvaga, director DRİTS Ungheni, Galina
Gheorghiță, șef adjunct DRİTS Ungheni, Loredana Anca Zbînca, directorul Casei
Corpului Didactic Bistriţa-Năsăud, prof. drd. filosofie.
Domnul Ion Achiri, dr. conf.
univ. șef CED IȘE a început dezbaterea accentuând necesitatea integrării și
globalizării educației, a sincronizării între dezvoltarea societății și
dezvoltarea educației și reconsiderarea rolului elevului care devine subiect al
educației.
De noile dimensiuni și tendințe
ale educației globale ne-a vorbit și doamna Serafima Roşcovan, specialist
principal-metodist, CED IŞE. Învățarea în profunzime, bazată pe acțiunea și
responsabilitatea celui care învață, formarea de competențe, predarea
interactivă, utilizarea tehnologiilor informatizate în educație, stimularea
gândirii critice sunt doar câteva concepte, idei teoretizate în cadrul
întâlnirii.
Subiectele supuse dezbaterii au
vizat valorificarea educației globale la disciplinele socio-umane, matematică,
biologie, geografie, dar și formarea competențelor în clasele primare.
Intervenții în cadrul workshopului au avut și profesorii Liceului Teoretic
Ștefan cel Mare, Chișinău care au susținut lecții publice, profesori din alte
instituții de învățământ, specialiști din cadrul DRÎTS. directori și inspectori
din județul Bistrița-Năsăud Angelo Manea, inspector de specialitate, Claudiu
Șular, director Liceul de Muzică Tudor Jarda, Bistrița, Dorina Eugenia Manta,
director adjunct Colegiul Național Liviu Rebreanu Bistrița, Daniela Hudrea,
director CJRAE, Iuliana Vârtic, profesor metodist CCD BN.
În cele două zile de activități
am avut plăcerea să-l cunoaștem și pe directorul Liceului Teoretic Ștefan cel
Mare, Chișinău, Axînti Sergiu, care se implică activ în procesul de reformare a
învățământului preuniversitar și colaborează foarte bine cu profesorii în
vederea realizării procesului educațional. Ne-am convins de lucrul acesta
participând la orele publice desfășurate la nivel înalt, în majoritatea
claselor, cu participarea unor profesori de excepție, printre care am
întâlnit-o și pe doamna învățătoare Vangheli Virginia, pedagogul anului.
În încheiere am asistat la
spectacolul oferit de elevii liceului, iar cele două instituții partenere Casa
Corpului Didactic a județului Bistrița-Năsăud și Institutul de Științe al
Educației au perfectat acordul de colaborare existent, ca și garant al
promovării în continuare a proiectelor științifice și a reformelor
educaționale.
Director Casa Corpului Didactic
Bistrița-Năsăud
Prof. drd. Loredana Anca ZBÎNCA
Reţeaua EDU Moodle România
Acest an şcolar a debutat pentru
mine cu o mare bucurie, aceea de a face parte din echipa de manageri ai Reţelei
EDU Moodle România, ca Manager pentru învăţământ preşcolar.
Anul şcolar trecut am avut o
experienţă deosebită în colaborarea mea pe această platformă. Prin intermediul
Conferinţelor EDU Moodle am avut onoarea de a cunoaşte o mare personalitate a
învăţământului românesc, pe domnul academician Basarab Nicolescu, preşedintele
Centrului Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare din Paris
(CIRET), cel care a fundamentat teoretic şi a consacrat conceptul de
transdisciplinaritate, în plan internaţional. Formarea mea pe Moodle s-a
concretizat cu un curs propriu, pe care îl voi susţine periodic, pe această
platformă de e-learning. Activităţile platformei sunt diverse, aici am găsit
concursuri şi parteneriate deosebite la care am participat şi am obţinut premii
importante.
Reţeaua EDU Moodle România este o
comunitate şcolară, care dezvoltă un mediu virtual inovativ şi interactiv şi
care promovează un învăţământ de calitate, integrat într-o societate europeană
a cunoaşterii! Prin crearea şi susţinerea acestei reţele de învăţământ, vom
realiza un pas important în alinierea învăţământului românesc la învăţământul
european. Înscrie şi şcoala ta GRATUIT! Ne propunem să conectăm mediul
educaţional românesc prin activităţi educaţionale care să asigure
interactivitate şi colaborarea şcolilor. Vă provocăm să participaţi şi să vă
implicaţi în toate propunerile noastre, dar suntem deschişi să propuneţi şi voi
alte activităţi. GRATUIT pentru toate şcolile şi liceele din România şi
Republica Moldova.
Veţi găsi în reţea:
Conferinţele Web EDU - Ediţia
2014-2015
- Numai FACEBOOK este reţea de
socializare?
- Învaţă-mă să învăţ!
- Marea Unire şi Ziua Naţională a
României
- Sărbătorile de iarnă - tradiţii
şi obiceiuri la români
- Google, nu doar un motor de
căutare!
- Dragostea la români în tradiţii
populare
- Citesc cărţi sau e-book?
- Uniunea Europeană – istorie şi
prezent
- Florile şi bucuria vieţii –
prezentare de fotografii
- Vacanţă în România!
Proiecte 2014-2015
- Clubul utilizatorilor Moodle
- e-Scoala Altfel 2015
- Istoria la Castel
- Conferinţe şi simpozioane
Concursuri 2014-2015, perioada de
desfăşurare și coordonatorii:
1. PASIUNEA MEA, FOTOGRAFIA,
Octombrie 2014, Aprilie 2015 (Simona Murărescu, Viorel Guţu, Carmen Epure,
Georgeta Turcu)
2. MILIONARUL CUNOAŞTERII,
Noiembrie 2014, Iunie 2015 (Mihaela Bostan, Lenuţa Rad, Carmen Stan, Eugen
Şerban, Carmen Epure)
3. SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR,
Decembrie 2014, Martie 2015 (Simona Murărescu, Carmen Stan, Antoneta Oruna, Eugen
Şerban)
4. TEZAURUL CULTURAL NAŢIONAL,
Decembrie 2014 (Olimpia Gheorghe, Adina Băcean, Carmen Stan, Carmen Epure,
Georgeta Turcu)
5. ŞTIINŢA ŞI VIAŢA, Ianuarie
2015 (Adriana Petrovici, Ştefan Poka, Ana Avramescu)
6. E-ISTORIA , Februarie 2015
(Viorel Guţu, Ana Avramescu, Georgeta Turcu)
7. ABECEDARUL ASTRONOMIEI, Martie
2015 (Ana Avramescu, Carmen Stan, Georgeta Turcu)
8. CONTIC, decembrie 2014-aprilie
2015 (Mihaela Bostan, Adeline Luchian)
9. ENIGMELE ISTORIEI, Mai 2015
(Viorel Guţu, Adina Băcean, Ana Avramescu, Georgeta Turcu)
Reţeaua EDU Moodle România
urmăreşte creşterea calităţii învăţământului preuniversitar, prin crearea,
dezvoltarea şi implementarea unor activităţi şcolare şi extra şcolare. Se pune
un accent deosebit pe partea aplicativă, utilizând metode inovative de predare
şi învăţare. Prin crearea şi susţinerea acestei reţele de învăţământ, vom
realiza un pas important în alinierea învăţământului românesc la învăţământul
european şi la realizarea unui schimb de experienţă permanent între instituţiile
de învăţământ naţionale şi internaţionale, în mediu virtual. Importanţa
activităţilor propuse vor aduce un plus valoare mediului educaţional românesc
prin suplinirea lipsei cursurilor, testelor, manualelor, lucrărilor practice,
profesori şi elevi putând să realizeze, în mod practic, prin sistemul virtual,
toate aplicaţiile prevăzute în programele de învăţământ. Reţeaua EDU Moodle
România urmăreşte creşterea calităţii actului educaţional în domeniul
învăţământului preuniversitar, prin amploarea activităţilor de proiectare,
dezvoltare, creare de scenarii finale, testare, perfecţionare, implementare,
formare şi educare, de conştientizare a tinerilor, familiilor lor, a
profesorilor asupra importanţei deosebite a educaţiei în anii petrecuţi în
şcoală. Reţeaua EDU Moodle România sprijină educaţia şi formarea profesională
în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere. REMR va pune la dispoziția BENEFICIARULUI platforma de e-learning
Moodle, va include servicii şi aplicaţii educaţionale integrate.
Servicii incluse
- Serviciul Afiliere -
BENFICIARUL va primi o plachetă cu numele şi numărul de identificare a şcolii
în REMR.
- numescoala.moodle.ro -
BENFICIARUL va primi un subdomeniu.moodle.ro.
- Serviciul de personalizare a interfeţei
cu însemnele şi culorile instituţiei.
- Serviciul Pachete de lecţii -
acces la şabloanele standard ale unui curriculum în formatul Moodle.
- Servciul Publicaţii - revista
online, publicare articole, promovare activităţi.
- Serviciul Antiplagiat -
verificarea temelor / referatelor / sarcinilor de lucru cu un sistem
antiplagiat.
- Serviciul WIRIS - aplicaţie
pentru predarea şi evaluarea cunoştinţelor matematice online.
- Serviciul GeoGebra - aplicaţie
pentru predarea şi evaluarea cunoştinţelor matematice / geometrie /
trigonometrie online.
- Serviciul Clasa virtuală /
Webinar / Videoconferinţă - O instanţă de clasă virtuală pentru fiecare şcoală
disponibilă 24/24.
- Serviciul Training - sesiuni de
training a utilizatorilor (5 profesori / şcoală / an).
- Serviciul Pagina Web - pagina
web a şcolii.
- Serviciul Alumni - zona de
acces a absolvenţilor şcolii.
- Serviciul Suport - suport
tehnic oferit profesorilor în utilizarea platforme Moodle.
- Serviciul Conferinţe - Conf WEB
EDU, Conf EDU Moodle Romania, participarea la conferinţele organizare în REMR
- Platforma Moodle întreţinută,
actualizată, supravegheată funcţională 24/24.
- Apartenenţa la o reţea
educaţională modernă.
- Spaţiu virtual de stocare
- Backup zilnic al datelor
- Confidenţialitatea datelor
Proiect susţinut de SC eLearning
& Software SRL, Partener Moodle Autorizat pentru România, susţinător al
Comunităţii Moodle din România
Pentru detalii contactaţi-mă pe
adresa de email: antoneta.oruna@moodle.ro
Vă aştept pe Reţeaua EDU Moodle
România!
Prof. înv. preşc. Antoneta Anica
ORUNA
Dinamica educaţiei integrate
Un loc aparte în educaţia
modernă, contemporană îl ocupă educaţia integrată nu sub forma unui proces
impus de terţi factori sau sub aspect propagandistic ci ca act responsabil
asumat, ca proces de normalizare a vieţii persoanelor aflate în dificultate,
inclusive din acest punct de vedere. Aflându-ne pe câmpul de acţiune al
psihopedagogiei speciale la limita stării de normal şi patologic, ideea
educaţiei integrate a apărut aşadar ca o reacţie firească a societăţii la
obligaţia acesteia de a asigura cadrul necesar şi condiţiile impuse de
specificul educaţiei persoanelor cu cerinţe educative speciale. Evoluţia managementului
instituţiilor şcolare spre aplicarea practicilor educaţiei integrate, impune
transformări radicale în înţelegerea schimbărilor care vor avea loc în şcoală.
Aplicarea principiilor educaţiei
integrate nu exclude conceptul de educaţie specială, educaţia integrată fiind
tot o formă de educaţie specială care se desfăşoară în alte condiţii decât cele
existente în şcoală. Educaţia integrată încercă să înlăture percepţia asupra
şcolilor speciale, generalizarea educaţiei integrate în şcolile de masă fiind precedate
de aplicarea unor programe şi proiecte pilot pentru evaluarea gradului de
acceptare a acestei practici de către personalul şcolii, familiile elevilor din
şcoală şi resursele existente la nivelul şcolii/ comunităţii. Cu alte cuvinte
educaţia integrată oferă un spaţiu deschis tuturor categoriilor de elevi,
şcoala intensificând încă odată mai mult rolul de instituţie publică de formare
şi socializare a personalităţii umane astfel încât să răspundă tuturor
cerinţelor fiecărui elev în parte funcţie de posibilităţi şi de interesele sale
fără a îngrădi dreptul la acces a tuturor persoanelor la oferta şcolii. Se
urmăreşte ca toţi elevii să atingă standarde minime de performanţă prevăzute în
programele obişnuite, iar în cazul copiilor cu potenţialităţi mai reduse,
accentul mutându-se şi pe standarde de performare în plan cognitiv, de
socializare, la un nivel minim care se poate atinge, funcţie de posibilităţi. O
poziţie complementară este aceea a curriculumului integrat, la problematica
acestuia, la elaborarea lui diferenţiată care, alături de o fişă de
monitorizare şi programul de intervenţie personalizat pot susţine moduri şi
nivele de achiziţie, organizare, reţinere, control, progres în cunoaştere.
Există posibilitatea de a crea punţi în plan cognitiv care să aşeze într-o
relaţie optimă diferenţele cognitive şi posibilităţile reale ale individului de
însuşire a cunoştinţelor. Plecând de la aceste realităţi s-au propus unele
modalităţi de instruire diferenţiată prin acţiuni de reorganizare a activităţii
didactice, altfel spus prin cerinţele de educaţie specială se confirmă
solicitarea abordării actului educaţional de pe poziţia beneficiarului
educaţiei adică al elevului şi nu din poziţia profesorului sau a educatorului
care îşi desfăşoară activitatea instructiv-educativă în condiţiile unei clase
omogene sau pseudo-omogene de elevi.
Termenul de cerinţe educative
speciale este utilizat în psihopedagogia specială unde desemnează abordări
diferenţiate şi de specialitate a elevilor cu dizabilităţi care, se asociază inclusiv
cu integrarea şcolară, profesională, socială, societală şi cu un curriculum
adecvat.
Spunem că educaţia integrată
deţine un dinamism specific în condiţiile în care susţine integrarea din toate
punctele de vedere a elevului cu dizabilităţi, adică o normalizare, o asigurare
a unor condiţii de existenţă corespunzătoare pentru persoanele cu cerinţe
educative speciale, o implicare sub aspect practic funcţional (fizic,
funcţional, social, societal) dar şi din punct de vedere al acceptării din
partea societăţii. Educaţia integrată încorporează principii de învăţământ, o
terminologie specifică – curriculum adaptat, curriculum diferenţiat, plan de
servicii personalizat, program de intervenţie personalizat, cadru didactic
itinerant/ de sprijin, cadru didactic tutore, şcoală integratoare, clasă
incluzivă, un nou plan de acţiune implicând resurse umane şi financiare, şcoală
centru de resursă, un nou tip de educare bazat pe non-discriminare, pe formare
de competenţe utile pentru viaţă, normalitate, proiectare-implementare de
proiecte educaţionale care au în atenţie marea diversitate a caracteristicilor
şi trebuinţelor copiilor incluşi în procesul educaţional, aspecte ale unui
curriculum proiectat în educaţia integrată.
Bibliografie:
1. Gherghuţ, A. Psihopedagogia
persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrată. Iaşi, Editura
Polirom, 2001.
2. Manual de Diagnostic şi
Statistică a Tulburărilor Mentale. Ediţia a patra revizuită. DSM-IV-TR.
Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România. Bucureşti, 2003.
Psih. Gabriel MURESAN-CHIRA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu